Consiliul Comunal de la Gropeni, în frunte cu primarul Stan Malinche şi vicele Anghel Brăgău, majoritatea membri PSD sau din arcul puterii, sunt "vedetele" unui dosar penal de corupţie aflat pe masa DNA Galaţi. Poliţiştii şi procurorii brăileni care au făcut primele cercetări au scos la lumină o încrengătură de interese economice ce ajunseseră să dicteze decizii în forul legislativ al comunei, miza fiind, printre altele, subvenţiile APIA, în cuantum de aproape un sfert de milion de lei anual. Evident, manevrele au provocat, spun procurorii, şi un prejudiciu bugetului comunei, estimat undeva la peste 0,6 milioane lei. Instrumentul prin care s-au derulat toate mişmaşurile este o asociaţie a crescătorilor de animale din comuna respectivă (membru este inclusiv primarul Stan Malinche), căreia consilierii i-au făcut "cadou" câteva sute de hectare de păşune ale comunei. Pentru terenul cu pricina s-au cerut şi încasat an de an subvenţiile în agricultură, însă când asociaţia a fost luată la bani mărunţi nu a putut dovedi că a şi cultivat terenurile pentru care a beneficiat de sprijinul financiar. În acest context ar fi pasibilă să dea înapoi toţi banii încasaţi. Totul a ieşit la iveală când unul dintre consilierii comunali din opoziţie s-a apucat să facă sesizări peste tot, până la Guvern şi Preşedinţie. Acum omul se plânge că este victima răzbunării celor pe care i-a dat pe mâna anchetatorilor. Aşa cum am spus, fiind vorba de infracţiuni asimilate corupţiei, precum şi de bani europeni, dosarul Gropeni a fost trimis spre soluţionare la DNA Galaţi. Primarul Malinche respinge acuzaţiile şi spune că ancheta de până acum ar fi fost un abuz.
Povestea începe cu o suprafaţă de 500 ha de islaz redată comunei Gropeni
Un caz incredibil de corupţie, în care sunt suspecţi parte dintre membrii Consiliului Comunal Gropeni, primarul PSD-ist Stan Malinche şi vicele Anghel Brăgău, a ajuns în atenţia procurorilor DNA Galaţi. În acest dosar se vorbeşte, printre altele, despre infracţiuni de corupţie, înşelăciune, abuz în serviciu, inclusiv contra intereselor publice, fals în înscrisuri, evaziune şi gestiune frauduloasă, dar şi conflict de interese, toate acestea învârtindu-se în jurul unui teren de circa 460 ha de păşune aparţinând comunei Gropeni.
Povestea încâlcită îşi are izvorul într-o Hotărâre de Guvern din 2004, când o suprafaţă de 500 ha aparţinând domeniului public şi aflată în administrarea Agenţiei Domeniile Statului (ADS) a fost transferată în privatul comunei Gropeni şi administrarea consiliului comunal pentru reîntregirea islazului. În 2007, primarul comunei, Stan Malinche, a închiriat direct unei persoane fizice, Anişoara Gurgu - actor cheie în întreg scenariul studiat acum de procurorii anticorupţie -, redevenţa anuală solicitată fiind de, atenţie!, 5 lei/ha, în condiţiile în care valoarea redevenţei pentru alte terenuri similare pe raza comunei era de 200 - 220 lei/ha/an, adică de peste 40 de ori mai mare. În 2009, Anişoara Gurgu înfiinţează o asociaţie a crescătorilor de animale din comuna Gropeni, unde ocupă funcţia de preşedinte, avându-i drept vicepreşedinţi pe primarul Malinche şi pe vicele Brăgău. De menţionat că şase dintre cei 17 membri ai asociaţiei sunt consilieri comunali, după cum consemnează procurorii. În 2010, la solicitarea lui Gurgu şi a asociaţiei acesteia, în consiliul comunal se ia decizia rezilierii contractelor cu persoana fizică Anişoara Gurgu şi scoaterea la licitaţie, în vederea concesionării, pe o perioadă de 15 ani, a unui lot de 456 ha. După finalizarea procedurii, contractul este semnat cu asociaţia lui Gurgu la un preţ de 25 lei/ha/an, în contextul în care cotaţia la nivel de comună era de circa 220 lei/ha/an. Poliţiştii şi procurorii brăileni care s-au ocupat de acest caz au calculat şi un prejudiciu generat de concesionarea la un preţ subevaluat a terenului către persoana fizică şi apoi către persoana juridică înfiinţată de Gurgu, undeva la aproape 0,65 milioane lei, ca diferenţă între valoarea redevenţei legal practicată la nivelul comunei şi cea percepută în acest caz, din 2007 până acum.
