• oamenii de afaceri brăileni au raportat profituri în creştere pentru al doilea an consecutiv • şi nu oricum, întrucât vorbim de un salt de peste 100 milioane de euro de la un an la altul, astfel că s-a atins şi depăşit pragul de 270 milioane de euro • în continuare agricultura este motorul industriei locale, cea mai mare exploataţie agricolă din ţară, Insula Mare a Brăilei, raportând un profit de peste 14 milioane de euro, faţă de circa 13 milioane euro cu un an în urmă • CUP Dunărea face în continuare profituri de milioane din poziţia de monopol pe care o deţine în piaţa locală
Pare incredibil însă statisticile arată că economia judeţului nostru îşi revine încet, încet, din criză: profiturile cumulate raportate anul acesta de firmele locale au depăşit pragul de 270 milioane euro, faţă de aproape 160 milioane euro cu un an înainte. Discutăm, aşadar, de un avans de circa 100 milioane de euro în 12 luni. E mult, e puţin? Economiştii spun că această evoluţie nu este de neglijat şi că se încadrează în trendul ascedent care s-a înregistrat la nivel naţional. Oamenii de afaceri locali recunosc însă că banii nu se regăsesc în piaţă şi că firmele nu resimt, cel puţin deocamdată, acest salt al business-urilor.
Ca şi în trecut, tot agricultura ne-a scos cât de cât la lumină, pe primul loc fiind arendaşul Insulei Mari a Brăilei, „Agricost”, cu un profit net de aproape 14,1 milioane de euro. La capitolul „ciudăţenii”, de departe se dinstinge cazul operatorului de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii – CUP Dunărea Brăila SA, care s-a menţinut la un profit net de peste 2 milioane de euro, de opt ori mai mare decât al şantierului naval – Vard Brăila SA, de exemplu, unul dintre actorii importanţi pe piaţa marilor angajatori locali.
Aşa cum v-a obişnuit în fiecare an, “Obiectiv Vocea Brăilei” vă prezintă în cele ce urmează o analiză marcă proprie prin care-şi propune radiografierea economiei locale pe baza rezultatelor de bilanţ aferente lui 2015 şi făcute publice în această vară de către firmele locale.
Cu siguranţă, 2015 va rămâne un reper important în calendarul economic al judeţului. De ce spunem asta? Economia Brăilei a făcut un salt notabil cuantificat prin profituri nete de peste 270 milioane euro (raportat de un număr de 3.690 de firme locale). Ca termen de comparaţie, cu un an înainte, acelaşi indicator se situa între 150 şi 160 milioane euro. Discutăm, aşadar, de o evoluţie frumoasă, exprimată cu nouă cifre în valută europeană: între 110 şi 120 milioane euro.
Ca să mai temperăm entuziasmul, introducem în ecuaţie şi pierderile totale anunţate de firmele cărora 2015 le-a adus un minus când au tras linia de final. O statistică a Fiscului local arată că în perioada analizată au fost 2.628 companii care au raportat pierderi, însumând 226,3 milioane euro.
Dar haideţi să parcurgem clasamentul firmelor cu profituri mari ca să vedem ce schimbări au apărut faţă de ierarhia precedentă. După cum aminteam mai devreme, nici o schimbare în ce priveşte campioana acestei ediţii: „Agricost” SA, proprietatea omului de afaceri Constantin Duluţe, arendaşul celei mai mari exploataţii agricole din ţară, Insula Mare a Brăilei. Dacă în 2013 unitatea raportase la o cifră de afaceri de 316,2 milioane lei, un profit net de 41 milioane de lei cu o echipă de peste 900 de angajaţi, iar în 2014, o cifră de afaceri de 334,2 milioane lei şi un profit net de 57,57 milioane lei, acum compania a urcat la 365,3 milioane lei - cifră de afaceri şi profit net de 63,38 milioane lei, echivalentul a circa 14,1 milioane euro.
În acelaşi sector de activitate (dar cu specializare în comerţ cu ridicata al maşinilor agricole, echipamentelor şi furniturilor), pe locul II s-a clasat “Serv Class” (afacerea familiei Gruia în parteneriat cu cetăţeanul german Hoffmann Dirk) care a anunţat că în 2015 a derulat afaceri de 75,15 milioane lei din care la final a rezultat un profit net de 9,42 milioane lei (2,1 milioane euro).
Pe podium urmează apoi „ciudăţenia” despre care făceam vorbire mai deveme, SC „Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila” SA cu profitul său net de circa 2 milioane de euro.
Părăsind podiumul şi revenind la sectorul agricol, putem spune că le-a mers foarte bine orezarilor de la „Padova Agricultura” - 7,9 milioane lei profit net, celor de la „Eldomir Impex” - 5,6 milioane lei, „Punto Prod” - 5,1 milioane lei - toţi aceştia având, iată, profituri nete de peste 1 milion de euro -, dar şi firmelor locale „Chimagri” - 3,8 milioane lei, „Zoomaxim” - 3,7 milioane lei, „Rominsem” - 3,5 milioane lei, „Agro Hagiu” - 3,5 milioane lei, „Bona Avis” - 3,4 milioane lei, „Agro Periland” - 3,1 milioane lei, First Farms Agro East” - 2,6 milioane lei, urmate de „Agridor”, „Agroarend”, „Ulmagrodan”, „Măreţu Prod Com” sau „Ferma Şchei”.
