Şeful organizaţiei PSD Caraş-Severin, deputatul Ion Mocioalcă, a fost audiat luni în calitate de martor în dosarul Tel Drum.
Audierea deputatului PSD, în calitate de martor în dosarul Tel Drum, a durat aproape o oră, asta în contextul în care au apărut anterior informații despre o intervenție pe care parlamentarul social-democrat ar fi făcut-o pentru o împăcarea între Liviu Dragnea și fostul premier Sorin Grindeanu. Sorin Grindeanu a fost, anterior, audiat în calitatea de martor în dosarul Tel Drum, unde Liviu Dragnea are calitatea de suspect.
Ion Mocioalcă a recunoscut în declaratia acordată pentru Digi24 că i-a sfătuit într-adevăr pe Sorin Grindeanu și pe Liviu Dragnea, însă nu a dat mai multe detalii despre audierea sa de luni.
Ancheta procurorilor anti-coruptie continuă în acest caz, după ce, în urmă cu aproximativ o săptămână, s-a luat decizia să i se pună sechestru pe toate bunurile și valorile declarate de Liviu Dragnea.
În dosarul Tel Drum, Liviu Dragnea este acuzat de constituirea unui grup infracţional organizat, de două infracţiuni de folosire sau prezentare cu rea-credinţă de documente ori declaraţii false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obţinerea pe nedrept de fonduri europene şi de două infracţiuni de abuz în serviciu cu obţinere de foloase pentru sine sau pentru altul, fapte comise în perioada în care era preşedintele Consiliului Judeţean Teleorman.
Alături de el, în dosar sunt cercetate alte opt persoane din conducerea Tel Drum, asociaţi ai unor societăţi comerciale sau funcţionari.
„Suspectul Liviu Nicolae Dragnea, preşedinte al Consiliului Judeţean Teleorman, a iniţiat un grup infracţional organizat care acţionează şi în prezent şi din care au făcut şi fac parte funcţionari ai instituţiilor din administraţia publică şi persoane din mediul de afaceri. Grupul iniţiat în anul 2001 are ca principal scop obţinerea, în mod fraudulos, a unor sume importante din contractele finanţate din fonduri publice (naţionale şi europene), prin comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu, de fraudare a fondurilor europene, de evaziune fiscală, spălarea banilor şi folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii”, afirmă DNA.
