Nu mai puţin de cinci clădiri "la roşu", de peste 50 milioane de lei, pentru care sunt programate dotări la fel de costisitoare, ridicate în curtea Spitalului Judeţean de Urgenţă în baza unor contracte antamate de Consiliul Judeţean Brăila (pe timpul lui Gheorghe Bunea Stancu, acum deţinut în Penitenciarul Focşani), sunt asemenea unor mamuţi cu picioare de lut. Clădirile respective nu sunt funcţionale.
O scurtă radiografie a modului în care s-au risipit banii în Sănătate, pe vremea când Stancu era preşedinte incontestabil peste judeţ, arată că din 16 milioane de euro pe care i-a distribuit acesta din banii publici, în ultimii trei ani de mandat - până când a fost încarcerat în dosarul "Mită la PSD" - 6 milioane de euro însemnau numai "investiţii" pentru Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila.
Acum, ceea ce a legat Stancu şi firmele care au câştigat contractele în Judeţean se chinuie să dezlege o armată de economişti, jurişti şi specialişti în achiziţii publice de la Consiliul Judeţean şi de la spital. Judeţeanul pare să fi intrat de scurt timp într-un unghi mort: pe de o parte, instituţia este frământată de numeroase lupte intestine, iar pe de altă parte, în colaborare cu reprezentanţii CJ-ului, se încearcă remedierea situaţiei în cazul celor cinci mari investiţii ale căror şantiere se mişcă precum "ochiul mortului" şi care nu pot fi puse în funcţiune din motive ce ar şoca şi un novice în ale proiectării.
Lungul drum al banilor
În 2011, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Brăila au început nu mai puţin de cinci proiecte măreţe, toate cu termen de finalizare 2015. Contractele iniţiale, doar pentru clădiri, s-au ridicat, cu tot cu proiectare, la aproximativ 50.000.000 lei, din care doar construcţiile "la roşu": ATI - făcut cu "Confort 2000" - 5 milioane de lei, Cardiologia/ Pediatria (Vamed Elveţia, subcontractat către Carroponte Galaţi) - 13 milioane de lei, Centrul de Radiologie şi Oncologie (Confort 2000) - 6,7 milioane de lei, Blocul Operator (Carroponte Galaţi, cu deadline la 15 noiembrie) - 13 milioane de lei şi Amfiteatrul (Confort 2000, subcontractat, încă în lucru până în decembrie) - 1,5 milioane de lei.
Pentru toate acestea s-au angajat investiţii în dotare de peste alte 50.000.000 lei. Problema este că în patru din cele cinci cazuri (excepţie face Amfiteatrul, care e încă în termenul de lucrări) au apărut probleme, iar constructorii, respectiv proiectanţii, emit noi pretenţii, ce aduc un plus financiar de cel puţin încă 5 milioane de lei.
Aşa cum era de aşteptat, niciuna dintre aceste investiţii nu este funcţională în acest moment, nici măcar acelea la care s-au încheiat lucrările. Şi nici nu sunt speranţe ca să devină funcţionale până la finele anului în curs. Toţi constructorii mai vor bani, fie pentru lucrări efectuate şi nerecepţionate, fie pentru lucrări viitoare pe care preconizează să le facă în perioada imediat următoare. Spitalul şi Consiliul Judeţean au purtat discuţii nenumărate cu toţi cei angajaţi să ducă lucrările la bun sfârşit, însă totul se rezumă la bani. "Am recepţionat punctele de vedere ale firmelor constructoare, Carroponte, Vamed şi Confort 2000, dar nu există soluţii imediate de rezolvare a acestor proiecte în termenii iniţiali. Cardiologia nu poate fi dată în folosinţă, Vamed refuză să facă străpungerile spre clădirea principală, mai cer 100.000 de euro pentru acestea", ne-a declarat Viorel Mortu, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Brăila.
Radioterapia, curtată din nou de constructor. Dar, atât!