Aşa cum am atras atenţia şi la ediţia de anul trecut a clasamentului realizat de „Obiectiv – Vocea Brăilei”, nu trebuie omis un aspect deosebit de important: în continuare agricultura este un sector intens măcinat de fenomenul evaziune fiscală, iar structurile Fiscului încearcă din răsputeri să-l potolească. Drept dovadă, controalele periodice pe care inspectorii fiscali şi cei antifraudă le fac la firmele din agricultură.
Un 2015 mai arid pentru “Vard Brăila”
Dacă în anii trecuţi şantierul naval brăilean se afla printre primele companii cu profituri foarte mari, în 2015 „Vard Brăila” a reuşit doar o cifră de afaceri de 250,6 milioane lei (319,2 milioane lei în 2014 şi 368,5 milioane lei în 2013) şi un profit net de 1,12 milioane lei (puţin peste 8 milioane lei în 2014, 50,2 milioane lei în 2013 şi 72,2 milioane lei în 2012).
De vină pentru această situaţie este, după cum susţin surse din cadrul companiei, criza petrolului care are reverberaţii directe în comenzile de nave la constructori. Astfel, portofoliul de comenzi de nave parţial şi complet echipate pentru unitatea de la Brăila a avut de suferit, unitatea fiind nevoită să găsească soluţii pentru a asigura propriilor salariaţi un front de lucru. Din fericire, după doi ani în care a trecut prin momente dificile în căutarea de comenzi, context în care aproximativ 20% dintre angajaţi au fost puşi pe liber, “Vard” Brăila cunoaşte în prezent mult aşteptata revigorare. La început de septembrie, s-a dat startul unei comenzi generoase, cel mai mare contract din ultimii 15 ani: construcţia în următorii doi ani a opt nave de mare capacitate. Vapoarele sunt destinate navigaţiei în ape fluviale şi marine din zona Mării Caspice, fiind concepute pentru transportul de module preasamblate şi turbine de gaz pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan. Navele vor fi operate de firma „Topaz Energy and Marine” şi de partenerii acesteia, companiile „Kazmortransflot”, „Blue Water Shipping” şi „Tengizcherroil”. După cum explicau reprezentanţii conducerii şantierului, acest nou context creează premizele favorabile unor noi angajări de personal în unitatea brăileană.
Anomalia CUP Dunărea
În mod surprinzător, operatorul public de apă-canal-epurare din subordinea municipalităţii, CUP Dunărea Brăila SA, s-a clasat, după cum am arătat, pe locul III în topul celor mai mari profituri raportate de firmele ce activează pe raza judeţului nostru. Suprinzător, deoarece este un sentiment destul de ciudat pentru abonaţii companiei, mai cu seamă abonaţii casnici - care au reclamat de nenumărate ori că tariful pe care sunt obligaţi să-l plătească este mult prea scump - să vadă că din poziţia de monopol pe care o ocupă în piaţa locală CUP Dunărea obţine circa 2 milioane de euro profit anual. Mai ales că nu este un accident, şi în anii trecuţi CUP Dunărea fiind pe locuri fruntaşe. Bilanţul pe 2014 arată că unitatea a raportat o cifră de afaceri de 55,06 milioane lei (56,5 milioane în 2013) şi un profit net de 9,1 milioane lei (10,8 milioane în 2013). De asemenea, ciudăţenia derivă şi din faptul că unitatea are sume foarte mari de recuperat de la brăileni prin asociaţiile de proprietari – cei mai mari datornici.
În ce priveşte “Braicar”-ul, o altă companie deţinută de municipalitate, datele de bilanţ la 2015 arată o cifră de afaceri în stagnare la 19,7 milioane lei, dar un profit în scădere la 0,44 milioane lei, faţă de 1,97 milioane lei în 2014 şi 1,93 milioane lei în 2013.
Revenind la clasamentul din acest an, acolo se regăsesc, de asemenea, cu profituri frumuşele şi companii precum “Comision Trade”, “Romnav”, „Labrador Trade”, “Braiconf”, “Titan Edilitara”, “Apan”, „Hercules”, “Irmex”, „Uniel Serv”, „Pro Acva Instal”, „Ecologic 3R”, sau „Dura Bet”.
Tot mai multe firme raportează profituri de peste 1.000 euro
Creşterea ca volum cumulat a profiturilor realizate de companiile locale se poate observa şi din statistica Fiscului. Din totalul de 7.436 de agenţi economici care au depus bilanţ pe anul 2015 (7.585 firme în 2014), 3.690 au raportat profit (3.407 firme în 2014), în timp ce pe pierdere au ieşit 2.628 de companii (3.070 firme pe pierdere în 2014). Cu alte cuvinte, a crescut numărul firmelor pe plus, a crescut şi valoarea cumulată a profiturilor acestora, iar în paralel a scăzut numărul societăţilor cu pierderi.
