Patru şefi de deconcentrate plus trei reprezentanţi ai Guvernului la Brăila (prefectul şi subprefecţii) au fost cei care, la începuturile afacerii au pus umărul la extirparea unei "alveole" de peste 31 ha din "plămânul verde" al Brăilei - Pădurea Stejaru. Este vorba despre şapte dintre cei 12 membri ai Comisiei Judeţene de Fond Funciar care, în şedinţa din iunie 2008, au zis "DA" atunci când s-a pus problema retrocedării în natură a unei bucăţi din corpul de pădure de la intrarea în oraş, în frunte cu prefectul de atunci, Mihaela Marcu, şi cei doi subprefecţi Dumitru Popa şi Mircea Fudulaiche. De numele acestuia din urmă se leagă şi un alt episod al scenariului cu interese încâlcite din Pădurea Stejaru: sora sa, Otilia Niţă, a ajuns după votul "fratelui mai mare" de la Prefectură să fie proprietară pe o bucăţică de "plămân". Doar două instituţii s-au împotrivit atunci: Direcţia Silvică Brăila şi Oficiul de Cadastru, în timp ce alte trei au lipsit la vot. Identitatea acestora din urmă este ţinută la secret de către Prefectura Brăila, pe considerentul că nu este informaţie de interes public. Vă prezentăm, în cele ce urmează, o analiză marca "Obiectiv", care-şi propune să arate cum s-a rostogolit ghemul de interese în "Afacerea Stejaru".
Peste 31 hectare din Pădurea Stejaru sunt, de câţiva ani, proprietate privată ruptă din regimul public în urma unor demersuri în care, la un moment dat, a fost implicată şi Comisia Judeţeană de Fond Funciar (CJFF). Implicată în sensul că pe masa acestui organism de lucru a ajuns pentru validare solicitarea privind stabilirea amplasamentului suprafeţei de teren ce urmează a fi retrocedat chiar în corpul de pădure de la intrarea în oraş dinspre Buzău. Reporterii "Obiectiv" au solicitat în acest sens informaţii Prefecturii Brăila, dat fiind faptul că această comisie, alături de comisiile locale, s-au constituit prin ordin al prefectului. Am aflat astfel că, la momentul iunie 2008, CJFF Brăila a avut în lucru şi a luat o decizie favorabilă revendicatorului privind solicitarea de retrocedare a 31,5 ha de pădure pe amplasamentul Stejaru. Ca o paranteză, pe scurt, întreaga poveste încâlcită a împroprietăririi pe amplasamentul Pădurii Stejaru îşi are izvorul în solicitarea iniţială a revendicatoarei, Carmen Manuela Toma, depusă în termen la Primăria Stăncuţa vizând reconstituirea dreptului de proprietate asupra a două corpuri de pădure de 24 şi respectiv 7,5 ha pe raza comunei Stăncuţa. Carmen Toma a făcut acest demers în calitate de moştenitoare a bunicului său pe linie maternă şi a mamei sale, adică Mihalache Petrescu şi Cornelia Petrescu. Înainte de naţionalizarea comunistă, cei doi au avut un trup de pădure în zona localităţii Cuza Vodă. Respectiva pădure nu mai exista la data formulării cererii de retrocedare, aşa încât solicitantei trebuia să i se dea teren forestier pe alt amplasament. Direcţia Silvică Brăila a oferit spre compensare o suprafaţă împădurită aflată pe teritoriul comunei Stăncuţa, în apropierea vechii locaţii. Moştenitoarea a refuzat, însă, pe motiv că strămoşii săi au avut o pădure de salcâm, iar Direcţia Silvică oferă în schimb plop şi salcie, specii mai puţin valoroase. Plecând de la această motivare, Carmen Toma l-a mandatat pe Gabriel Romică Ştefan să solicite Comisiei Judeţene de Fond Funciar din cadrul Prefecturii Brăila un amplasament situat în extravilanul comunei Chiscani, mai exact 31,5 ha din trupul Pădurii Stejaru. Răspunsul respectivei comisii a fost favorabil, însă Direcţia Silvică s-a opus, considerând că nu e normal ca punerea în posesie să se facă pe o suprafaţă situată la 50 km de amplasamentul iniţial al proprietăţii revendicate. În sprijinul acestei idei, silvicultorii brăileni au cerut şi un punct de vedere din partea Autorităţii Naţionale pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) Bucureşti, dar, surprinzător, răspunsul primit a favorizat-o pe revendicatoare.
