"Răţuştele mele, pe apă cu nitraţi s-au dus". Cu siguranţă, dacă aţi urmărit programele TV în ultima perioadă, ţi vizionat şi acea reclamă în care un copil fredonează obsedant versul de mai sus. Totul face parte din clipul publicitar al unei mărci de ape minerale ce a scos pe piaţă un tester despre care afirmă că determină concentraţia de nitraţi din orice tip de apă care ajunge pe masa consumatorului, fie că e îmbuteliată, de la robinet sau de la fântâna din curte.
Aqua Carpatica spune despre sine că este singura marcă de apă minerală de pe piaţa românească cu concentraţie zero de nitraţi, iar pentru a dovedi acest lucru a pus la dispoziţia consumatorilor respectivele testere, despre care zic că sunt produse de o firmă atestată din Statele Unite ale Americii.
"Testerele de nitraţi sunt semnificative, iar testarea rapidă reprezintă o fază premergătoare şi indicativă. În cazul în care valorile rezultate după testare se situează la limite minime sau maxime, recomandăm determinarea cantitativă prin analize efectuate în laboratoare acreditate. Noi recomandăm testarea în parametri de timp indicaţi şi citirea la lumina naturală, nu la neon sau în încăperi luminate slab. Aşteptăm cu interes rezultatele testelor, mulţumim pentru interes!", ne-au spus reprezentanţii Aqua Carpatica, pe care i-am întrebat în ce măsură ne putem baza pe rezultatul acestor testere, dacă am încerca să verificăm puritatea apelor minerale existente în prezent pe piaţă.
În principiu, procedura de testare este cât se poate de simplă. Testerul propriu-zis este o fâşie de carton care are la un capăt ataşat un material îmbibat cu o substanţă specială. Acesta trebuie introdus timp de 2 secunde în apă, iar apoi, după 60 de secunde, începe să capete o nuanţă specială, dinspre alb spre roz. Cu cât nuanţa de roz este mai pronunţată, cu atât concentraţia de nitraţi este mai mare, pe o scară de la 0 la 50. Trebuie precizat de la bun început că, în România, limita sanitară maximă admisă pentru nitraţi în apa potabilă este de 50 mg/l, la fel ca în Uniunea Europeană.
În cazul oamenilor, la concentraţii mai mari de 50 mg/l, nitraţii scad rezistenţa generală a organismului, iar consumul de apă poluată poate duce chiar la moartea sugarilor şi copiilor de până la 3 ani, precum şi la avorturi spontane sau la infertilitate masculină.
Test pe bune sau doar găselniţă de marketing?
Profitând de existenţa acestor testere, ce pot fi achiziţionate din comerţ, contra sumei de 3 lei, cotidianul "Obiectiv - Vocea Brăilei" a verificat mai multe mărci de ape minerale, achiziţionate de la un hipermarket de lângă municipiu. Procedând întocmai cu instrucţiunile precizate de cei de la Aqua Carpatica, am testat următoarele mărci: Tuşnad, Borsec, Dorna, Carpatina, Izvorul Minunilor, Biborţeni Forte, Biborţeni Valea Brazilor, Aqua Carpatica, Zizin, Poiana Negri, Lipova, Azuga, Perla Harghitei. Totodată, am folosit un tester şi pentru apa de la robinet, livrată populaţiei de Compania de Utilităţi Publice "Dunărea" Brăila.
Astfel, dacă ar fi să facem un clasament în baza testerelor puse pe piaţă de Aqua Carpatica, mărcile de apă minerală cele mai sigure, din punctul de vedere al concentraţiei de nitraţi ar fi Lipova, care a colorat testerul cel mai puţin, indicând un nivel de sub 10 mg/l, Perla Harghitei, Borsec, Tuşnad, Carpatina, Aqua Carpatica şi Izvorul Minunilor. La nivel mediu, cu până la 20 mg/l, s-ar situa Dorna, Azuga, Poiana Negri şi Zizin. Concentraţia cea mai mare de nitraţi, cuprinsă între 20 şi 50 mg/l s-a înregistrat la Biborţeni şi la apa de la robinet, care au înroşit cel mai mult testerul.
