Străinii şi-au dublat investiţiile în judeţul nostru în ultimii 7 ani, de la aproximativ 50 milioane euro în 2008, la 101 milioane euro în prezent. Italieni, norvegieni, spanioli, ciprioţi, danezi, turci, arabi, greci, nemţi, chiar şi chinezi, au mizat pe Brăila. Cea mai mare concentrare de capital străin rămâne în sectorul producţiei industriale, unde cap de afiş se menţine investiţia norvegiană profitabilă de la şentierul naval "VARD Brăila" SA. Italienii, în schimb, s-au orientat preponderent către agricultură, confecţii textile şi timid către construcţii. Nu le-a mers însă tuturor prea bine pentru că, de exemplu, italienii de la "Agrimon" şi "Drymon" sunt în insolvenţă. Deşi au fost printre primii care au venit în Brăila, în mod suprinzător, turcii au puţine firme mari în judeţul nostru. Ei şi-au dezvoltat afacerile în comerţ, producţie industrială şi agricultură. Nu cu prea mult succes însă, pentru că majoritatea sunt pe pierdere. Şi danezii au ales Brăila când şi-au făcut planul de afaceri investind într-o fermă vegetală la Surdila Greci. Totuşi, nu ne putem îmbăta cu apă rece, întrucât investiţiile străine de la noi pălesc în comparaţie cu judeţul Constanţa, de exemplu, sau Galaţiul ori Buzăul, unde discutăm de investiţii în capital social de miliarde de lei. Însă chiar şi aşa, faptul că investitorii nu au fugit mâncând nori odată cu venirea crizei globale, ba din contră, şi-au extins afacerile, ar trebui să dea de gândit autorităţilor locale în sensul de a găsi cât mai multe modalităţi de a-i atrage şi încuraja să rămână contribuabili locali.
Italienii, cei mai mari investitori
În conformitate cu datele din evidenţele Oficiului Registrului Comerţului (ORC) Brăila, în ultimii ani a crescut numărul firmelor care au capital integral sau parţial străin în judeţul nostru. Şi mai spectaculoasă a fost evoluţia valorilor cumulate, reprezentând capitalul social al firmelor străine, care s-a dublat faţă de momentul 2008. Iată cum arătau lucrurile în anul 2008, chiar înainte de criza globală: funcţionau, la vremea respectivă, 634 de firme parţial sau integral străine, cu capitaluri sociale în cuantum de 253 milioane lei (echivalentul a circa 70 milioane euro), din care 183 milioane lei doar participarea străină (circa 50 milioane euro). Acum, în Registrul Comerţului figurează 701 firme cu capitaluri sociale cumulate la 575 milioane lei (circa 128 milioane euro), din care 455 milioane lei (circa 101 milioane euro) participarea străină. Aşadar, numărul companiilor a crescut undeva cu 11%, în schimb valorile de capital, aşa cum am spus, s-au dublat. Cele mai mari investiţii în capitalul firmelor locale vin din ţări precum Italia - 74,12 milioane lei, Danemarca - 47,46 milioane lei, Norvegia - 12,49 milioane lei, Spania - 11,24 milioane lei, Cipru - 9,55 milioane lei şi Turcia - 6,88 milioane lei. Tot de ordinul milioanelor de lei sunt şi investiţii având ţară de origine Siria, Tunisia, Malta, San Marino, Liban, Belgia, Olanda, sau Irak, în timp ce sub pragul de 1 milion de lei discutăm de ţări precum Austria, Grecia, Germania, Moldova, Ungaria, Iran sau China. La polul opus, participările cele mai mici la capitalul unor firme brăilene vin din Emiratele Arabe Unite (100 lei), Africa de Sud (110 lei), Iordania (150 lei), Pakistan (170 lei), Kuweit (180 lei), Ucraina (200 lei), India (400 lei), precum şi Canada şi Suedia (câte 500 lei).
Haideţi să vedem şi spre ce domenii de activitate s-au îndreptat cei mai mari investitori străini. De exemplu, Italia a ales să investească prin 225 de firme în domenii precum agricultură/silvicultură/pescuit (55 de firme cu capitaluri sociale totalizând 56,4 milioane lei), producţie industrială (37 firme cu un capital de 22,5 milioane lei), comerţ (41 firme - 0,6 milioane lei), construcţii (14 firme - 0,3 milioane lei) şi servicii (78 firme - 0,1 milioane lei).
Danemarca şi-a concentrat investiţiile în 6 firme, dintre care 5 în domeniul agricultură/silvicultură/pescuit pentru 47,4 milioane lei, în timp ce Norvegia a ales prin 11 firme sectorul naval.
Spania în schimb s-a concentrat pe servicii - 11 firme cu un capital de 22,3 milioane lei, dar şi agricultură - 7 firme cu o participare la capital de 30.020 lei şi construcţii - 8 firme cu 22.430 lei.
Din Cipru provine capitalul social la 8 firme, dintre care valorile cele mai mari sunt în afaceri în servicii (3 societăţi comerciale - 1,04 milioane lei) şi comerţ (2 firme - 8,03 milioane lei).
În fine, din Turcia provin participările la 110 firme, dintre care 61 axate pe comerţ (5,16 milioane lei), 20 - producţie industrială (2,03 milioane lei), 15 - servicii (10.625 lei), 10 - agricultură (1,34 milioane lei) şi, în fine, 4 firme mici de construcţii cu un capital social de 1.100 lei.