Mihaela Marcu: "Am votat în cunoştinţă de cauză"
Revenind, iată componenţa Comisiei Judeţene de Fond Funciar la momentul iunie 2008, când s-a luat în discuţie propunerea revendicatoarei de a primi cele 31,5 ha fix în Pădurea Stejaru: preşedinte era prefectul judeţului, la vremea respectivă Mihaela Marcu, urmată de cei doi suprefecţi Mircea Fudulaiche şi Dumitru Popa, de şeful Direcţiei Agricole Brăila - Vasile Surăianu, şeful Serviciului Verificarea legalităţii a aplicării actelor normative şi contencios administrativ - Paul Mîndroiu, din partea Agenţiei Domeniilor Statului - Marian Găureanu, directorul Agenţiei de Îmbunătăţiri Funciare - Dan Ionel, arhitectul şef al CJ Brăila - Costel Drăgan, şeful Oficiului Judeţean de Cadastru - Petrică Drăgan, din partea Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic şi de Vânătoare Focşani, consilier Alexandru-Eduard Buricea, directorul Direcţiei Silvice Brăila - Cristian Gurgu şi reprezentantul Asociaţiilor proprietarilor de terenuri agricole - Nicolae Frâncu.
Contactată telefonic, fostul prefect, actualul şef al Fiscului brăilean, Mihaela Marcu, a spus că a fost unul dintre cei care au votat "pentru". "Fiecare membru în comisie are dreptul la un vot, iar eu am votat <pentru> în cunoştinţă de cauză. Am avut la bază referatul Primăriei Chiscani pe raza căreia se află terenul cu pricina, precum şi punctul de vedere documentat al serviciului juridic al Prefecturii. Aşadar, pot afirma că am votat în cunoştinţă de cauză".
Informaţii secrete
La şedinţa respectivă au luat parte doar nouă din cei 12 membri, după cum ne-a comunicat Prefectura Brăila, evitând însă să-i nominalizeze pe cei trei membri care nu au fost prezenţi, invocând faptul că informaţia nu este de interes public, la fel cum a răspuns şi în cazul solicitării privind nominalizarea celor doi membri ai CJFF Brăila care au votat împotrivă. "La şedinţa Comisiei judeţene de fond funciar din data de 13 iunie 2008 au participat 9 membri, Hotărârea nr. 238 fiind adoptată cu 7 voturi pentru şi 2 voturi împotrivă, aceasta fiind adoptată cu respectarea cvorumului prevăzut de art. 8 alin (2) din Regulamentul privind procedura de constituire, atribuţiile şi funcţionarea comisiilor de fond funciar aprobat prin HG nr. 890/2005, cu modificările şi completările ulterioare. Precizăm că Hotărârea în discuţie are caracter individual şi nu caracter normativ (...). Întrucât la soluţionarea cererii poate participa doar persoana care a formulat-o, rezultă că problema supusă dezbaterii nu era de interes public, astfel că deliberările membrilor comisiei în speţa dată nu au caracter public", se menţionează în adresa de răspuns a Prefecturii Brăila.