Evident, reprezentanţii Biborţeni nu recunosc autenticitatea testerelor scoase pe piaţă de cei de la Aqua Carpatica, afirmând că este vorba doar de o manevră de marketing menită să le crească vânzările.
"Nu este vorba - aşa cum ar crede toată lumea - despre cercetări, verificări, controale sau teste farmacologice ci doar despre o campanie de marketing agresivă a producătorului Aqua Carpatica, care deţine «cea mai pură» apă minerală, dar cunoştinţe precare despre limba română. Este bine de ştiut că apa pură - H2O - este doar apa distilată şi nu există în natură. Apa din natură conţine minerale, fără de care nu ar avea niciun gust, vezi cazul apei distilate. De fapt, dacă mănânci salată verde, morcovi, fasole verde, ridichi, broccoli, consumi fără să ştii de sute de ori mai mulţi nitriţi decât tot ce ai asimilat într-o săptămână de băut apă minerală. La nivelul Uniunii Europene există un sistem de management al apelor cu norme exacte pentru fiecare element în parte, norme pe care, dacă nu le respecţi, nu poţi îmbutelia apă minerală. Biborţeni are o sursă de apă minerală la care nivelul nitraţilor este de 9 mg/l şi o sursă de 14 mg/l, ambele respectând normativele UE", ne-a declarat Mădălin Simion, brand manager Biborţeni.
"Apa din Brăila e bună!"
Autorităţile competente atrag atenţia ca testerele distribuite de Aqua Carpatica sunt doar orientative, iar concentraţia exactă de nitraţi sau alte elemente chimice din apele minerale nu poate fi determinată decât în laboratoarele autorizate. "Consumatorii care folosesc astfel de teste şi au dubii referitoare la o marcă sau alta de apă minerală existentă pe piaţă, pot solicita efectuarea de analize la laboratorul nostru. Deocamdată, până în momentul de faţă, nu am primit nicio astfel de solicitare la nivelul judeţului Brăila", ne-a declarat Caragaţă Niţă, directorul Direcţiei Sanitar Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Brăila. Acesta ne-a informat că, în principiu, nicio marcă de apă minerală nu se poate lansa pe piaţă decât în condiţiile existenţei unor buletine de analiză emise de laboratoarele de stat din judeţele de origine. În judeţul Brăila nu există nicio sursă de apă minerală care să facă obiectul unei astfel de verificări.
În altă ordine de idei, conducerea DSVSA ne-a declarat că, în conformitate cu Programul Strategic Naţional aprobat prin Ordin al Preşedintelui ANSVSA, de la începutul anului a fost verificată apa folosită atât în unităţile de industrie alimentară, la prepararea unor alimente, cât şi cea folosită pentru adăparea animalelor, în fermele zootehnice. "Probele prelevate au fost analizate în laboratorul de la Brăila, dar şi în laboratoare din Buzău şi Tulcea. Atât din punct de vedere microbiologic cât şi fizico-chimic, aceste probe s-au încadrat în concentraţiile maxime admise prevăzute de legislaţia în vigoare", ne-a declarat directorul Caragaţă.
Care e problema cu nitraţii
Nitraţii reprezintă principalele elemente nutritive pentru plante, însă pentru organismul uman sunt consideraţi a fi dăunători. Prezintă pericol nu nitraţii ca atare (NO3), ci nitriţii (NO2) care derivă din ei, precum şi sărurile acidului azotic. Această reacţie de transformare are loc în tubul digestiv al omului şi al animalelor, precum şi în cazul păstrării îndelungate a produselor de origine vegetală. În afară de nitriţi, o influenţă nocivă asupra organismului o exercită aminele secundare şi nitroaminele. Toate aceste combinaţii, dacă se află în cantităţi mai mari decât dozele admise în apa potabilă sau în produsele proaspete, mai ales în culturile legumicole, provoacă distrugerea hemoglobinei în sânge, formându-se totodată metahemoglobina. Ultima e deosebit de periculoasă pentru copii şi pentru animalele tinere. Nitrozaminele şi nitrozamidele exercită o acţiune cancerigenă, mutagenică şi toxică asupra embrionului. Doza maximă de nitraţi inofensivă pentru om este de 5 ml la 1 kg din masa corpului.
