Terenurile sint privite ca cea mai sigura investitie din domeniul imobiliar. Optimismul celor care spera in profiturile ce se vor obtine din terenurile pe care le detin provine din cresterile spectaculoase ale preturilor inregistrate in ultimii ani. Cei care detin insa parcele in zone fara utilitati nu trebuie sa se astepte la mari cistiguri, deoarece nu exista motive care sa duca la o crestere a preturilor acestora. Nici macar integrarea in Uniunea Europeana nu va creste valoarea suprafetelor din aceasta categorie. Aderarea a impulsionat insa piata terenurilor agricole.
Evolutia preturilor pre si post aderare
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu a produs mutatii importante pe piata imobiliara, in pofida asteptarilor. Cel putin pe piata de profil braileana, unde evolutia preturilor a pastrat caracteristicile perioadei anterioare: cresteri in perioada septembrie -ianuarie, apoi, cu mici exceptii, stagnare pina toamna, cind reincepea ciclul. Cresteri de preturi s-au inregistrat, insa, nu se poate vorbi despre "boom-ul" imobiliar, preconizat in urma cu doi-trei ani.
"Contrar previziunilor majoritatii analistilor si a lucratorilor din piata, si spre satisfactia mea, care am facut previziuni contrare, preturile au cunoscut o curba ascendenta. Si ma refer aici nu doar la terenuri, ci la tot ceea ce tine de piata imobiliara. La nici un capitol nu s-a inregistrat macar o stagnare", apreciaza Cristian Teodor, directorul celei mai vechi unitati brailene, agentia imobiliara "Cristian".
"Evolutia preturilor este aceeasi. Din 1989 si pina in prezent, trendul este acelasi. Catre sfirsitul verii si inceputul toamnei preturile incep sa creasca, tendinta care se mentine pina aproape de sfirsitul iernii. Apoi, preturile stagneaza, pina in toamna, cind reincep sa creasca"
La noi, la Braila, integrarea nu a influentat prea mult piata, ci doar a
fost mai mare amplitudinea cresterii. Asadar, din septembrie, deci preaderare, a inceput cresterea, care a luat sfirsit in luna martie. In acest interval de timp, marja a fost de 30%. Deci o crestere serioasa, fata de normalul de 15-20% care s-a inregistrat in ciclurile anterioare", explica Teodor.
Multi au vazut in aderarea la Uniunea Europeana o posibilitate sa maximizeze profitul pe care il pot obtine pentru un teren. Totusi, aderarea ar putea sa nu aiba efectele asteptate de proprietarii de terenuri.
"Efectul UE nu poate fi, deocamdata, cuantificat, pentru ca exista inertia. In orice schimbare, in orice saritura exista o inertie.
In opinia mea, impactul intrarii in UE asupra pietei va putea fi analizat undeva pe la finele acestui an. Probabil, la finele verii, ne vom da seama care va fi impactul", spune Teodor.
Miza pe agricultura
Asadar, preturile terenurilor au urcat cu pina la 30 de procente, insa dublarea cresterii, fata de perioadele anterioare, nu isi are explicatia in inputurile de capital speculativ, ci in interesul manifestat de unele societati straine fata de potentialul agricol al zonei. Prin urmare, cererea este mai mare pentru terenurile agricole. Tot mai multe companii straine sint interesate de investitii in agricultura, deoarece aderarea aduce subventii consistente in acest domeniu. Nu acelasi lucru se intimpla si in privinta terenurilor din oras, fata de care interesul investitional este nesemnificativ.
"Cind vorbim despre terenuri, luam in calcul doua mari categorii: terenurile agricole (extravilane) si terenurile de constructii
(intravilane). O tendinta speculativa serioasa este in domeniul terenurilor agricole. Sint societati care vin si cauta suprafete impresionante de terenuri - de la 500 de hectare in sus, pentru investitii in domeniul agricol. Sint firme, de regula straine - italieni, englezi, spanioli, care asta fac: achizitioneaza, compacteaza si vind terenurile agricole. In domeniul acesta exista o nuanta speculativa, dar nu in sens peiorativ, ci ca afacere", subliniaza Teodor.
