V-aţi gândit vreodată ce aţi face cu 875.000 lei într-un an?! V-aţi cumpăra şase apartamente modeste, v-aţi construi două case, aţi achiziţiona trei, patru vagoane de tren a câte 40 - 50 tone cu motorină. Cine arde atâţia bani publici şi de ce?!
Deşi e greu de cuantificat profitul obţinut în urma deplasărilor pe care le fac anual reprezentanţii administraţiei publice, un calcul simplu arată că, într-un an, cum a fost 2015, s-au cheltuit, numai pentru combustibil la nivel de judeţ - prin Primăria Brăila, Consiliul Judeţean şi Prefectură (exceptând cheltuielile pentru misiuni) - 875.000 lei. Ceea ce înseamnă 175.000 litri, respectiv 175 tone, adică patru vagoane de tren! Mult? Puţin? Greu de spus!
Departe de noi gândul de a pune la îndoială eficienţa unui asemenea consum, însă nici nu putem neglija dimensiunea acestuia, în contextul în care, din analiza realizată de reporterii noştri rezultă că marele consumator de combustibil din Brăila, în sumă de 360.000 lei, este nimeni altul decât serviciul ce se ocupă de "amenajarea, întreţinerea şi înfrumuseţarea spaţiilor verzi", SUP Seroplant.
La solicitarea cotidianului "Obiectiv- Vocea Brăilei", sub semnăturile secretarului Ion Drăgan şi primarului Aurel Gabriel Simionescu, am fost informaţi că "instituţia primarului are în administrare şi exploatare cinci autoturisme şi o autoutilitară, iar combustibilul consumat de acestea este de 125 litri/ lună, în conformitate cu prevederile OG 80/ 2001, privind stabilirea unor normative de cheltuieli pentru autorităţile administraţiei publice şi instituţiile publice".
Campionii cheltuielilor cu deplasările
Calculând litrul de combustibil pentru anul trecut la un preţ mediu de 5 (cinci) lei, în condiţiile în care unele maşini ale Primăriei consumă motorină, altele benzină, a rezultat o cheltuială anuală totală de 45.000 lei la nivel de instituţie a primarului.
Într-o adresă mult mai prietenoasă (a se citi detaliată!) remisă reporterilor noştri şi semnată de aceiaşi oficiali se arată: "În perioada 01.01.2015 - 30.10.2015 (n.r. - dată până la care se făcuse bilanţul în momentul primirii solicitării noastre) valoarea combustibilului consumat de către instituţiile subordonate Consiliului Local era: SUP Seroplant - 351.919 lei, SUPAGL - 63.129,38 lei, Serviciul Public de Asistenţă Medicală şi Administrare a Creşelor - 7.180,77 lei, SUPAFLC (Fond Locativ- Cimitire) - 18.234 lei, Spitalul de Psihiatrie "Sf. Pantelimon" - 7.444,7 lei, Teatrul de Păpuşi "Cărăbuş" - 9.293,11 lei, Teatrul "Maria Filotti" - 30.051,74 lei, Serviciul de Transport Public de Călători - 60.135 lei, Direcţia de Asistenţă Socială (DAS) - 11.641 lei şi Poliţia Locală - 49.571 lei".
Precizăm că am aproximat, "cu măsură", pentru cititorii noştri că, la nivel de an, toate aceste instituţii au cheltuit 700.000 lei.
Cum a ajuns Seroplant să consume mai bine de jumătate din bugetul total al municipalităţii pentru acest capitol şi, atenţie, de şapte ori cât Poliţia Locală?!
Primarul, explicaţie pe scurt
O explicaţie scurtă am primit chiar de la primarul municipiului Brăila, Aurel Gabriel Simionescu: "Ei sunt cei care au cele mai multe utilaje (tractoare, cisterne cu apă...)".
Potrivit Regulamentului de Funcţionare a Seroplant, instituţia are "exclusivitate în amenajarea, întreţinerea şi înfrumuseţarea spaţiilor verzi din municipiul Brăila" şi ca domeniu principal de activitate "întreţinerea, pregătirea şi plantarea de material săditor pe spaţiile verzi ocupate cu material dendrofloricol".
O altă explicaţie a consumului mare ar fi gradul ridicat de uzură în cazul maşinilor, dar şi natura traseului parcurs de acestea, adică staţionări dese. Această variantă nu ne-a fost confirmată oficial, motiv pentru care recomandăm luarea ei ca atare.
Apoi, menţionăm că aceste calcule se referă la deplasări în interes de serviciu ale angajaţilor departamentelor respective, iar nu consum pentru misiuni sau activităţi principale.
Totuşi, dintr-o reacţie a primarului Aurel Gabriel Simionescu, transmisă ieri jurnaliştilor "Obiectiv - Vocea Brăilei", anume "o să vedem", deducem că subiectul consumului mult peste celelalte instituţii rămâne deschis, motiv pentru care ne rezervăm dreptul de-a aştepta detalii în acest caz.
CJ-ul şi Prefectura, "mici copii"
O evaluare succintă şi a consumului de combustibil comunicat pentru perioada 1 ianuarie - 30 noiembrie 2015 de Consiliul Judeţean arată că instituţia a cheltuit 92.219 lei, după cum urmează: Consiliul Judeţean Brăila - 41.687,93 lei, Centrul Militar Judeţean Brăila - 13.635,72 lei şi Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă (sumă care exclude misiunile) - 36.897,44 lei.
Adresa CJ datează din decembrie 2015 şi este semnată de preşedintele interimar, prof. Viorel Mortu, şi directorul executiv de atunci, Dumitrel Priceputu, acum secretar al Judeţului.
Ca şi în cazul Primăriei, am aproximat că, per total, la nivel de an, Consiliul Judeţean şi instituţiile din subordine au cheltuit pentru carburanţi 95.000 lei.
Nici Prefectura, care are, ce-i drept, şi mai puţine instituţii în subordine, n-a fost o mare consumatoare de combustibil.
"În perioada 01.01.2015 - 31.10.2015, instituţia prefectului a consumat combustibil auto în valoare de 25.493,56 lei, sumă asigurată din bugetul de stat, potrivit legii, iar pentru serviciile publice comunitare, combustibil în sumă de 3.795,60 lei, tot din bugetul de stat", ne-a comunicat prefectul judeţului Brăila, Nicu Lucian Olteanu.
Aşadar, după exemplul de mai sus, cu estimarea consumului pe întreg anul la Consiliul Judeţean, am găsit oportun să aproximăm că la nivelul lui 2015, prefectura şi serviciile comunitare din subordinea sa au cheltuit combustibil de 35.000 lei.
Raporturile sunt, dacă e să privim în ansamblu, rezonabile. Adică vedem logic ca primăria unui oraş cu 160.000 de locuitori să consume 700.000 de lei într-un an, numai cu deplasarea, dacă avem în vedere şi faptul că municipiul trebuie să întreţină legături economice strânse cu alte instituţii din ţară şi chiar din străinătate. Dar este greu de crezut că poate să consume cât 10 instituţii la un loc taman serviciul de utilitate publică însărcinat să planteze panseluţe şi trandafiri pe Bulevardul Cuza, să ude gura-leului şi ochiul-boului din Centrul Vechi, să înlocuiască tuya de pe Griviţa şi salcâmii japonezi de pe Regală. Vom reveni.