Subvenţia de la APIA - sub semnul fraudei
Anchetatorii au luat la verificat şi actele asociaţiei conduse de Gurgu şi nu mică le-a fost uimirea când au constatat că, deşi fuseseră încasate milioane de lei subvenţii în agricultură pe lotul de 456 ha, fiind declarate la APIA culturi de porumb, floarea soarelui, grâu, orz sau plante de nutreţ, în contabilitate nu existau documente care să dovedească faptul că s-au realizat lucrări agricole şi nici nu fuseseră înregistrate venituri din producţia agricolă. Altfel spus, asociaţia ar fi declarat în fals că a lucrat terenul pentru a pune mâna pe banii din subvenţii. Plus că, deşi prin 2012 s-au retras şapte membri din asociaţie, ei au figurat în continuare în documentele depuse la dosarul de subvenţie. Din estimările organelor de anchetă ar fi vorba despre subvenţii în valoare totală de aproape 2 milioane lei, din care 0,4 milioane încasate în perioada când Gurgu avea concesionat terenul direct ca persoană fizică, iar diferenţa de aproape 1,5 milioane din perioada când subvenţia a fost încasată de persoana juridică înfiinţată de Gurgu.
Conducerea APIA Brăila a explicat că nu are cunoştinţă despre concluziile anchetei de la Asociaţia Crescătorilor de Animale Gropeni. "Ne-au fost solicitate, într-adevăr, copii ale dosarelor de subvenţie în cazul despre care discutăm, iar instituţia noastră le-a pus la dispoziţie fără probleme. Deocamdată, nu ne-au parvenit concluzii scrise sau vreo decizie legat de anchetă. Când acestea vor veni, în funcţie de aspectele ce ne vor fi semnalate şi dacă va fi cazul, vom trece imediat la aplicarea procedurii de recuperare a sumelor achitate către respectivul beneficiar. Ce vă pot spune este că la momentul depunerii dosarelor de subvenţie, solicitantul a respectat procedura şi a prezentat actele prevăzute de lege. Dacă documentele respective erau în fals, nu aveam de unde să ştim. Aşteptăm însă constatările celor de la DNA şi concluziile anchetei", ne-a declarat Daniela Militaru, directorul executiv al APIA Brăila.
Asociaţia lui Gurgu a dat contracte frumuşele firmelor aleşilor din Gropeni
De unde interesul oficialilor şi aleşilor comunei Gropeni pentru prosperitatea Asociaţiei Crescătorilor de Animale (ACA) Gropeni? Răspunsul vine tot din concluziile anchetei iniţiale a procurorilor şi poliţiştilor brăileni: asociaţia lui Gurgu avea contracte cu firmele familiilor celor cu putere de decizie în comună. De exemplu, între 2012 şi 2014, ACA Gropeni a beneficiat de prestări servicii din partea PFA Malinche Vasilica (soţia primarului Gropeniului) în valoare de 217.364,2 lei, dar şi din partea lui Malinche Radu - fratele primarului pentru suma de 3.200 lei. Nici viceprimarul nu a fost uitat, SC "Brafir Trans Com" SRL - firma soţiei acestuia, Rădiţa Brăgău, având şi ea contracte cu o valoare, modestă ce-i drept, de doar 397 lei. De asemenea, şi SC "Duroc Prod Com" SRL - firma consilierului comunal Ioan Cireaşă, a beneficiat de dărnicia asociaţiei: contracte în valoare de 22.220,8 lei.
În final, punând cap la cap toate aceste aspecte, procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Brăila au decis că este de competenţa DNA Galaţi să soluţioneze cauza, mai ales că "sunt date şi indicii care conduc la pesupunerea rezonabilă că în cauză s-au săvârşit infracţiuni împotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene (cu referire la subvenţiile în agricultură încasate de ACA Gropeni de la APIA Brăila - n.r.) şi infracţiuni asimilate infracţiunilor de corupţie". Trebuie precizat că DNA Galaţi mai are în lucru şi un alt dosar penal ce vizează aceeaşi asociaţie a crescătorilor de animale de la Gropeni.