In privinta terenurilor din oras, directorul agentiei "Cristian" spune ca exista doua firme care cumpara terenuri, renoveaza casele de pe acestea si vind.
"In unele cazuri, mai si pastreaza casele respective, pentru a specula ulterior pe piata. Mici speculatii s-au mai facut in special cu terenurile de pe soseaua Rm. Sarat, de la benzinaria lui Ghiuri si pina la Centura. A fost o mica nebunie, inceputa acum doi ani, dar acum s-a domolit. A fost vorba despre teren agricol, care a fost scos din acest circuit, a fost lotizat si apoi vindut unui roman, unui italian si unui spaniol. Toata lumea a cumparat acolo, in ideea de a investi, dar s-au linistit. Motivul? Acolo, pe Centura, in primul rind este problema utilitatilor: nu exista canalizare, nu exista apa, nu exista curent electric. Mai mult in Cazasu s-au miscat lucrurile. Sint mai multe de vinzare, se cumpara, se cheltuieste. Pentru ca este vorba despre apropierea localitatii fata de oras, Cazasu este o zona cautata. Exista interes pentru terenurile de la sosea, nu si pentru cele din interiorul comunei. Pe soseaua de Centura, in stinga si in dreapta acesteia, a existat o miscare febrila, serioasa, dar care s-a stins. S-au facut achizitii pentru perspective, anticipindu-se un interes crescut din partea strainilor. Ceea ce nu s-a intimplat. Cel putin, pentru moment. S-a cumparat, atunci, enorm . Pina in prezent am asistat la o crestere a preturilor, in medie, cu 35%. Mutatii insa nu se vad. Pe terenurile cumparate nu s-a realizat nimic. Dar nu este timpul trecut", crede Teodor.
"Stagnarea este starea de fapt"
Preturile vor evolua in functie de cerere. Dincolo de zona, conteaza si suprafata care se comercializeaza. Daca parcelele mai mici vor fi cautate de cei care doresc sa-si construiasca o casa, suprafetele mari vor constitui un punct de interes pentru marii dezvoltatori de proiecte imobiliare.
Terenurile mari vor continua sa fie cautate. Segmentul de piata rezidentiala care tinteste clasa de mijloc abia incepe sa se dezvolte, in timp ce piata spatiilor de birouri si comerciale este de asteptat sa prinda contur si la Braila.
"La noi, daca ar exista terenuri mari, de 4 - 5.000 de metri patrati, s-ar vinde imediat la preturi serioase. Dar nu avem, nu exista, desi cererile vizeaza terenuri de 3, 5, 10.000 de metri patrati. Interesul investitorilor, atit cit exista, este indreptat spre terenurile din zona centrala. In oras, vor veni, cu siguranta, oameni interesati sa cumpere terenuri, case istorice sau mai putin istorice si spatii comerciale. Intrebarea este cind vor veni? Pentru ca indiferent ca noua, ca braileni, preturile ni se par fabuloase, fantastice pentru posibilitatile noastre financiare, practic, sint foarte mici comparabil cu cele din alte orase. Si nu discutam de Bucuresti sau Timisoara, ci de orase vecine cu noi: Galati, Buzau Focsani. Diferenta este de 20, 30 de procente. Comparativ cu preturile terenurilor din Bucuresti, diferenta este si mai mare: la noi preturile sint cu 50% pina la 70% mai mici", spune Cristian Teodor.
Preturile "mai mici" din Braila se traduc in 150-200 de euro pe metrul patrat de teren in zona "0", preturi care scad la 70-80 de euro pe metrul patrat pe masura ce ne indepartam de centru (in zone precum Viziru si Brailita", pina la 20-30 de euro in cazul unui metru patrat de teren de la capatul Piscului.
