"Agroimobiliara", firma şefului de la Cadastru, Petrică Drăgan, a muls din contracte cu primăriile de judeţ peste 200.000 de euro în ultimii 3 ani. Nu vă închipuţi că s-au făcut cumva licitaţii pentru aceste achiziţii! Pur şi simplu firma a fost aleasă de fiecare primărie în parte, prin metoda cumpărării directe. Evident, selecţia a fost cu totul şi cu totul "aleatorie" şi nu are nicio legătură cu faptul că Drăgan a simpatizat cu toate partidele aflate la putere. Lăsând gluma la o parte, statistica seacă a Sistemului Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) arată fără dubii că din 2010 încoace, firma lui Drăgan a prosperat din prestarea de servicii cadastrale fără ca nimeni să sesizeze incompatibilitatea crasă în care se află funcţionarul public. Ultimul "condei" pe care-l trage chiar lunile acestea este cel cu inventarierea terenurilor de la sate şi comune pe Legea 165/2013, privind finalizarea procesului de restituire a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist. Societăţii "Agroimobiliara" i-au fost încredinţate 13 contracte cu o valoare de circa 73.000 de euro. În continuare, cazul şefului de la Oficiul de Cadastru Brăila se află pe masa de lucru a Comisiei de Integritate a ANI (Agenţia Naţională pentru Integritate), unde "Obiectiv" a reclamat suspiciunea de incompatibilitate. Speriat, probabil, de amploarea scandalului iscat pe tema afacerilor sale, Petrică Drăgan a trecut recent "Agroimobiliara" pe numele soţiei.
O verificare pe pagina oficială a SEAP a firmei "Agroimobiliara", unde la momentul iulie 2013 figura încă drept unic asociat Petrică Drăgan, şeful OCPI (Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară) Brăila, ne arată dimensiunea afacerilor pe care funcţionarul le face pe bani publici. Compania autorizată să efectueze lucrări în domeniul cadastrului, geodeziei şi al cartografiei pe teritoriul României are la activ, din 2010 până în prezent, aproape 59 de contracte cu primării locale. Pe aceste contracte, unele dintre ele finalizate deja sau încă în derulare, societatea a încasat sau urmează să încaseze suma de circa 940.000 de lei, adică echivalentul a aproximativ 210.000 euro la cotaţia de acum. Toate sunt contracte luate în portofoliu de "Agroimobiliara" în urma procedurilor de achiziţie publică lansate de primăriile locale prin metoda "cumpărare directă". Mai clar, fiecare primărie în parte a intrat pe SEAP şi a ales firma căreia i-a atribuit contractul. Ei bine, 27 de primării, inclusiv Primăria Brăila, au ales firma lui Drăgan să le presteze servicii în domeniul cadastru, geodezie şi cartografie. Şi vorbim aici de lucrări de inventariere a terenurilor intravilane şi extravilane sau a reţelelor de apă şi canalizare, ridicări topografice, precum şi realizarea de planuri şi hărţi digitale. De remarcat este faptul că din totalul de 59 de contracte, 39 sunt încheiate doar anul acesta, în sumă de aproximativ 560.000 lei, adică undeva la 125.000 de euro. Din acestea, cele mai recente contracte, încă în derulare, 13 la număr, sunt cele de inventariere a terenurilor pe Legea 165/2013. Şi aici suma rezultată este consistentă, aproape 330.000 lei, adică aproximativ 73.000 euro.
