Era de aşteptat ca autorităţile sanitare şi guvernul să nu mai aplice noi măsuri de relaxare de la 1 iulie, în contextul numărului mare de cazuri de infectări înregistrate zilnic în Romania în ultima perioadă. Mă rog, era de aşteptat pentru cine nu vede peste tot conspiraţii şi acţiuni ale forţelor oculte. Nu avea cum să fie vorba despre o nouă relaxare, din moment ce tocmai relaxarea prost înţeleasă de o bună parte a populaţiei a dus la situaţia critică din aceste zile.
Pe de altă parte, nu cred că va mai fi vorba nici despre introducerea de noi restricţii, indiferent de cum va evolua rata infectării cu Covid-19. Şi în niciun caz nu se va mai recurge la închiderea în case a oamenilor. Indiferent cât de rău va evolua pandemia, o carantină totală nu va mai fi posibilă. Ar fi o măsură imposibil de suportat nu doar social, dar şi – sau mai ales – din punct de vedere economic. România nu-şi mai permite o închidere, cu atât mai puţin în toiul verii. Iar Guvernul Orban nu va mai avea curaj să o facă. Pentru a evita o criză economică şi socială mai gravă decât oricum va fi, majoritatea activităţilor curente trebuie să continue, mai ales în sezon estival. De data aceasta, consumul rămâne un element cheie al mecanismului repornirii economice. Românii trebuie lăsaţi să consume cât mai multe bunuri şi servicii, în aceste două-trei luni de sezon, iar asta nu se poate face daca sunt închişi din nou în case. Da, prudenţa şi respectarea regulilor pentru combaterea răspândirii infectării trebuie să primeze, da, se vor mai aplica restricţii locale, izolate, inclusiv carantinări de localităţi mici, în cazul unor focare scăpate de sub control. Dar nu se va mai face totul pentru ţinerea sub control a pandemiei şi pentru a nu mai sufoca sistemul sanitar, ca în prima fază a pandemiei. Primul val al infectărilor a fost şi ca un antrenament pentru cadrele medicale şi sistemul de sănătate. Acum ar cam trebui să se ştie ce trebuie făcut şi să se acţioneze în consecinţă. Nu va fi aşa peste tot, dar este un risc asumat. Riscul prăbuşirii României, în urma unei noi închideri totale, este însă mult mai mare. De aceea, măsurile restrictive sau de relaxare rămân, de fapt, decizii strict personale, decise de conştiinţa sau mintea fiecărui român. De fapt, 1 iulie reprezintă un prag nou al responsabilizării fiecăruia dintre noi – atât în ceea ce priveşte protejarea propriei persoane, cât şi a celor din jurul nostru. Este doar un nou examen de maturitate socială. Pe primul, cel care a fost dat odată cu ziua de 15 mai, mulţi l-au picat.