"Nu vom asista la schimbari majore in privinta preturilor terenurilor. Stagnarea este starea de fapt care va caracteriza piata braileana", anticipeaza Cristian Teodor.
Evolutia preturilor pre si post aderare
Aderarea Romaniei la Uniunea Europeana nu a produs mutatii importante pe piata imobiliara, in pofida asteptarilor. Cel putin pe piata de profil braileana, unde evolutia preturilor a pastrat caracteristicile perioadei anterioare: cresteri in perioada septembrie -ianuarie, apoi, cu mici exceptii, stagnare pina toamna, cind reincepea ciclul. Cresteri de preturi s-au inregistrat, insa, nu se poate vorbi despre "boom-ul" imobiliar, preconizat in urma cu doi-trei ani.
"Contrar previziunilor majoritatii analistilor si a lucratorilor din piata, si spre satisfactia mea, care am facut previziuni contrare, preturile au cunoscut o curba ascendenta. Si ma refer aici nu doar la terenuri, ci la tot ceea ce tine de piata imobiliara. La nici un capitol nu s-a inregistrat macar o stagnare", apreciaza Cristian Teodor, directorul celei mai vechi unitati brailene, agentia imobiliara "Cristian".
"Evolutia preturilor este aceeasi. Din 1989 si pina in prezent, trendul este acelasi. Catre sfirsitul verii si inceputul toamnei preturile incep sa creasca, tendinta care se mentine pina aproape de sfirsitul iernii. Apoi, preturile stagneaza, pina in toamna, cind reincep sa creasca"
La noi, la Braila, integrarea nu a influentat prea mult piata, ci doar a
fost mai mare amplitudinea cresterii. Asadar, din septembrie, deci preaderare, a inceput cresterea, care a luat sfirsit in luna martie. In acest interval de timp, marja a fost de 30%. Deci o crestere serioasa, fata de normalul de 15-20% care s-a inregistrat in ciclurile anterioare", explica Teodor.
Multi au vazut in aderarea la Uniunea Europeana o posibilitate sa maximizeze profitul pe care il pot obtine pentru un teren. Totusi, aderarea ar putea sa nu aiba efectele asteptate de proprietarii de terenuri.
"Efectul UE nu poate fi, deocamdata, cuantificat, pentru ca exista inertia. In orice schimbare, in orice saritura exista o inertie.
In opinia mea, impactul intrarii in UE asupra pietei va putea fi analizat undeva pe la finele acestui an. Probabil, la finele verii, ne vom da seama care va fi impactul", spune Teodor.
Miza pe agricultura
Asadar, preturile terenurilor au urcat cu pina la 30 de procente, insa dublarea cresterii, fata de perioadele anterioare, nu isi are explicatia in inputurile de capital speculativ, ci in interesul manifestat de unele societati straine fata de potentialul agricol al zonei. Prin urmare, cererea este mai mare pentru terenurile agricole. Tot mai multe companii straine sint interesate de investitii in agricultura, deoarece aderarea aduce subventii consistente in acest domeniu. Nu acelasi lucru se intimpla si in privinta terenurilor din oras, fata de care interesul investitional este nesemnificativ.
"Cind vorbim despre terenuri, luam in calcul doua mari categorii: terenurile agricole (extravilane) si terenurile de constructii
(intravilane). O tendinta speculativa serioasa este in domeniul terenurilor agricole. Sint societati care vin si cauta suprafete impresionante de terenuri - de la 500 de hectare in sus, pentru investitii in domeniul agricol. Sint firme, de regula straine - italieni, englezi, spanioli, care asta fac: achizitioneaza, compacteaza si vind terenurile agricole. In domeniul acesta exista o nuanta speculativa, dar nu in sens peiorativ, ci ca afacere", subliniaza Teodor.
