Autoritatea locală nu iese în pierdere dacă acordă facilităţile cerute de italienii de la Fin.Co.Ge.Ro. O spune clar şi răspicat un studiu realizat de un evaluator autorizat la solicitarea municipalităţii, care a vrut să ştie ce impact economic ar avea facilităţile asupra veniturilor la buget. Pe scurt, evaluatorul a calculat că în niciun an, municipalitatea şi-ar recupera banii numai din impozitul pe clădire datorat bugetului local. Fără a mai pune la socoteală taxele şi impozite din sfera salarială generate de locurile de muncă create în jurul acestui proiect investiţional. Totul e ca italienii să construiască aşa cum au promis acel complex multifincţional cu spaţii comerciale, zone de agrement, parcări supraetajate şi apartamente cu regim 3S+P+24E din zona falezei Dunării, în termenul maxim angajat în înţelegerea cu autoritatea locală: iunie 2019. Consilierii municipali sunt astăzi convocaţi în şedinţă extraordinară a CLM pentru a aproba tranzacţia cu Fin.Co.Ge.Ro negociată de municipalitate, dând astfel undă verde unui proiect investiţional de 20 milioane euro care bate pasul pe loc încă din 2006.
Aleşii locali îşi vor da astăzi votul pentru un proiect de hotărâre menit să taie nodul gordian din afacerea cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro care vor să realizeze la Brăila un proiect imobiliar cu o valoare de circa 20 milioane euro. Consilierilor li se cere să se pronunţe asupra termenilor unei înţelegeri la care municipalitatea a ajuns în urma negocierilor purtate cu partea italiană, negocieri menite, pe de o parte, să scoată Brăila de sub ameninţarea plăţii de despăgubiri în cuantum de milioane de euro, iar pe de altă parte, să repună pe şine proiectul investiţional de 20 milioane euro, "deraiat" de mai mulţi ani în hăţişuri birocratice.
Dar haideţi să vedem ce anume au cerut italienii, ce le-a oferit în final autoritatea locală şi care este numitorul comun al acestor negocieri. Pe scurt, cei de la Fin.Co.Ge.Ro au spus aşa: noi vrem să fim scutiţi de la plata redevenţei pe toată perioada de la concesionarea terenului din zona Falezei Dunării până la finalizarea lucrărilor - dar nu mai târziu de 2019 - la complexul multifuncţional având un regim de construcţie de 3S+P+24E. În plus, vrem să fim scutiţi şi de plata taxei de autorizare în cuantum de circa 300.000 euro. În total, circa 498.000. De cealaltă parte, municipalitatea le-a spus că poate discuta fără probleme la capitolul redevenţă, însă nu poate să negocieze şi astfel să le acorde o facilitate axată pe o obligaţie fiscală, cu referire directă la autorizaţia de construire. Mai ales că cea mai mare parte din acea taxă de 300.000 euro merge ca venit la bugetul de stat. Aşa cum ne-a declarat edilul şef Aurel Simionescu, italienii au înţeles poziţia municipalităţii: "Noi nu puteam negocia cu dumnealor şi mă bucur că au înţeles acest aspect, problema unor obligaţii fiscale. Nu avem cum să umblăm la acest capitol, ci doar la aspecte ce ţin de noi, ca municipalitate, şi de aceea am putut negocia doar în ce priveşte redevenţa".