Chiar şi aşa stând lucrurile, pe surse, reporterii "Obiectiv" au aflat că au votat împotrivă directorul la momentul 2008 al Direcţiei Silvice Brăila - Cristian Gurgu şi Costică Drăgan - directorul Oficiului Judeţean de Cadastru Brăila. N-au fost prezenţi la vot Costel Drăgan - arhitectul şef de la CJ Brăila, Alexandru Buricea de la Inspectoratul Silvic Focşani şi Nicolae Frîncu de la Asociaţia proprietarilor de terenuri. De punctat că la punerea în posesie, câteva luni mai târziu, procesul verbal a fost votat în unanimitate de către membrii comisiei de fond funciar.
Interesant de subliniat este că din informaţiile oferite de conducerea Direcţiei Silvice Brăila, la momentul la care a izbucnit scandalul "Afacerii Stejaru", reiese că schimbul de proprietate s-a făcut în baza unui articol al Legii 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, declarat neconstituţional între timp. De altfel, aşa cum s-a demonstrat şi în cadrul emisiunii "România, te iubesc", de pe postul "Pro TV", punerile în posesie în baza articolului 24 al Legii 247 au provocat probleme pe fondurile silvice de pe tot teritoriul ţării. După 4 ani de debandadă, în aprilie 2009, prin decizia 652, Curtea Constituţională a României a declarat neconstituţional art. 24 din Legea 247. Ulterior punerii în posesie, Direcţia Silvică Brăila a iniţiat o acţiune în anulare care, însă, a fost respinsă de instanţele judecătoreşti.
Familia vicelui Dănăilă a avut şi ea legătură cu "Afacerea Stejaru"
Un alt aspect interesant al poveştii cu "Afacerea Stejaru" se leagă de faptul că în perioada în care proprietatea revendicată de Carmen Manuela Toma nu era tranşată, drepturile litigioase privind acest dosar au fost cumpărate de Vasilica şi Gheorghe Mirea. Această misterioasă familie Mirea avea să fie cea care, mai târziu, vindea loturi de teren din corpul de pădure unor investitori reprezentaţi de Georghe Periverzof, cel de numele căruia se leagă şi tranzacţia imobiliară cu Primăria Brăila vizând corpul de clădire lipit Teatrului Municipal, cunoscut drept intrarea actorilor. Cine sunt investitorii care au cumpărat de la familia Mirea? Este vorba despre Valentin Chisoceanu, Gina Chisoceanu, George Iurov, Elena Iurov, Costel Guruianu, Otilia Niţă, Cristian Niţă, Leonard Mîrza, Laurenţia Mîrza, Cristian Mîrza, Alexandra Periverzof, Mihai Periverzof, Virgil Voiu, Ionel Stănilă şi Gabriela Stănilă. De remarcat că, deşi la prima vedere nu ar fi vorba de nume cunoscute opiniei publice brăilene, printre iniţiatorii proiectului se află totuşi rude ale unor politicieni sau funcţionari influenţi. Mai precis, Elena Iurov este sora actualului viceprimar Alexandru Dănăilă, iar Otilia Niţă este sora lui Mircea Fudulaiche, fost secretar general al Primăriei Brăila, fost subprefect al judeţului şi membru în Comisia Judeţeană de Fond Funciar care a dat undă verde retrocedării în Pădurea Stejaru. Chestionat în această privinţă, viceprimarul Alexandru Dănăila nu a negat implicarea familiei sale în afacerea "Stejaru", dar a subliniat că tranzacţionarea loturilor de teren este doar una dintre afacerile imobiliare ale familiei sale, în care el nu a fost implicat. Pe scurt, în aprilie 2010, Elena şi George Iurov (sora şi cumnatul viceprimarului Dănăilă - la vremea aceea consilier local municipal) au cumpărat de la Ştefania S., mandatarul soţilor Mirea de care aminteam mai sus, patru loturi de teren în suprafaţă totală de 10.000 metri pătraţi la preţul de 5.000 lei. Conform documentelor intrate în posesia redactorilor "Obiectiv", Ştefania S. devine din acel moment liantul între toţi viitorii proprietari ai celor patru loturi de teren. Aşa se face că, în mai 2011, Ştefania S. deţine calitatea de mandatar al soţilor Iurov, care, aşa cum a arătat şi Dănăilă, decid să vândă terenul. În urma tranzacţiei, noul proprietar al terenului devine Elena Angel, chiar naşa de botez a vicelui Alexandru Dănăilă. Angel a deţinut titlul de proprietate al terenului până la începutul anului 2015 când, la rândul ei s-a hotărât să-l vândă. Cine este noul proprietar al terenului? Ei bine, chiar fiica Ştefaniei S., cea care i-a reprezentat încă de la început, pe rând, atât pe soţii Mirea, cât şi pe Iurov şi, mai apoi, chiar pe Elena Angel.