In privinta terenurilor din oras, directorul agentiei "Cristian" spune ca exista doua firme care cumpara terenuri, renoveaza casele de pe acestea si vind.
"In unele cazuri, mai si pastreaza casele respective, pentru a specula ulterior pe piata. Mici speculatii s-au mai facut in special cu terenurile de pe soseaua Rm. Sarat, de la benzinaria lui Ghiuri si pina la Centura. A fost o mica nebunie, inceputa acum doi ani, dar acum s-a domolit. A fost vorba despre teren agricol, care a fost scos din acest circuit, a fost lotizat si apoi vindut unui roman, unui italian si unui spaniol. Toata lumea a cumparat acolo, in ideea de a investi, dar s-au linistit. Motivul? Acolo, pe Centura, in primul rind este problema utilitatilor: nu exista canalizare, nu exista apa, nu exista curent electric. Mai mult in Cazasu s-au miscat lucrurile. Sint mai multe de vinzare, se cumpara, se cheltuieste. Pentru ca este vorba despre apropierea localitatii fata de oras, Cazasu este o zona cautata. Exista interes pentru terenurile de la sosea, nu si pentru cele din interiorul comunei. Pe soseaua de Centura, in stinga si in dreapta acesteia, a existat o miscare febrila, serioasa, dar care s-a stins. S-au facut achizitii pentru perspective, anticipindu-se un interes crescut din partea strainilor. Ceea ce nu s-a intimplat. Cel putin, pentru moment. S-a cumparat, atunci, enorm . Pina in prezent am asistat la o crestere a preturilor, in medie, cu 35%. Mutatii insa nu se vad. Pe terenurile cumparate nu s-a realizat nimic. Dar nu este timpul trecut", crede Teodor.
"Stagnarea este starea de fapt"
Preturile vor evolua in functie de cerere. Dincolo de zona, conteaza si suprafata care se comercializeaza. Daca parcelele mai mici vor fi cautate de cei care doresc sa-si construiasca o casa, suprafetele mari vor constitui un punct de interes pentru marii dezvoltatori de proiecte imobiliare.
Terenurile mari vor continua sa fie cautate. Segmentul de piata rezidentiala care tinteste clasa de mijloc abia incepe sa se dezvolte, in timp ce piata spatiilor de birouri si comerciale este de asteptat sa prinda contur si la Braila.
"La noi, daca ar exista terenuri mari, de 4 - 5.000 de metri patrati, s-ar vinde imediat la preturi serioase. Dar nu avem, nu exista, desi cererile vizeaza terenuri de 3, 5, 10.000 de metri patrati. Interesul investitorilor, atit cit exista, este indreptat spre terenurile din zona centrala. In oras, vor veni, cu siguranta, oameni interesati sa cumpere terenuri, case istorice sau mai putin istorice si spatii comerciale. Intrebarea este cind vor veni? Pentru ca indiferent ca noua, ca braileni, preturile ni se par fabuloase, fantastice pentru posibilitatile noastre financiare, practic, sint foarte mici comparabil cu cele din alte orase. Si nu discutam de Bucuresti sau Timisoara, ci de orase vecine cu noi: Galati, Buzau Focsani. Diferenta este de 20, 30 de procente. Comparativ cu preturile terenurilor din Bucuresti, diferenta este si mai mare: la noi preturile sint cu 50% pina la 70% mai mici", spune Cristian Teodor.
Preturile "mai mici" din Braila se traduc in 150-200 de euro pe metrul patrat de teren in zona "0", preturi care scad la 70-80 de euro pe metrul patrat pe masura ce ne indepartam de centru (in zone precum Viziru si Brailita", pina la 20-30 de euro in cazul unui metru patrat de teren de la capatul Piscului.
"Nu vom asista la schimbari majore in privinta preturilor terenurilor. Stagnarea este starea de fapt care va caracteriza piata braileana", anticipeaza Cristian Teodor.