"Sierra Quadrant" a calculat că bugetul local îşi recuperează rapid banii
Dar pentru a vedea ce impact economic ar avea solicitările italienilor, municipalitatea a cerut unui evaluator autorizat să efectueze un studiu de oportunitate. Astfel, "Sierra Quadrant Consulting Group" a făcut calculele şi a ajuns la concluzia că la capitolul redevenţe discutăm de facilitaţi însumând undeva la circa 198.000 euro, plus taxa aferentă autorizaţiei de construire (reprezentând 1,5% din valoarea investiţiei de 20 milioane euro) în cuantum de 300.000 euro. Mai departe a calculat ce înseamnă pentru bugetul local veniturile generate de realizarea investiţiei şi a concluzionat că numai din plata impozitului pe clădire, aproximativ 300.000 euro anual, municipalitatea şi-ar recupera banii într-un an şi 8 luni, fără a mai pune la socoteală taxele şi impozitele de ordin salarial generate de locurile de muncă create în cadrul acestui proiect investiţional. "Plecând de la valoarea declarată a construcţiei, de circa 20 milioane euro, putem calcula că venitul din impozitul pe clădire adus la bugetul local este de 1,5% din valoare, respectiv 300.000 euro pe an. Astfel, taxa de autorizare se recuperează în primul an de plată a impozitului iar redevenţa cam în primele 8 luni ale anului următor. (...) Nu în ultimul rând trebuie avut în vedere numărul de circa 950 - 1.000 de locuri de muncă ce vor apărea cu ocazia edificării proiectului propus (...). Numai pentru cei 1.000 de angajaţi prevăzuţi, dacă vom calcula aportul la bugetul general privind impozitul pe salarii şi celelalte taxe şi impozite aferente veniturilor salariale calculate la un venit mediu de 1.200 lei pe lună vorbim despre un venit anual de circa 10 milioane lei anual". În plus, evaluatorul a făcut şi o recomandare cu scopul de a spori siguranţa municipalităţii în această afacere: "stabilirea cu concesionarul a unor termene clare de demarare a lucrărilor, precum şi etapele de finalizare ale diferitelor stadii, a căror nerespectare să ducă imediat la anularea scutirii acordate şi obligaţia de plată a concesionarului pentru redevenţă conform contractului şi eventual şi a taxei de obţinere a autorizaţiei de construire, dacă aceasta a fost obţinută".
Facilităţile vizează doar capitolul redevenţă
În final însă, părţile au ajuns la un compromis care a fost transpus în formă scrisă şi care face referire doar la facilităţi în sensul scutirii de la plata redevenţei. Municipalitatea a ţinut cont de recomandarea evaluatorului şi a inclus în conţinutul trazacţiei prevederi asiguratorii. Pe scurt, în contractul de tranzacţie pe care consilierii municipali îl au astăzi la mapă în şedinţa extraordinară se menţionează că obligaţiile concesionarului, adică ale italienilor sunt de a depune, în termen de maxim 12 luni de la semnarea contractului, toate avizele, acordurile şi restul documentaţiilor solicitate prin certificatul de urbanism în vederea obţinerii autorizaţiei de construire. Apoi, în termen de alte 12 luni, de la emiterea autorizaţiei de constuire, Fin.Co.Ge.Ro trebuie să emită anunţul de începere a lucrărilor şi începe efectiv execuţia conform autorizaţiei. Mai departe, concesionarul are obligaţia ca în termen de maxim 36 de luni de la începerea lucrărilor să finalizeze obiectivul de investiţii.
De cealaltă parte, municipalitatea se obligă să scutească Fin.Co.Ge.Ro de la plata redevenţei pentru perioadele de 12, plus 12, plus 36 de luni ce decurg în lanţ de la semnarea contractului, dar cu condiţia ca italienii să îndeplinească obligaţiile asumate aferente fiecărei perioade. Adică, să depună în intervalul de 1 an documentaţiile cerute prin certificat de urbanism, apoi să obţină în maxim un an autorizaţia de construcţie şi să înceapă lucrările astfel încât până în iunie 2019 să termine lucrările. De asemenea, municipalitatea se obligă "să compenseze sumele reprezentând redevenţă cu sumele ce vor fi datorate în viitor de către concesionar bugetului local cu orice titlu, conform prevederilor legale în vigoare, până la concurenţa sumei de 409.846,16 lei". În paranteză fie spus, această sumă reprezintă sumele achitate până acum de italieni cu titlu de redevenţă şi care devine aşadar plată în avans pentru eventuale viitoare obligaţii către bugetul local. Revenind, dacă unul dintre aceşti paşi nu este făcut, înţelegerea cade, se anulează facilităţile oferite, inclusiv contractul de concesiune semnat în 2006 între părţi pentru terenul unde ar urma să se realizeze construcţia cu 24 de etaje.
Înţelegerea nu spune însă nimic despre drepturile litigioase dintre părţi în cazul în care se ajunge la rezilierea contractului de tranzacţie şi a celui de concesiune.
