Procesul legislativ în Consiliul Local Municipal se gripează în ultimul timp şi dă rateuri serioase ori de câte ori sunt luate în discuţie probleme legate de pieţe, târguri şi oboare. Mai precis, proiecte de hotărâri ce vizează activitatea companiei din subordinea municipalităţii, Administraţia Pieţelor şi Târgurilor SA. De vină sunt afacerile pe care o parte dintre consilieri le dezvoltă cu Piaţa, context în care, de frica vreunui conflict de interese, respectivii aleşi nu votează. Problema cu autoexcluderea de la vot este următoarea: pentru anumite proiecte de HCLM, în special cele legate de patrimoniu, este nevoie de votul a cel puţin două treimi din numărul total de consilieri, iar cum în cazul Administraţia Pieţelor dintr-un foc sunt patru aleşi care se autoexclud, la numărătoarea finală "dă cu virgulă". Au căzut, astfel, în ultimele luni cel puţin două proiecte: un regulament privind închirierea de spaţii în pieţe şi al doilea vizând actualizarea domeniului public al APT.
Sunt patru consilieri care au afaceri în această zonă şi, de-a lungul timpului, pe proiecte vizând acest subiect s-au autoexclus de la vot: doi UNPR-işti - Cosmin Păvăloiu (care are o terasă în Orăşelul Copiiilor) şi Arbunea Tudorel (cu servicii de pază pentru APT), un consilier ALDE exPC - Elena Rădulescu şi liberalul Laurenţiu Chiru, ambii deţinând spaţii în pieţe. În altă ordine de idei, nu numai Piaţa a atras ca mierea consilierii afacerişti: de-a lungul timpului, şi SC CET SA Brăila, aflată acum în faliment, a fost o veritabilă vacă de muls.
Proiectele de hotărâri ale CLM care au legătură cu Administraţia Pieţelor au slabe şanse să treacă prin miniparlamentul local, cel puţin până la finalul actualului mandat. De ce spunem asta? Simplu: experienţa ultimelor luni, când în şedinţele de Consiliu s-au luat în discuţie subiecte ce vizează APT Brăila, a arătat clar că maşina de vot nu mai funcţionează. Asta deoarece sunt consilieri care pe subiectul "Piaţă" anunţă că nu votează, având afaceri directe cu societatea. Nimic în neregulă aici, eventual doar o problemă de moralitate, dacă vreţi: "de ce-ai aşteptat să te faci consilier ca să-ţi închiriezi spaţiu comercial în piaţă?". Numai că, în actualul context, în care oricum lipsesc de câteva luni din CLM doi consilieri, adică Ene Tache, aflat în concediu medical şi Paul Creţu, în arest la domiciliu în scandalul reţetelor false, neparticiparea la vot reduce la zero şansa să mai treacă vreun proiect ce necesită girul a două treimi dintre consilieri.
Şi s-a putut observa foarte clar acest fenomen în ultima jumătate de an. De exemplu, în şedinţa din cursul lunii iulie, pe ordinea de zi au figurat două proiecte HCLM care tratau probleme ce ţin de APT Brăila: "Exprimarea acordului CLM Brăila pentru realizarea obiectivului Piaţa de gros", iar al doilea "Actualizarea Lotului 3 Piaţa Halelor".
Primul proiect a trecut fără probleme, cu 21 de voturi "Pentru", nefiind nevoie de votul a două treimi dintre consilieri.
Blocajul a apărut însă la al doilea proiect: după îndelungi discuţii şi schimburi tăioase de replici, când s-a ajuns în final la vot, proiectul n-a trecut. Matematica legislativă locală arată că pentru validare, proiectul cu pricina avea nevoie de cel puţin 18 voturi pentru, adică girul a două treimi din totalul consilierilor. La respectiva şedinţă au spus DA doar 17 consilieri, fiind înregistrate trei voturi "împotrivă" - Simona Drăghincescu, Paraschiv Paraschiva şi Traian Adrian şi două abţineri - Gigel Cismaş şi Dan Păun. Nu au votat Tudorel Arbunea, Daniela Rădulescu şi Cosmin Păvăloiu, toţi invocând interese patrimoniale.
Povestea s-a repetat în şedinţa ordinară din luna septembrie când, din nou pe ordinea de zi a CLM au figurat două proiecte vizând APT Brăila: primul - majorarea capitalului social al companiei pentru asigurarea resurselor financiare necesare investiţiei în Piaţa de Gross, iar al doilea viza aprobarea unui regulament pentru închirierea bunurilor administrate de către companie. La şedinţă au fost prezenţi doar 23 de consilieri (au lipsit motivat Maria Coroş, Paul Creţu, Ene Tache şi Cătălin Hagiu), iar la momentul votului, primul proiect a trecut cu 19 DA şi 2 NU, neparticipând la vot Tudorel Arbunea şi Laurenţiu Chiru (ambii invocând interese patrimoniale).
