În Marea Britanie, opt din zece persoane se aşteaptă ca economia să înregistreze o a doua cădere anul viitor. Indicele care arată încrederea consumatorilor în economie a ajuns la cel mai mic nivel din aprilie 2013 de când se fac astfel de sondaje. Regatul se pregăteşte pentru o recesiune în W.
Economia germană a înregistrat un declin record, cel mai sever de când se publică datele statistice privind evoluţia trimestrială a PIB-ului acestei ţări (din 1970) şi, având în vedere creşterea numărului de infecţii cu Covid, mediul de afaceri devine din ce în ce mai îngrijorat.
Dincolo de ocean, economistul Robert Shiller (laureat al premiului Nobel) spune că pandemia de coronavirus şi alegerile (din Statele Unite) au dus anxietatea investitorilor la cea mai mare cotă din ultimii ani şi prevesteşte o prăbuşire a pieţei.
Economiile europene au înregistrat pentru prima dată în istorie un flux negativ de capital.
Şi exemplele ar putea continua, chiar şi o fugitivă revistă a presei arătând zilnic o situaţie deloc roz la nivel planetar.
Este clar, ne aşteaptă luni grele. Criza sanitară a reuşit deja să îngenuncheze economiile multor state. De pe toate continentele, veştile sunt îngrijorătoare, analişti şi economişti celebri avertizând că greul începe. Sfârşitul anului 2020 şi începtul lui 2021 va fi un adevărat test.
Şi în România, deficitul bugetar a ajuns la -6,36% din PIB, la finalul lunii septembrie 2020, faţă de -2,55%, în primele nouă luni din 2019. Va fi din ce în ce mai dificil să facem faţă. Şi sanitar, şi economic, şi social, şi emoţional. Iar declaraţiile iresponsabile din zona partidelor, bâjbâiala guvernamentală şi interminabilele răfuieli politice, amplificate de noua serie de alegeri parlamentare, ne vor complica şi mai mult situaţia. Una şi aşa mult prea complicată, dacă ne uităm că, deşi a trecut mai bine de o lună de la locale, campania electorală pare să nu se fi încheiat.
Nicuşor Dan, de exemplu, abia a reuşit acum câteva zile să intre în Primăria capitalei, la fel ca mulţi alţi edili aleşi, garda veche fiind greu de dat la o parte în multe localităţi. În altele, preluarea nu s-a finalizat nici acum. Cum ar fi Timişoara, unde Dominic Fritz (câştigătorul care a generat un val imens de simpatie în întreaga ţară) încă mai are de aşteptat la uşa instituţiei. Asta în timp ce oraşul şi judeţul se confruntă cu o explozie de infectări.
La Brăila, în schimb, a fost bine, vechea conducere a devenit noua conducere fără pic de emoţii. Avem şi candidaţi pentru parlamentare, majoritatea desemnaţi într-o armonie de invidiat, chit că, eliminând câteva excepţii, toţi sunt nişte catastrofe. Dar nu e ca şi cum nu ne-am fi aşteptat, asta se întâmplă de 30 de ani încoace la noi, deci nimic surpinzător. Şi la Covid, stăm relativ bine faţă de alţii. Aş fi zis că, de undeva de sus, cineva ne veghează. Aş fi zis... Articolul de ieri al Lilianei Nistor m-a readus însă cu picioarele pe pământ. Căci, potrivit datelor transmise de AJOFM, rata şomajului a ajuns la finele lunii septembrie la aproape 4%, mult peste media naţională de 3,26%. Adică avem printre cei mai mulţi şomeri din România, raportat la numărul de locuitori. Ceea ce, pentru o comunitate ca a noastră, e o mare problemă.
Pentru că, în toată această poveste, creşterea ratei şomajului este doar ultima verigă dintr-un lanţ vicios, care confirmă estimările experţilor OCDE (Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică), care avertizau, zilele trecute, că recesiunea ar putea fi mult mai severă decât se credea iniţial. Logica lor: “Mai puţin consum, mai puţine investiţii şi, deci, mai puţine locuri de muncă”.
Noi am ajuns deja, oficial, la “mai puţine locuri de muncă”. Aşa că autorităţile locale, actualii şi viitorii parlamentari ar trebui s-o lase mai moale cu hăhăiala şi să-şi îndrepte faţa spre antreprenorii locali. Ei ţin Brăila pe linia de plutire. Iar linia aceasta este deja atât de subţire,încât, iată, chiar şi o uşoară pală de vânt are puterea să scufunde una câte una, corăbiile din port. Nu vă îmbătaţi cu apă rece, nu suntem în afara frontului atmosferic. Liniştea aceasta aparentă este doar pacea din ochiul furtunii, acalmia prevestitoare de haos. Unul din care iese doar cine conştientizează asta şi se pregăteşte să-i facă faţă din timp.