Afacerea daneză "FirstFarms", prima la agricultură
Datele furnizate de Oficiul Judeţean Registrul Comerţului Brăila au permis şi selectarea primelor 5 firme din punct de vedere al mărimii capitalului social, pe domenii principale de activitate. Astfel a reieşit o faţetă mai detaliată a principalelor afaceri dezvoltate de investitorii străini în judeţul nostru.
Începem cu agricultură, silvicultură, pescuit şi acvacultură, domeniu în care pe primul loc se clasează afacerea daneză de la "FirstFarms" SRL, unitate cu un capital social subscris vărsat în valoare de 47,46 milioane lei. Ea administrează o exploataţie agricolă amplasată în zona Surdila Greci, aproape de Făurei, firma raportând anul trecut o cifră de afaceri de 2,9 milioane lei din care a rezultat o pierdere de 0,48 milioane lei.
Pe următoarele locuri apare tandemul "Agrimon" - "Drymon" din grupul "Monaldi", ambele cu afaceri în domeniul creşterii păsărilor, ambele aflate în insolvenţă şi intrate adânc pe pierderi. În schimb, ocupanta locului IV, SC "Geada", cu sediul la Movila Miresii, a încheiat anul trecut cu o cifră de afaceri de circa 11 milioane lei, din care a rezultat un profit de 0,7 milioane lei. Tot profit a raportat şi cea de a 5-a firmă ca mărime, SC "Padova Agricultură" SRL (95% participare olandeză şi 5% italiană), care deţine o orezărie în zona Stăncuţa. Societatea a raportat o cifră de afaceri de 21,2 milioane lei şi un profit de 2,5 milioane lei. Ca o paranteză, italienii de la "Riso Scotti" continuă afacerea cu orezăriile din judeţul nostru, însă au preferat să-şi mute sediul administrativ la Bucureşti.
În industrie, afacerile scârţâie
În domeniul producţiei industriale, lucrurile stau mai bine, însă doar în cazul afacerilor norvegienilor de la "VARD Brăila" SA şi "VARD Ship Repair" SRL, firme care ţin sus stindardul industriei locale: şantierul naval a avut anul trecut o cifră de afaceri de 368,5 milioane lei, cu un profit net de 50,1 milioane lei.
Mai departe însă, afacerile celorlalte firme scârţâie serios şi vorbim aici de uzina "Laminorul", aflată sub incidenţa Legii 85/2006 a insolvenţei, şi de "Arteferro", societate care a raportat anul trecut o pierdere de 0,3 milioane lei. În aceeaşi situaţie se află şi afacerea cu energie electrică a "Energie Ecologică ROGIS SGR" (Gibraltar 97%, Ungaria 3%) încheiată şi ea pe o pierdere de 0,4 milioane lei.
În domeniul construcţii, cei mai mari străini angrenaţi în afacere la nivel local sunt nemţii de la "Profil Ambient Home" SRL, însă anul trecut au raportat pierdere de 0,1 milioane lei, urmaţi de italienii de la "Technaldi" şi "Edilcontractor" SRL ambele pe pierdere. Nici ciprioţii şi belgienii asociaţi la "K&S Electronic Power Point" n-au avut un an mai bun, firma fiind în insolvenţă.
De asemenea, nici în sectorul serviciilor lucrurile nu stau prea bine, la final de 2013 firmele străine raportând pierderi, şi vorbim aici despre afacerea spaniolilor de la "Estel Invest", ciprioţii de la "RMRT Agri" şi "Sitas", maltezii de la "Shirtex" şi austriecii de la "RWD Agro". În sectorul comerţ le-a mers bine doar asocierii irakiano-libaneză de la "Naif Livestock" (profit 0,4 milioane lei) şi turcilor de la "Nazar Import Export" (profit de 0,17 milioane), în timp ce turcii de la "Eda Impex Com", arabii de la "Ahsirom Trading" şi palestinienii de la "Nour Wood" au mers pe pierdere anul trecut.
Iată că afacerile mari ale străinilor au început să cam scârţâie, iar asta se poate observa şi din statistica înmatriculărilor şi radierilor de astfel de firme din Registrul Comerţului. De exemplu, anul acesta au intrat pe piaţă 22 de firme noi cu capitaluri sociale însumând aproape 17.000 lei. În schimb, în acelaşi interval au fost radiate 26 de firme cu capitaluri de 19,8 milioane lei. Acest dezechilibru s-a manifestat şi în 2013, când valoarea cumulată a capitalurilor firmelor nou înfiinţate s-a ridicat la circa 1,12 milioane lei, în timp ce prin radiere au ieşit 21,6 milioane lei. Cu alte cuvinte, asistăm la o comprimare a business-urilor firmelor străine mari, lucru care ar trebui să dea serios de gândit autorităţilor locale.
În Regiunea de dezvoltare SE, Constanţa, Galaţi şi Buzău concentreză cele mai mari afaceri străine
La nivelul Regiunii de dezvoltare SE, din care facem parte, Brăila ocupă locul IV ca valoare totală a capitalului social subscris aferent societăţilor care au capital integral sau parţial străin. Concret, în Top capital, înaintea noastră este Constanţa, cu peste 6.300 de firme, cumulând capitaluri sociale de 3,37 miliarde lei, urmată de Galaţi cu aproape 1.600 de firme şi capitaluri însumate la 2,54 miliarde lei, şi Buzăul cu 1.118 firme - 1,24 miliarde lei. După judeţul nostru apare Tulcea, unde sunt înregistrate 484 de firme şi capitaluri de 513,7 milioane lei, şi, pe ultimul loc Vrancea, cu 757 de firme şi capitaluri însumate la 14,3 milioane lei.