Scurt remember
Întreaga poveste a afacerii cu italienii de la Fin.Co.Ge.Ro Spa îşi are izvorul în 2005 când, în mandatul primarului liberal Constantin Sever Cibu, a fost aprobată în CLM scoaterea la licitaţie în vederea concesionării a unui teren în suprafaţă de circa 8.600 mp pe Faleza Dunării, în zona străzii Griviţa, pentru realizarea unui complex multifuncţional (hotel, săli de conferinţă, spaţii de alimentaţie publică, spaţii de recreere). Contractul cu italienii s-a semnat în primăvara anului 2006 şi de atunci şi până acum nu s-a săpat nici măcar o cazma la fundaţia acestui complex. De altfel, firma nu a reuşit să obţină autorizaţia de construire fiind semnalate probleme de către autorităţile locale. În schimb, partea italiană a acuzat administraţia publică locală, în frunte cu preşedintele Consiliului Judeţean Gheorghe Bunea Stancu, de rea credinţă, după ce CJ Brăila, prin arhitectul judeţului, a refuzat să elibereze un aviz necesar demarării lucrărilor. Între timp, de la semnarea contractului de concesiune a intervenit şi criza globală care a dat peste cap planurile italienilor care, ulterior, s-au gândit să construiască apartamente spre vânzare în loc de camere de hotel. Evident că asta a stârnit reacţii în contradictoriu în rândul consilierilor municipali atunci când, anul trecut, aceştia au fost puşi în faţa unui plan urbanistic zonal - PUZ modificat faţă de înţelegerea iniţială. Într-un final, s-a reuşit printr-o hotărâre a CLM să se lămurească cât de cât apele cu proiectul tehnic al italienilor şi să li se mai netezească un pic drumul spre obţinerea autorizaţiei de construire. Dar asta după ce Fin.Co.Ge.Ro a ameninţat că va cere daune de aproximativ 5 milioane de euro, restituirea redevenţei achitată în contul concesiunii, plus recuperarea costurilor suportate cu realizarea şi obţinerea de proiecte, avize, certificate şi PUZ-uri. CLM a aprobat la vremea respectivă acel PUZ cu speranţa că Brăila va scăpa de ameninţarea cu plata daunelor de 5 milioane de euro şi că italienii se vor apuca efectiv de construit.
Drăghincescu: "Niciodată CLM nu a aprobat acte adiţionale la contractele de concesiune!"
Consilierul PDL Simona Drăghincescu a criticat intenţia municipalităţii de a forţa un vot în CLM pe o problemă de ordin economic generată de un contract de concesiune la care acum se vine cu modificări printr-un act adiţional. "Nu îmi aduc aminte să fi încheiat Consiliul Local Municipal vreo tranzacţie cu Fin.Co.Ge.Ro.. (...) Am mai spus: văd că la Brăila se inventează dreptul administrativ pentru că acest contract de tranzacţie de fapt este în realitate un act adiţional la contractul de concesiune şi nu este de competenţa CLM. (...) Văd că cei care au discutat aici şi care au semnat acest contract de tranzacţie recunosc faptul că este un act adiţional, deoarece la sfârşitul acestui aşa-zis contract de tranzacţie se menţionează că restul clauzelor contractului de concesiune nr. 25 din 2006, rămân neschimbate. (...) Niciodată CLM nu a aprobat acte adiţionale la contractele de concesiune, ci este atributul exclusiv al executivului Primăriei Brăila, prin primar sau cei pe care îi deleagă. Am văzut că se modifică obligaţiile concedentului. Cei care au semnat această tranzacţie, cu toate că nu aveau asemenea atribuţii, hotărăsc faptul că CLM îşi ia obligaţia să scutească Fin.Co.Ge.Ro. de plata redevenţei pe anumite perioade", a declarat Drăghincescu, în cadrul unei conferinţe de presă. În acest context, Drăghicescu a declarat că ar trebui scos de pe ordinea de zi a şedinţei acest proiect, mai ales că are mai multe semne de întrebare legate de acesta. "Într-adevăr, CLM are atribuţii de a scuti o societate comercială de la plata unor sume, dar ar trebui să existe şi hotărâri de CLM explicite în acest sens. Ceea ce nu există. Dacă există totuşi şi se scuteşte o societate comercială cum este aceasta, o să propun în şedinţa de CLM să se scutească toate firmele în acest mod, nu numai una. Ori facem o lege pentru toţi, ori nu o facem pentru niciunul".