Dacă privim şi prin prisma unor tranşe valorice, fenomenul de creştere economică devine un pic mai clar: vom observa că numărul firmelor cu profituri mici şi foarte mici (sub 1.000 euro) este în continuă scădere, la 796 de companii (829 societăţi în 2014). Vom mai vedea, de asemenea, că a crescut şi numărul celor cu profituri între 1.000 şi 5.000 euro şi între 5.001 şi 100.000 euro: dacă în exerciţiul 2014 erau 1.000 de firme în prima tranşă de profit, acum numărul lor a urcat la 1.120, în timp ce la tranşa de profit între 5.000 şi 100.000 euro avem 1.660 de companii, faţă de 1.434 în 2014.
“Concivia” în continuare pe pierdere
Vă propunem să aruncăm o privire şi asupra firmelor care au încheiat anul 2015 pe minus. Primele 3 companii cu cele mai mari pierderi sunt „Braila Winds” (proprietatea celor de la ENGIE Romania, fostul GDF Suez) - 46,6 milioane lei, urmat de fostul combinat de celuloză şi hârtie „Celhart Donaris” - 3,5 milioane lei şi „Agrom Import Export” - 2,4 milioane lei.
Pe lista întreprinderilor cu pierderi mai apar cei de la „Concivia” - firma familiei fostului şef de judeţ, Gheorghe Bunea Stancu, care au raportat anul trecut un minus de 1,13 milioane lei, dar şi afacerea celor de la „Arteferro” - 1,37 milioane lei, lanţul de farmacii „Arnica” - 0,74 milioane lei, sau complexul hotelier „Belvedere” - 0,54 milioane lei. Mai trebuie spus că pe listă mai apar şi două dintre firmele familiei omului de afaceri Gheorghe Caruz, este vorba despre „Soroli Cola” - 2,08 milioane lei şi „Complexul de Creştere a Porcilor” - 0,59 milioane lei.
Lista mai este completată şi de operatorul de transport persoane în regim maxi-taxi „Gebamy Trans Junior” care a anunţat o pierdere de 0,42 milioane lei.
Fusea: Profiturile în creştere ar trebui să fie „transpuse” şi în salarii
Preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură (CCIA) Brăila, Ştefan Fusea, s-a arătat încântat de concluziile evidente ce răzbat din datele statistice aferente raportărilor contabile din 2015, comparativ cu 2014, mai precis de faptul că este în trend ascedent valoarea cumulată a profiturilor în mediul de afaceri local, precum şi de creşterea numărului de firme pe profit. S-a declarat în continuare adeptul reinvestirii profitului în contextul dobânzilor bancare mici la depozite şi a sugerat patronilor are au realizat profit să-i recompenseze şi pe propriii salariaţi pentru această reuşită.
„Deocamdată în piaţă nu se observă această creştere a profiturilor companiilor locale, dar fenomenul economic este îmbucurător. Creşterea despre care vorbim vine preponderent din sectorul agricultură, care continuă seria succeselor în ultimii ani şi ar trebui ca reuşita financiară să fie investită în irigaţii, dar, mai ales, în dezvoltarea pe parte de procesare a producţiei vegetale şi animale care aduce plus valoare. Ce am mai observat în clasamentul din acest an este faptul că unele firme din industrie au rezultate mai mici, în timp ce alte companii care activează în domeniul serviciilor de utilitate publică au profituri foarte mari. Este anormal pentru că acest profit se realizează până la urmă pe cheltuiala beneficiarului serviciului, adică a populaţiei. Cel puţin să fie utilizate aceste profituri în creşterea calităţii serviciilor de utilitate publică, context în care comunitatea locală ar avea şi ea de câştigat. Pe de altă parte, profiturile mari ale acestor companii în domeniul serviciilor de utilitate publică înseamnă venituri mai mari la bugetul local din redevenţă sau cota parte din profit, iar banii astfel obţinuţi ar putea fi orientaţi spre finanţarea unor proiecte de infrastructură, inclusiv asfaltare de străzi, amenajare de parcuri noi, extinderea spaţiului verde şi lista poate continua. Revenind la firmele cu profit, ar fi binevenit ca aceste companii să-şi îmbunătăţească politica de salarizare în sensul creşterii veniturilor angajaţilor, bani care mai departe s-ar regăsi în bunăstarea familiilor respective, dar şi într-o creştere a consumului”, ne-a declarat Fusea.
De asemenea, sursa citată a adăugat că CCIA Brăila va organiza la începutul lunii noiembrie ceremonia de decernare a diplomelor către antreprenorii locali care au performat în business, în cadrul Topul Firmelor Brăilene 2016.
