Acesta este mesajul unui înalt oficial al Comisiei Europene. Aflat joi, în prima zi de Mărţişor, la Bucureşti, pentru o vizită oficială, dar, nu în ultimul rând, pentru a cere explicaţii oficialităţilor statului român cu privire la propunerea de revocare a procurorului-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi, Frans Timmermans, Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene a transmis mesaje ferme politicienilor care ne conduc. Mărţişoare dure pentru politiceni şi, nu în ultimul rând pentru noi, cei care încă am mai rămas în această ţară bătută de viscolul neputinţei ca să ne batem cu morile de vânt. Dacă până mai zilele trecute, încă mai existau voci sau cârcotaşi care aplecau urechea la minciunile lui Dragnea şi ale lui Tăriceanu, sau indivizi care rămăseseră cu gura căscată şi cu privirea lipită de televizor ascultând monologul ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, de la 1 Martie, lucrurile ar trebui să ia o altă întorsătură în ţara asta.
Noi, românii, ar trebui să ne privim altfel, să deschidem bine ochii şi să nu ne mai lăsăm călcaţi în picioare de toţi penalii care ne conduc şi care ne aruncă praf în ochi, promisiuni electorale şi legi făcute pentru ei.
După declaraţiile din cursul vizitei-maraton a lui Frans Timmermans la Bucureşti, mulţi români cred că s-au trezit la realitate şi au coborât cu picioarele pe pământ. Cel puţin aşa îmi place să cred. Depinde ce au înţeles şi ce “antene” au prins. Când un înalt oficial al Comisiei Europene reuşeşte, în doar câteva ore să se întâlnească şi cu preşedintele ţării, Klaus Iohannis, cu preşedintele Camerei Deputaţilor, Liviu Dragnea, cu preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cu premierul Viorica Dăncilă, dar şi cu procurorul-şef al DNA, Laura Codruţa Kovesi şi cu ministrul Justiţiei, Tudorel Toader, iar la finalul vizitei să mai susţină şi o conferinţă de presă în care a răspuns tuturor întrebărilor jurnaliştilor însetaţi de adevăr, ce mai avem de spus? Ce mai putem spune când, într-o singură zi, politicienii lui peşte au fost puşi cu botul pe labe sau, pe coji de nuci, la colţul clasei, fiind nevoiţi să dea explicaţii şi să-şi recunoască neputinţa, dar şi minciunile lansate cu bună-ştiinţă?
Prinşi, ca de obicei, pe picior greşit şi cu lecţiile neînvăţate, politicienii corupţi au fost nevoiţi să înghită pe nemestecate adevărul despre independenţa magistraţilor şi să bâiguie, cel puţin la nivel declarativ, că, în România, Justiţia trebuie lăsată să îşi facă treaba.
“În ultimii 20 de ani aţi obţinut atât de multe în ceea ce priveşte independenţa justiţiei. S-au obţinut multe lucruri de la aderare şi datorită MCV. E ca şi cum aţi fi alergat la un maraton, iar acum sunteţi la ultima sută de metri. Mesajul meu e să alergaţi în continuare, dar nu în direcţia greşită! Alergaţi către linia de finiş! Sunteţi aproape de final. Mai sunt câteva recomandări ale Comisiei Europene care trebuie implementate. Nu vă opriţi, nu staţi pe loc şi, pentru numele lui Dumnezeu, nu alergaţi în direcţia greşită! Dacă alergăm în continuare, ambiţia reprezentată de această Comisie în legătură cu ridicarea MCV în 2019 va putea fi îndeplinită, dar asta dacă vom alerga în continuare”, a subliniat, joi, Frans Timmermans, Prim-vicepreşedintele Comisiei Europene, adăugând că, în acest sens, este importantă comunicarea părţilor implicate.
Ce nu a înţeles însă înaltul oficial al Comisiei Europene în vizita maraton de la Bucureşti este faptul că noi suntem români. Noi suntem deja obosiţi; mulţi dintre noi s-au născut obosiţi şi nu au niciun chef să mai alerge. Sau, dacă alergăm, alergăm singuri, de nebuni, pe arătură sau...în direcţia opusă. Sau, ne înecăm, ca ţiganul, la mal...Cert este că noi ieşim totdeauna pe ultimul loc şi avem nevoie de alţii, care să ne conducă, să ne împingă de la spate. Noi nu mai ştim să muncim împreună; noi ne furăm şi ne minţim unii pe alţii, ne furăm căciula unul altuia, lucrăm unul împotriva celuilalt, pentru că aşa ne-am învăţat. Primele poezii învăţate de noi sunt despre hoţie, despre furat : “Căţeluş cu părul creţ,/ Fură raţa din coteţ/ Şi se jură că nu fură/ Când l-am prins cu raţa-n gură/Chiar la noi în bătătură.”
Despre ce maraton vorbim? Aşa am fost învăţaţi şi aşa ne-am învăţat copiii. Noi suntem mioritici, ne ducem cu jalba-n proţap şi ne plângem de milă la Înaltele Porţi, ne înjunghiem pe la spate şi ne văicărim la mioarele rătăcite prin pădurile tăiate de alţii... Noi nu mai ştim de respect sau de cooperare, nu mai ştim să fim mândri că suntem români, chiar dacă, în dar de Mărţişor, Timmermans a concluzionat că “Românii pot fi mândri de justiţia lor”!
