Ultimu-an de "socialism multi-lateral dezvoltat"... Disperați, frustrați și ”explodînd” de dorința firească de-a ne trăi viețile decent și fără niciuna din fricile stupide cu care ne ”dresase” comunismu', ne imaginam cum ar fi fost ”fără”... Cunoscînd, în profunzime, psihicul colectiv al poporului român, forțe oculte au ”dirijat” revoluția din decembrie către definiția de ”evenimentele din decembrie”, golind de sens, prin deturnarea scopului, tot spiritul de sacrificiu de care puteau da dovadă toți cei care-au avut curaju' să-și ”joace” viața la ”ruleta rusească” în acele zile...
... nu-i înjurați pe revoluționari ci pe cei care-au preluat puterea și pe care, tot noi, i-am votat, cu aceeași imbecilitate cu care torturatul se întoarce la călăul său, sperînd că, de data asta, n-o să-l mai doară...
... am cunoscut, atunci, OAMENI... ... am simțit, atunci, OMENIE... ... am văzut, atunci, CURAJ... În oameni, strălucea Dumnezeu...
... unde-am pierdut tot, pe-acest drum pe care ne tîrîm, în genunchi, de-atunci..? ... au fost clipe, ore și zile în care viața noastră conta mai puțin decît ce putea aduce sacrificarea ei... Unde sînt acei OAMENI..? ... unde-am ajuns noi, cei de-atunci, de-și permit toți idioții și avortonii planetei să ne insulte și să ne trateze ca pe slugile lor (care ne conduc)..? ... am ajuns să ne bucurăm că ne violează dar nu ne omoară, că ne bat dar nu ne schilodesc, că ne fură dar nu ne iau totu' (deocamdată), că ne cotropesc dar nu ne dărîmă casele (tot deocamdată)... Am ajuns rău...
... nu mai credem în Dumnezeu pentru că nu ne dă dovezile de care-avem noi nevoie, ca să admitem că există... Dumnezeu există, chiar dacă noi nu credem... și-i cerem ajutoru' da' uităm să-I mulțumim... ... judecăm tot, condamnăm tot dar nouă, ne circumstanțiem tot...
... ne-am scufundat în cel mai tenebros fel de ”noi înșine”, în loc să ne-nălțăm prin „noi înșine”... ... am ajuns într-o lume, azi, în care vindem tot, inclusiv pe noi, chiar și-n ”leasing”... Doar prețu' diferă... ... dac-am crede, am găsi-n noi ”bucățica de Dumnezeu” pe care-o avem, prin nașterea din Creație și-atunci am vedea și drumu', ne mai trebuind s-așteptăm să vină vreun ”salvator” care să facă, pentru noi, ceea ce doar noi putem face pentru cei pe care-i iubim și pentru viețile noastre... ... Iubirea de oameni este tot ce putem trăi, din inimă și sincer... (de la unul din ”purtătorii de lumină-luptători în întuneric")