Conflict de interese la Fudulaiche?
La rândul său, fostul secretar al primăriei Brăila, Mircea Fudulaiche, a explicat că nici el nu avea cunoştinţă de afacerile imobiliare ale sorei şi cumnatului său Otilia şi Cristian Niţă. "Din cauza unor probleme de familie pe care nu vreau să le discut, nu am ţinut o legătură strânsă cu sora mea. Nu, nu ştiam nimic de implicarea lor în această poveste şi nu am nici o legătură cu toate astea", a subliniat sursa citată.
Nu ai cum însă să nu ridici cu scepticism o sprânceană privind acest tablou de încrengături de interese. Chiar dacă legislaţia nu încadrează, de exemplu, situaţia tandemului Fudulaiche - Niţă adică frate-soră, ca fiind clar un conflict de interese, în ghidul Agenţiei Naţionale de Integritate se precizează chiar de la început că în formă lărgită definiţia conflictului de interese potrivit Recomandării 10/2000 a Comitetului de Miniştri al Consiliului Europei ar fi următoarea:
"Conflictul de interese apare atunci când funcţionarul public are un interes personal care influenţează sau pare să influenţeze îndeplinirea atribuţiilor sale oficiale cu imparţialitate şi obiectivitate. Interesele private ale funcţionarului public pot include un beneficiu pentru sine sau pentru familia sa, pentru rudele sale apropiate, pentru prieteni, pentru persoane sau organizaţii cu care funcţionarul public a avut relaţii politice sau de afaceri. Interesul personal se poate referi şi la orice datorii pe care funcţionarul public le are faţă de persoanele enumerate mai sus".
NU defrişării Pădurii Stejaru!
Ajungând la situaţia din prezent a Pădurii Stejaru, trebuie spus că grupul proprietarilor de pădure a demarat de câţiva ani procedurile necesare implementării unui proiect investiţional care-şi propune realizarea pe o suprafaţă de 13 ha din Pădurea Stejaru a unui aşa-numit Ansamblu Social Sportiv "Dunărea". La acest moment, este încă în derulare procedura în vederea obţinerii avizului de mediu din partea Agenţiei pentru Protecţia Mediului (APM) Brăila, după o dezbatere publică cu scântei pe marginea acestui aviz, organizată de Primăria Chiscani. Ca reacţie la planul de a defrişa o parte din terenurile din Pădurea Stejaru, opinia publică brăileană, în frunte cu mai multe ONG-uri de mediu precum "EcoAlpex024", "Arin" sau "Green" s-au opus vehement, solicitându-le proprietarilor să îşi găsească alte locaţii pentru investiţia Ansamblului Social Sportiv "Dunărea", mai ales că municipiul este deja deficitar la capitolul spaţiu verde pe cap de locuitor. De asemenea, mii de brăileni au semnat petiţia "Salvaţi Pădurea Stejaru", demers iniţiat de caricaturistul Costel Pătrăşcan. Tot la iniţiativa lui Pătrăşcan, câteva sute de brăileni au protestat, pe 10 mai, pe platoul din Piaţa Independenţei, împotriva defrişării pădurii Stejaru. Tot atunci a fost realizată o inedită fotografie a grupului de protestatari formând cu propriile trupuri "NU", ca răspuns la dorinţa grupului de investitori de a fi defrişată o parte din pădure.
