S-au arătat mulţi deranjaţi de faptul că premierul Ludovic Orban a îndemnat populaţia să nu ţină cont de ultima decizie a Curţii Constituţionale a României referitoare la izolarea, carantinarea sau internarea celor suspecţi sau bolnavi de Covid-19. Că este un gest iresponsabil şi total nedemocratic. Că aşa ceva este inadmisibil. Că nimeni nu poate pune în discuţie deciziile CCR.
Şi totuşi, cei care se arată atât de indignaţi de asta se fac că nu înţeleg un lucru: îndemnul premierului la „nesupunere” este unul în sensul protejării populaţiei. „E cererea, recomandarea, rugămintea mea către cetăţeni să nu ţină cont de deciziile Curţii Constituţionale, să acţioneze responsabil, ca până acum, chiar dacă va exista o perioadă până va exista o lege”. Cu alte cuvinte, dacă te ştii infectat cu noul coronavirus sau dacă bănuieşti că ai putea fi infectat ori dacă ai intrat în contact cu cineva bolnav, stai de bună voie în izolare sau carantină, chiar dacă CCR a spus că nu te poate obliga nimeni să faci asta. Stai tu voluntar în izolare ori carantină, fără să te oblige cineva. De fapt, Orban spune că e bine să fii tu responsabil, chiar dacă judecătorii Curţii Constituţionale au dovedit că nu sunt. Nu este un îndemn la nesupunere, ci un îndemn la responsabilitate şi la precauţie.
Pentru că decizia CCR este, de fapt, o dovadă de iresponsabilitate. N-ar fi prima. Dar nu asta ar fi problema. Problema este că nici următoarea lege, de care va fi responsabil Parlamentul, nu va fi una care să protejeze populaţia. După semnalele pe care le transmit unii politicieni în Parlament, sunt toate şansele ca în centrul viitoarei legi să stea persoanele care constituie un pericol la adresa lor şi a celorlalţi, nu potenţialele victime ale acestora, adică persoanele sănătoase. N-ar fi nici asta o premieră: în ultimii 3-4 ani au primat interesele potenţialilor infractori ori ale condamnaţilor, nicidecum protejarea victimelor acestora. Drepturile infractorilor au fost mereu mai presus de cele ale oamenilor cinstiţi. Drepturile condamnaţilor au contat mai mult decât drepturile victimelor.
În acest nou context, în care pentru prea mulţi Covid-ul „nici măcar nu există”, iar cifrele prezentate de autorităţi „nu sunt reale”, noua realitate va fi una mai cruntă decât se aştepta cineva la începutul epidemiei. De fapt, adevărata epidemie pare că abia acum începe.