Când s-a ajuns la regulamentul APT, maşina de vot a dat rateu, după exemplul din luna iulie: nu au participat la vot Tudorel Arbunea, Laurenţiu Chiru, Daniela Rădulescu şi Cosmin Păvăloiu, iar în rest au fost 17 de DA şi doi NU.
Consilierii spun că o soluţie ar veni din modificarea Legii Incompatibilităţii
Ce afaceri derulează aceşti patru consilieri cu APT? Reporterii "Obiectiv" i-au sunat pe fiecare în parte pentru un răspuns.
Laurenţiu Chiru (deţine 100% din SC "Montban" SRL, chiriaşă a APT): "Acolo e o problemă de interpretare a legii. Dacă stăm şi citim mai bine ajungem la concluzia că ar trebui să participe la vot toţi consilierii, pentru că sunt nişte contracte câştigate prin licitaţii publice. Eu am contracte de acum 9 ani cu APT-ul, în urma câştigării prin licitaţie publică, deci cu transparenţă totală. Legea este interpretabilă şi avem abţineri pentru că sunt cârcotaşii care se ţin de aşa ceva, dar trebuie să fim foarte atenţi la lege. Şi pe viitor trebuie citită legea şi să se ia o hotărâre la nivel local sau naţional. Mi se pare foarte normal ca cei care pot să aibă un business să o facă, chiar dacă sunt integraţi şi politic".
Cosmin Păvăloiu (deţine 50% din SC "Elaenalex", chiriaşă a APT): "Bineînţeles că este o situaţie ciudată şi ar trebui să o lămurim cumva cu domnul primar şi domnul secretar, să găsim o soluţie ca să nu se mai ajungă aici. E valabil şi pentru următorul Consiliu Local. Într-adevăr, proiectele unde nu aveam voie să votăm, să nu fim incompatibili, nu am votat. Unde a spus şi domnul secretar că este voie, am votat. (...) Ce să facem? Să renunţăm de tot, să nu mai facem afaceri? Trebuie să trăieşti cumva, nu? Sau să facem discriminări să căutăm numai consilieri care să nu aibă nicio sursă de venit...".
Tudorel Arbunea (administrator la "DIOP Security", firmă care asigură paza obiectivelor APT): "La ora asta nu văd nicio soluţie. Ar trebui să găsim o soluţie împreună cu domnul primar, să vedem ce se întâmplă. (...) Ar fi ideal să putem modifica legislaţia. Nu mi se pare normal atât timp cât eşti consilier să nu poţi să lucrezi".
Elena Rădulescu (ALDE), având şi ea în chirie spaţii de la APT, nu a putut fi contactată pentru a formula un punct de vedere legat de acest subiect.
Mai trebuie adăugat că, în trecut, grupul consilierilor cu "drăgan" la APT era un pic mai mare, în sensul că îl includea şi pe Florin Dumitru, din partea PSD. Contactat de reporterii "Obiectiv", acesta a explicat că nu mai are business-uri cu Piaţa. "Nu am spaţii. A fost mai de mult. Când aveam spaţiile acelea nu am votat, de când nu mai am - votez. (...) Dar important este că nu mai am. Situaţia din CLM e jenantă. Adică votul final şi respingerea de proiecte nu este o chestiune concludentă. Unii lipsesc pentru că au probleme medicale, au concedii de odihnă şi nu e bine. Se repetă votul, ce să facem? Dar nu este musai să treacă toate proiectele. Pot fi şi proiecte care să nu treacă, pentru că de asta e democraţie", ne-a declarat Dumitru.
Vicele Dănăilă: "Activitatea APT, blocată de interesele consilierilor locali"
Situaţia din CLM cu Piaţa a devenit subiect de îngrijorare pentru administraţia locală, care a început în ultima perioadă să critice deschis blocajul generat de apetenţa consilierilor municipali pentru afaceri cu Administraţia Pieţelor.
Viceprimarul Alexandru Dănăilă a comentat pe acest subiect, arătând că încercarea de a impune o serie de reguli transparente în modul de închiriere a bunurilor de la piaţă a fost şi este împiedicată chiar de către aleşii locali. "Ultima şedinţă a CLM Brăila a demonstrat încă o dată că interesele personale ale consilierilor sunt mai puternice decât interesul public: mai mulţi consilieri prezenţi la şedinţă s-au abţinut de la vot, pentru că au relaţii comerciale cu SC APT SA, astfel că regulamentul a fost respins. Acesta îşi propunea să reglementeze fără interpretări şi transparent procedura pentru atribuirea de spaţii în pieţe. Mai precis, totul ar urma să se întâmple prin licitaţie publică cu strigare pentru toţi doritorii. (...) Din păcate, intenţia de a pune ordine se izbeşte de unii consilieri locali, care au interese directe şi care blochează, practic, activitatea APT. Din cauza contractelor pe care le au la piaţă, consilierii nu pot participa la vot, iar regulamentul nu poate fi supus unei dezbateri reale. Fiecare trebuie să se uite în curtea lui, să fie sincer cu el însuşi prima dată şi să aleagă aşa cum au făcut şi în campaniile electorale care au trecut, varianta cea mai bună pentru cetăţeni, municipiu şi bunurile municipiului", a spus Dănăilă.