Pe 7 septembrie, Judeţeanul ar fi trebuit să preia Cardiologia, însă, aşa cum prezicea şi vicepreşedintele CJ, clădirea nu este funcţională, adică n-are acele străpungeri ce fac legătura pe trei niveluri cu unitatea principală. Mai mult, în Cardiologie ar fi trebuit montată aparatura de peste 5 milioane de lei, cu tot cu angiograf, EKG-uri, grupuri medicale şi mobilier aferent. Banii sunt blocaţi, angiograful este cumpărat şi aşezat la subsol, iar o aerotermă uriaşă încălzeşte zona pentru ca aparatul să nu aibă de suferit. Asta înseamnă costuri, costuri şi iar costuri, pe care spitalul le suportă din banii publici.
"Noi încercam să obţinem acreditarea spitalului, cel mai probabil vom avea o comisie la începutul anului 2016, însă nu ştim dacă reuşim în contextul în care ne ocupăm de aceste investiţii şi nu există şanse reale să le conectăm într-un timp record, să stabilim un circuit coerent în întreaga unitate. Vorbim despre criteriul maximal, dar şi despre acela optimal, dacă noi ne ocupam de achiziţii, nu ne mai putem ocupa de spital şi invers", ne-a declarat, în urmă cu scurt timp, dr. Mihail Iugulescu, managerul SJU Brăila.
În cazul Centrului de Radioterapie şi Oncologie, lucrurile nu sunt mai fericite. Pe 21 august, cu două zile înainte de expirarea contractului, "Confort 2000" a reziliat unilateral contractul pentru acest centru. Mai avea de încasat puţin peste 1,7 milioane de lei din întreg contractul, însă muncitorii au plecat acasă. A urmat un întreg schimb de hârtii, cu menţiunea "ne vom judeca", după care, brusc, în urmă cu o săptămână, Viorel Mortu a anunţat că firma "Confort 2000" şi-ar fi exprimat intenţia de a relua contractul. Nu au fost încă stabiliţi termenii unei noi înţelegeri. "Nu excludem posibilitatea de a umbla şi aici la garanţia de bună execuţie", preciza, pentru "Obiectiv- Vocea Brăilei", Daniela Mădăraş, director economic al Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila.
Visuri de neîndeplinit
Cert este că Radioterapia, finalizată ba în proporţie de 80% (după cum spunea Gabriel Ghenea, administratorul constructorului, ba 65%, după cum spuneau reprezentanţii spitalului şi ai CJ) n-are nici acum autorizaţie de la Comisia de Control a Activităţilor Nucleare. De menţionat că numai un accelerator de particule ar putea ajunge la 14 milioane de lei, fără conexiune şi probe, or Radioterapia îşi propusese două astfel de aparate.
Tot pentru Radioterapie se dorea un aparat SPECT (pentru depistarea/ tratarea cancerului de ţesut moale), de 2,2 milioane lei şi un City SIM, de 4,5 milioane de lei. Stancu visa chiar să apeleze la un centru care să vină şi cu aparatura, şi cu radioterapeuţi, fizicieni, tehnicieni şi oncologi, dar şi cu pacienţi, şi astfel să se amortizeze investiţia. O cheltuială pe care Stancu şi Rodica Sin (fost manager al spitalului) n-au luat-o în calcul când au decis că vor Centru de Radioterapie cu accelerator de particule şi scintigraf (pentru depistarea cancerului osos) o reprezintă magistrala electrică şi cea termică. Un centru ca acesta ar consuma energie cât un cartier, iar în aceste condiţii, întreg spitalul ar avea nevoie de 3500 KW Putere, din care 560 KW Putere ar însemna numai Radioterapia. Niciunul dintre constructorii de la Judeţean nu şi-a asumat să facă un proiect integrat, care să ducă la un centru de radioterapie viabil la finele contractului.
