Era de aşteptat ca mult-trâmbiţatele creşteri de salarii anunţate de guvern pentru bugetari, ce ar urma să fie aplicate odată cu Legea salarizării unitare, să trezească nemulţumiri în primul rând printre bugetari. Ieri a fost rândul angajaţilor din Finanţe. N-au fost primii. Dacă vă amintiţi, primii au fost poliţiştii, nemulţumiţi de nivelul salariilor şi de ceea ce li se pregăteşte.
Acum, nemulţumiţi sunt angajaţii ANAF-ului şi direcţiilor fiscale. Ba chiar profund nemulţumiţi, din moment ce au oprit spontan lucrul şi au ieşit în stradă. Şi lor, ca şi poliţiştilor, li se pare că au salarii mici, că legea salarizării nu le creşte cine-ştie-ce lefurile, că mulţi se vor trezi cu salariile chiar reduse. Cică în prezent salariul mediu al angajaţilor din Ministerul Finanţelor Publice ar fi de 2.200 de lei net. Doar că unii au şi salarii de 1.100 de lei – spun protestatarii, iar alţii de vreo 140 de milioane de lei vechi – spune Ministerul Muncii, arătând cu degetul spre directorimea din Finanţe.
Şi o fi ea numită „legea salarizării unitare”, dar diferenţele între salariile „de la centru” şi cele „din teritoriu”, după cum reclamă chiar protestatarii, vor fi de până la 50%! Iar protestelor li s-au alăturat şi angajaţii direcţiilor financiare din primării, că doar şi ei sunt tot un fel de Fisc, colectând taxe şi impozite locale (mai degrabă le încasează).
Dar ce-i supără de fapt cel mai rău pe angajaţii Fiscului - ăla pe bune? Răspund chiar protestatarii: „În loc ca Guvernul României să plătească 35.000 de consultanţi fiscali nou angajaţi, cu salarii de 10.000 lei, dublu faţă de un salariat al sistemului Ministerului Finanţelor Publice, mai bine ar plăti decent cei 25.000 de salariaţi responsabili cu colectarea veniturilor statului, fiind o investiţie mai realistă, corectă şi cu efecte în timp, care ar duce la atragerea şi păstrarea personalului bine pregătit, care să poată face faţă noilor cerinţe în implementare a politicii fiscale”. Ei bine, aici e buba! Prostia cu impozitul global pe gospodărie şi angajarea jdemiilor de consultanţi fiscali plătiţi regeşte este condamnată chiar de angajaţii Fiscului. Adică fix cei pe care guvernul se bazează cel mai mult să aducă bani la buget pentru plata salariilor bugetarilor şi pentru toate populismele tâmpite aruncate spre popor. Păi şi tocmai pe cei mai importanţi angajaţi ai statului s-a găsit guvernul să-i neglijeze?
Ei bine, nu vor fi ultimii nemulţumiţi. Toate promisiunile aiuristice cu dublări şi triplări de salarii vor nemulţumi, curând, şi alte categorii de bugetari, când vor vedea că lucrurile nu stau chiar aşa sau că unii vor fi mai avantajaţi decât alţii. Parcă văd, prin vară, odată cu examenele naţionale, că vor sări şi profesorii în sus. Că nu li se acordă importanţa cuvenită, că nu le creşte, ci le scade, că „uite la Fisc ce mult le-au crescut”... Vor sări şi angajaţii de prin primării, că ei au rămas în urmă cu majorările.Vor apărea şi nemulţumiri prin Sănătate, „pentru că doar cei din spitale sunt băgaţi în seamă”. Ar putea reveni din nou poliţiştii... Şi tot aşa.
Legea salarizării unitare, aşa cum este ea gestionată de actuala Putere, are darul de a crea mai degrabă frustrări şi nemulţumiri, bazate de fapt pe orgolii şi pe comparaţii prosteşti între veniturile diferitelor categorii de bugetari.
În tot acest timp, mediul privat – de fapt principala sursă de alimentare cu bani a bugetului - asistă neputincios la acest război al pretenţiilor salariale, fără să aibă niciun cuvânt de spus şi fără să-l întrebe nimeni nimic. Nici măcar „mai poţi?”.