Aurel Simionescu: "Nu am cum să rezolv decât dacă domnii respectivi renunţă la afacerile cu piaţa"
Acelaşi punct de vedere este împărtăşit şi de către primarul municipiului, Aurel Simionescu: "Au fost acele două proiecte şi s-a insistat pe ele. Eu am avertizat că nu trec. (...) Însă nu este normală diferenţa dintre momentul iniţial, în care s-au ales consilierii, şi situaţia de acum. Pentru că dacă nişte oameni au avut o afacere în nişte domenii, de când lumea şi pământul cu asta s-au ocupat. Nu pot să le cer acum să nu mai aibă interes în zona respectivă. Dar în momentul în care am devenit consilier, ştiu că am nişte incompatibilităţi, nişte situaţii în care nu sunt în regulă, chiar dacă e vorba de o chestie morală, să spunem aşa, e bine să te fereşti de nişte lucruri, dacă ai intrat în jocul ăsta. Asta spune domnul viceprimar şi are dreptate din punctul ăsta de vedere şi nu am cum să rezolv decât dacă domnii respectivi renunţă la afacerile cu piaţa", a afirmat edilul -şef, adăugând că după exemplul APT, dus la extrem, se poate ajunge la situaţia absurdă în care nu se mai pot adopta hotărâri în legislativul local pentru că membrii CLM au afaceri cu societăţile din subordine. "Ar însemna ca noi toţi cei care umblăm cu tramvaiul sau cu autobuzul avem nişte interese şi nu ar trebui să mărim capitalul social de la Braicar. Altfel începem să căutăm tot felul de motivaţii, de chichiţe, să spun aşa, ca să nu facem treabă", a conchis Simionescu.
Contactat telefonic, şi liderul de grup PSD din Consiliu, Sorin Boşneag, a avut un punct de vedere asemănător: "De data asta a fost problema la Piaţă, dar putea să fie la fel de bine cu orice altceva. Dacă mâine-poimâine o să îi vină cuiva prin cap să analizeze bine conflictul de interese, toţi cei care circulăm cu tramvaiele şi cu autobuzele la Braicar nu o să avem voie să mai votăm. Aici apar nişte probleme. (...) Neputând să voteze 4 - 5 consilieri sau câţi mai sunt, mai ales dacă ai şi vreo doi absenţi cum e cazul la noi (Ene Tache şi Paul Creţu - n.r.), vă daţi seama că deja ajungi la 17 voturi şi nu mai iei nicio hotărâre de patrimoniu".
Afacerile consilierilor au vizat şi fosta fabrică de căldură
După cum aminteam la început, nu numai Administraţia Pieţelor a atras consilierii-afacerişti, cel mai elocvent exemplu fiind fosta fabrică de căldură SC CET SA Brăila, aflată acum în faliment. Sunt de notorietate afacerile consilierului municipal Silviu Mangiurea, pe subiectul termoficare, mai precis montarea de centrale termice în şcoli. Relaţia dintre Mangiurea "Trident" - "Tigotrix" precum şi "Repcon" (societăţi care au câştigat contracte pentru montarea de centrale termice în şcoli şi la care Mangiurea are interes) a fost deconspirată de către "Obiectiv-Vocea Brăilei" încă din 2013. Practic, firmele au montat pe bandă rulantă centrale în contextul în care consilierul social-democrat era reprezentant al CLM în Adunarea Generală a Acţionarilor la CET SA Brăila şi încasa indemnizaţie pentru asta. În plus, şi în cea mai recentă declaraţie de avere a consilierului se menţionează despre aceste societăţi: de la SC "Trident" a încasat anul trecut salariu de 19.738 lei, iar de la "Repcon" de 2.027 lei.
Maria Coroş, probleme de incompatibilitate cu ANI
* contestaţia consilierului privind decizia inspectorilor a ajuns la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
Consilierul municipal PSD Maria Coroş a intrat în 2014 în vizorul inspectorilor Agenţiei Naţionale de Integritate. Mai exact, ANI a constatat existenţa stării de incompatibilitate în cazul social democratei prin prisma faptului că în paralel cu funcţia de consilier local, începând cu 19 septembrie 2012, este preşedinte al Adunării Generale a Acţionarilor de la SC APT, "încălcând, astfel, dispoziţiile art. 88, alin. (1), lit. e) din Legea nr. 161/2003".
Coroş a atacat decizia ANI, însă a pierdut bătălia la Curtea de Apel Galaţi. Astfel, dosarul său a ajuns pe masa de lucru a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, iar primul termen este anunţat pentru 25 noiembrie.