Secţia ATI, recepţionată dar tot nefuncţională
Şi Secţia de Anestezie - Terapie Intensivă, realizată tot de "Confort 2000", recepţionată la începutul acestui an, este tot o clădire fără utilitate. ATI a fost ridicată şi deja s-au pornit achiziţiile publice pentru dotare, însă nici această clădire nu are străpungerile făcute spre corpul central. Ar mai trebui cam 100.000 de euro pentru lift, dar şi pentru străpungerile pe trei niveluri. Mai mult, ISU nu dă niciun fel de acord pentru funcţionarea acestei clădiri.
"N-are sistem de stingere a incendiilor şi nici un circuit cu hidroforul central. În plus, clădirea este mult prea aproape de corpul spitalului", ne explica Gabriel Ghenea, administratorul "Confort 2000". De altfel, în contract, "Confort 2000" n-avea obligaţia să predea clădirea ATI în stare de funcţionare, ci doar s-o facă şi atât. Problema e că s-au pompat extrem de mulţi bani în spital, însă fără a exista o viziune de ansamblu asupra întregului areal, asupra spitalului în sine. Iar când Stancu a urcat pe "făraş", iar directoarea lui economică de atunci, Alina Rusu, a intrat şi ea în colimatorul DNA-ului, totul pare că s-a năruit.
"Noi ne-am trezit peste noapte că trebuie să refacem, cu doi oameni, câţi aveam atunci la Economic, o groază de proceduri de achiziţii. Oamenii aceştia nu sunt specialişti nici în proiecte tehnice, nici în achiziţii. Iar legislaţia în domeniul achiziţiilor este ceva de speriat", a adaugat Mihail Iugulescu.
ATI a fost o piatră de moară încă de la început. "Am făcut de două ori licitaţia. Noi am preluat caietul tehnic, de exemplu, de la proiectant, dar au venit unii şi ne-au contestat pentru că acolo era un anumit tip de piesă, şurub, nu ştiu, condiţiile noastre au fost considerate restrictive. Nu ştiam să facem caiete de sarcini, proiecte tehnice, nu era treaba noastră ca angajaţi ai spitalului. ATI-ul, doar infrastructura, a costat 4 milioane de lei. Aparatura urmează aşa: 750 mii euro - aparatură medicală, 100 mii euro - mobilier nemedical, vorbesc fără TVA", ne-a declarat economist Lenuţa Petrea, angajat la Achiziţii - SJU.
Cardiologia şi Blocul Operator, încă incerte
Cardiologia şi Pediatria, secţia cu patru nivele, aparent gata, este goală, iar firma care a subcontractat lucrarea de la câştigătorul Vamed Elveţia, Carroponte Galaţi, a încercat s-o predea, dar CJ-ul a refuzat recepţia finală. Mai trebuie aparatură, lift, scară de evacuare, tuneluri de legătură cu spitalul, străpungeri în zidul de rezistenţă, cu asigurarea unui hidrant de rezervă. În contractul Vamed ar intra străpungerile şi liftul, plus tunelurile de legătură.
"Vamed a cerut încă un milion de euro pentru ceea ce a făcut şi pentru ceea ce urma să facă. Ceea ce nu s-a acceptat. Apoi s-a spus că ar fi vorba despre 100.000 de euro...Dar tot mai rămân de realizat circuitele. Multe dintre lucrări nu au fost prinse în contract, s-a prelungit termenul de execuţie cu peste 200 de zile. Până atunci, secţia e o clădire şi atât", ne-a mai declarat Mihail Iugulescu.
Vamed a executat şi prima etapă a Blocului Operator. Lucrarea se ridică la 12,9 de milioane de lei, dar, de asemenea, nu sunt facute circuitele cu spitalul, iar a doua etapă, care ar costa cam tot atât, nici n-a fost pregătită pentru demararea lucrărilor. "Noi am început şi aici procedura de achiziţie de aparatură medicală pentru Blocul Operator", a precizat ec. Lenuţa Petrea.