Premiul cel mare pentru firma lui Drăgan vine de la Dudeşti: contracte în valoare de 105.400 lei
Dar să vedem şi de unde se adună banul public în cifra de afaceri a "Agroimobiliara", mai precis de la ce primării vin contractele în discuţie. Aşa cum am amintit mai sus, SEAP face referire la 27 de UAT-uri (unităţi administrativ teritoriale), inclusiv Primăria municipiului Brăila, care colaborează direct cu firma lui Drăgan. Dintre acestea, 15 sunt conduse de primari PSD-işti, şase de la PDL, cinci de la PNL şi una de un primar UNPR-ist. Cam aceeaşi este ordinea şi când adunăm sumele din contracte: de la primăriile PSD-iste au venit contracte în valoare totală de circa 484.000 lei, de la cele PNL-iste alte încă aproape 260.000 lei, de la cele PDL-iste aproximativ 193.000 lei şi 3.900 lei de la UNPR. În detaliu, este vorba despre primăriile Dudeşti, Ulmu, Brăila, Tufeşti, Racoviţa, Gropeni, Roşiori, Vişani, Gemenele, Traian, Romanu, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Movila Miresii şi Bărăganu, toate conduse de primari social-democraţi, urmate de primăriile Însurăţei, Galbenu, Unirea, Surdila Greci, Viziru, şi Jirlău conduse de primari PDL-işti. De asemenea, lista continuă cu cinci UAT-uri conduse de primari liberali - Cireşu, Tichileşti, Mircea Vodă, Scorţaru Nou şi Victoria, iar în final Măxineniul, cu primar UNPR-ist. Ordinea de mai sus se respectă şi când vine vorba de sume per primărie din contracte cu "Agroimobiliara". Aşadar, cea mai mare sumă vine de la Dudeşti, unde discutăm de circa 105.400 lei, dar sume frumuşele apar şi la Cireşu - 79.300 lei, Tichileşti - aproape 72.700 lei, Ulmu - 71.200 lei, Mircea Vodă - 64.400 lei, Galbenu - 64.100 lei, dar şi Brăila - 60.000 lei. La polul opus, cele mai mici sume - între 4.300 şi 4.000 lei - se înregistrează la primăriile Traian, Romanu, Viziru, Victoria, Râmnicelu, Tudor Vladimirescu, Jirlău, Movila Miresii, Bărăganu şi Măxineni.
13 primării - 73.000 de euro pentru "Agroimobiliara"
Dacă discutăm strict de Legea 165/2013, la nivel judeţean sunt pe cale să fie inventariate terenuri în suprafaţă totală de 476.000 de hectare, iar valoarea contractelor încheiate deja cu specialişti topografi, fie persoane fizice fie persoane juridice, se ridică la circa 2,4 milioane de lei, cu tot cu TVA. Ar rezulta, aşadar, o medie per judeţ de circa 5,1 lei per hectar, ceea ce ne poziţionează în rândul judeţelor cu preţuri mijlocii spre mici, după cum susţin surse din cadrul Prefecturii Brăila. Trebuie făcută precizarea că singurele UAT-uri care deocamdată nu au încheiat contracte pe Legea 165/2013 sunt Ianca, întrucât primăria de acolo are propriul specialist topograf şi astfel nu mai trebuie să angajeze un altul, şi Brăila, unde abia s-a lansat procedura achiziţiei publice în contextul în care topograful municipalităţii s-a pensionat zilele acestea.
Din discuţiile cu primarii de comune, reporterii "Obiectiv" au observat că majoritatea a preferat să angajeze persoane fizice autorizate ca să le făcă măsurătorile, iar printre specialiştii menţionaţi de către gospodarii de comune au fost, de exemplu, Vasile Săndulescu, Nicu Dincă, George Grădinaru, Marian Bogdan sau Octavian Roman.
Din "caşcavalul" de aproximativ 2,4 milioane de lei, firma lui Drăgan a prins prin contracte cu primăriile Unirea, Gemenele, Scorţaru Nou, Roşiori, Tufeşti, Cireşu, Galbenu, Racoviţa, Tichileşti, Mircea Vodă, Ulmu, Surdila Greci şi Dudeşti afaceri în valoare cumulată de circa 330.000 lei, adică de vreo 73.000 de euro. Preţul mediu al acestor contracte este undeva la 3,3 lei/ha, adică sub media per judeţ. Trebuie menţionat că aceste 13 contracte au fost incluse în lotul total de 59 de contracte prezentate mai sus.
Surprize, surprize...