Manea: "Vor să mă bage la închisoare, ca să se răzbune"
Toate aceste probleme au ieşit la lumină când unul dintre consilierii comunali din opoziţie s-a decis să reclame situaţia cu terenul de 460 ha. Constantin Manea, consilier din partea PPDD, a rupt tăcerea şi a făcut publice mânărelile cu lotul de islaz al comunei. "De-a lungul anilor am tot sesizat problemele de la comună, însă de fiecare dată primarul şi ai lui reuşeau să iasă basma curată. Nu m-am lăsat şi am continuat cu sesizările, pe care le-am trimis peste tot, inclusiv pe la Bucureşti. Într-un final, am găsit un procuror care să mă asculte şi să verifice lucrurile. S-a făcut anchetă, s-au cerut documente de la Primăria Gropeni, de la APIA, de la Asociaţie, iar concluziile anchetei mi-au dat dreptate", ne-a declarat Manea. Întrebat care este, din câte cunoaşte, legătura dintre primarul Malinche şi Anişoara Gurgu, consilierul a explicat că cei doi "se cunosc de pe vremea când lucrau amândoi la CAP Gropeni. De aia au zis, probabil, să-i dea ei terenul primit pe vremea lui Adrian Năstase, ca să poată face manevrele. De altfel, când erau alegeri, Malinche le promitea oamenilor că, dacă votează cum spune el, le dă gratis teren pe acel lot. Şi se ţinea de cuvânt. De altfel, şi eu am primit acolo în folosinţă teren, dar toate lucrările le-am făcut eu, pe cheltuiala mea. Am acte să dovedesc asta", a povestit consilierul. Numai că insistenţa sa de a reclama situaţia de la comună nu a rămas fără repercusiuni, iar omul se plânge că după ce a devenit inamicul public al primarului Malinche şi al acoliţilor săi, s-a ales la rându-i cu procese pentru calomnie. "Pentru că îmi respinseseră iniţial plângerile şi sesizările sau pentru că ancheta se termina cu neînceperea urmăririi penale, m-au dat şi ei pe mine în judecată şi mi-au cerut daune. Culmea este că au şi câştigat procesele, fiind acum obligat să plătesc daune, undeva la vreo 4,5 milioane de lei (vechi - n.r.) lunar. Au venit cu executor judecătoresc şi lunar le dau bani. Mai grav, la un moment au pus pe cineva să mă provoace şi m-a făcut în tot felul, iar când i-am răspuns a dat să mă lovească şi m-am apărat. Aveam însă în mână un cosor şi din greşeală l-am lovit în zona capului, fără însă să-l rănesc grav. Cu martori mincinoşi au convins anchetatorii că aş fi vrut să-l omor, i-au scos şi certificat medical că i-ar fi fost pusă viaţa în pericol, iar acum sunt şi eu cercetat pentru tentativă de omor. Vor să mă bage la închisoare, ca să se răzbune", îşi încheie pledoaria Manea.
Malinche: "Ancheta a fost un abuz"
Primarul de la Gropeni, nou intrat în rândurile PSD, după ce a obţinut mandatul din partea PDL, a respins acuzaţiile şi spune că nu a greşit cu nimic în toată povestea terenului de 456 ha.
"Deocamdată nu am primit nicio comunicare oficială privind acuzaţiile sau motivul pentru care a ajuns la DNA această speţă. Să vedem şi noi capetele de acuzare şi apoi ne vom prezenta argumentele şi dovezile nevinovăţiei. Ce pot să spun acum este că acuzaţiile formulate de domnul Manea sunt total false şi nefondate. Am senzaţia că la momentul la care s-a făcut ancheta de către Brăila şi când ne-au fost cerute documente de la Primărie s-au interpetat lucrurile cu rea voinţă, ca şi când anchetatorii aveau deja în faţă infractorii. Aş putea spune că ancheta asta, cel puţin până la acest nivel, a fost un abuz. Vom vedea mai departe cum decurg lucrurile cu DNA şi am convingerea că argumentele şi dovezile pe care le vom aduce vor fi lămuritoare în ce priveşte nevinovăţia. Acest domn Manea, de vreo 6 ani ne-a reclamat peste tot, dar uită să spună că este la un pas să fie condamnat pentru tentativă de omor", a comentat Malinche, încheind cu promisiunea că, imediat ce situaţia i-o va permite, va veni public cu dovezi ale nevinovăţiei sale.