După ce în cursul lunii iulie cotidianul "Obiectiv" a publicat un amplu şi detaliat material privind suspiciunea de incompatibilitate în care se afla Petrică Drăgan încă de la înfiinţarea în 2003 a SC "Agroimobiliara" SRL, funcţionarul public a trecut firma pe numele soţiei. Astfel, în august, Registrul Comerţului a consemnat trecerea părţilor sociale pe numele Drăgan P. Constanţa. În ce priveşte cea de a doua societate la care şeful OCPI Brăila figura ca asociat SC "Gaviodra" SRL, aici Drăgan şi-a menţinut participarea, în sensul că în continuare deţine 50% din părţile sociale alături de Violeta (Suruianu) Cubic. Chiar şi aşa stând lucrurile, rămâne o perioadă de câţiva ani în care Petrică Drăgan a fost atât director al OCPI Brăila (cu mici pauze) cât şi asociat la "Agroimobiliara", cu activitate care se mulează mănuşă pe sfera de preocupări publice ale instituţiei. Situaţia este cel puţin ciudată pentru că Drăgan ajunsese să pună parafa instituţiei publice pe lucrările cadastrale efectuate de firma sa. Din august pune parafa instituţiei pe lucrările efectuate de firma soţiei. Practic, el a avut mult timp dublă calitate: aceea de şef al unei instituţii, dar şi de patron cu afaceri ce se intersectează cu funcţia publică. De altfel, reporterii "Obictiv" au reclamat această situaţie Agenţiei Naţionale de Integritate, care deocamdată a răspuns doar că speţa se află pe masa de lucru a Comisiei de Integritate.
Agenţia Naţională de Cadastru l-a "împrumutat" pe Drăgan de la "Agroimobiliara"
Un alt aspect interesant este că Petrică Drăgan a revenit în 2011 pe postul de conducere a OCPI Brăila prin detaşare chiar de la "Agroimobiliara" SRL, unde ocupa postul de director de firmă. Detaşarea a început cu primăvara anului 2011 şi a fost prelungită în aprilie 2013 pentru încă 6 luni, adică până în octombrie. Cu alte cuvinte, Agenţia Naţională de Cadastru l-a "împrumutat" pe Drăgan de la firma unde era director şi prin care făcea afaceri cu primăriile, pentru a-l pune în fruntea structurii deconcentrate de la Brăila.
Potrivit Codului Muncii, detaşarea este actul prin care se dispune schimbarea temporară a locului de muncă, din dispoziţia angajatorului, la un alt angajator, în scopul executării unor lucrări în interesul acestuia.
Cu SC "Agroimobiliara", având un număr mediu de 10 salariaţi, Drăgan a realizat anul trecut o cifră de afaceri de puţin peste un milion de lei, din care a raportat la final un profit net de 118.663 lei, de 5 ori mai mare decât în 2011. În ce priveşte SC "Gaviodra", societatea a raportat anul trecut o cifră de afaceri de aproape 150.000 şi un profit modest de numai 347 lei (în scădere accentuată faţă de 2011, când a înregistrat profit de 48.919 lei), cu patru salariaţi.
Drăgan, lipit de postul de director la OCPI
Petrică Drăgan se află încă de la înfiinţarea OCPI Brăila, la conducerea acestei instituţii, cu perioade scurte de pauză, în care partidele aflate la putere au încercat să-şi promoveze propriii candidaţi la şefia instituţiei. Se pare, însă, că legăturile transpartinice specifice Brăilei l-au preferat întotdeauna pe Drăgan. De exemplu, primul episod a avut loc în 2003, când Drăgan a fost înlocuit, pentru scurtă vreme, cu Octavian Roman, susţinut de PD. Drăgan a atacat decizia de eliberare a sa din funcţie şi instanţa i-a dat câştig de cauză, revenind pe post. Apoi, în primăvara 2009, în fruntea Cadastrului PDL Brăila a vrut să-l pună pe Ionel Tâmplaru, dar cum legislaţia la momentul aprilie 2009 interzicea cumulul pensiilor mari cu salariul de la stat, iar Tâmplaru nu a vrut să renunţe la pensia de fost militar, organizaţia PDL l-a ales tot pe Drăgan, care între timp devenise membru al respectivului partid. Un alt episod este aprilie 2011, când Drăgan şi-a dat demisia, tot la presiuni politice, pe locul lui venind Victor Voiculeţ. Între timp, deşi îşi dăduse demisia, Drăgan a revenit la cârma instituţiei. Iar revenirea s-a făcut prin detaşare de la firma privată pe care o deţinea la momentul "mişcării" de personal.
