Se tulbură apele în Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Brăila. În urma scandalului declanşat la începutul lunii, pe fondul unor nereguli reclamate chiar de către oameni din interiorul instituţiei, Corpul de Control al ministrului Sănătăţii a călcat, în perioada 15 - 18 septembrie, în sediul DSP. A audiat fiecare om în parte, inclusiv pe directorul Ciochină, cel acuzat de subalternii săi că ar "sădi teroare" în direcţie.
De altfel, dr. Gabriel Ciochină (stomatolog de formaţie), s-a dovedit a fi şi pentru noi un personaj aparte. Catalogat chiar de propriii angajaţi drept "tartor", cu o privire albastră tăioasă, dr. Ciochină a ţinut să ne transmită punctul său de vedere legat de acuzaţiile ce i se aduc. Dar nu oricum. Ci cu reportofonul personal deschis pe masă şi îndreptat înspre reporter. Timp de aproape patru ore. Ore în care dr. Ciochină a frământat pe ascuns nişte hârtii rupte dintr-un caiet dictando, pe care, ulterior am sesizat, avea replici, notiţe, expresii pe care avea să ni le spună.
Aşa de prins de moment a fost doctorul Ciochină, încât, la plecare a uitat preţioasele înscrisuri lângă ziarul pe care l-a foit în apărarea sa. Motiv pentru care nu ne vom sfii să cităm şi din aceste "ciorne", dar şi din declaraţia înregistrată atât de întâiul om al DSP, cât şi de jurnalist, declaraţii care îţi creează sentimentul că dr. Ciochină este "perfect acoperit" cu hârtii şi că, într-adevăr, la DSP, aşa cum spunea într-una dintre sesizările sale dr. Lavinia Craioveanu, fost inspector şef în cadrul Serviciului de Control în Sănătate Publică, acum pensionară, nu puţini sunt aceia nevoiţi să meargă pe sârmă, altfel îi paşte plecarea din instituţie.
Cum s-a subţiat numărul angajaţilor DSP?!
Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii a verificat plângerea depusă de angajaţii instituţiei şi înaintată instituţiei chiar de către prefectul judeţului, Nicu Olteanu. În această sesizare se arăta că "Inspectorii DSP sunt trimişi de director să verifice declaraţii pe propria răspundere ale furnizorilor de apă potabilă, în loc să verifice cele 11 localităţi care nu au apă conformă pentru consum, având nitriţi, nitraţi şi alte substanţe toxice. Angajaţii primesc dispoziţii verbale să amendeze anumite obiective, să controleze stupine şi terenuri pe timp de iarnă, să verifice plângeri abracadabrante, de genul gândaci în vene... Angajaţii sunt sancţionaţi nejustificat sau trimişi la controale cu dedicaţie, iar din acest motiv numărul salariaţilor DSP a scăzut simţitor".
Mai mult, Corpul de Control a luat act de faptul că DSP a pierdut două procese, iar în urma unuia dintre ele, acela cu dr. Florin Ştefan, fostul director medical al Serviciului de Ambulanţă Judeţean, instituţia s-a ales cu poprire pe conturile de salarii pentru neplata prejudiciului datorat doctorului Ştefan.
În replică, dr. Gabriel Ciochină spune că nu se face culpabil de niciuna dintre acuzaţii - că fiecare "a semnat pentru ceea ce a făcut"- şi vizavi de plecarea intempestivă a personalului din DSP susţine că la data la care a venit în instituţie, 1 ianuarie 2011, erau 76 de posturi în organigramă, numai 66 fiind ocupate: "La data de 31 decembrie 2011, aveam 76 de posturi în organigramă şi tot 66 ocupate. În octombrie 2013, erau 64 de posturi în organigramă din care 58, ocupate. La sfârşitul anului 2014, aveam 56 de posturi ocupate din cele 64 din organigramă, iar în 2015 avem, de asemenea, 56 de posturi. Personalul s-a redus conform legii, cinci persoane s-au pensionat la limită de vârstă. Un singur caz a fost mai conflictual", ne-a declarat dr. Gabriel Ciochină.
Cert este că, potrivit directorului DSP, nimeni n-ar fi plecat din DSP la solicitarea sa: "Eu nu am depus plângeri împotriva niciunui angajat. Eu doar le-am dat avertismente când am vrut să ştiu cine a greşit, ei m-au dat în judecată fiindcă le-am dat acele avertismente. Sunt documente pentru tot ceea ce susţin".
Laboratorul neacreditat, avizat doar pentru controlul apei potabile: "Nici nu este nevoie de acreditare!"
Un alt aspect care i-a intrigat până şi pe inspectorii de la Ministerul Sănătăţii a fost acela că laboratorul DSP nu este acreditat pentru analize, ci avizat doar pentru controlul apei potabile. "Acreditarea laboratorului nu este o prioritate a directorului executiv, motiv pentru care măsurile dispuse de inspectorii sanitari (unele luate chiar la indicaţia dr. Ciochină) sunt contestate şi câştigate în instanţă de către agenţii economici, cum este cazul brutăriei Măraşu, care a primit o amendă de 20.000 de lei şi suspendarea activităţii, dar măsura a fost anulată în instanţă exact din acelaşi motiv, neacreditarea laboratorului", se arată în sesizarea recepţionată şi de Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii.
Neacreditarea laboratorului a avut repercusiuni şi asupra controalelor tematice privind funcţionarea unităţilor de învăţământ, unde s-a făcut control igienico-sanitar, deplasarea inspectorilor la aceste unităţi fiind plătită din banii angajaţilor (este cazul Şcolii Măraşu), dar rezultatele controlului şi măsurile dispuse sunt contestabile. "Noi nu am sancţionat, în cazul Măraşu, unitatea şcolară, însă directorul DSP ne-a impus să o facem. Am refuzat şi dl. Ciochină ne-a sancţionat pe toţi, cu mustrare scrisă", se mai arată în sesizarea respectivă.
La rându-i, dr. Ciochină susţine că "nu-i aşa mare lucru să-i sancţionezi pe oameni cu mustrare scrisă, iar acreditarea laboratorului nu este o prioritate, nu e nevoie de acreditare fiindcă analizele se pot efectua în alte laboratoare din ţară. Şi apoi...cei care au sesizat la minister puteau să rezolve ei înşişi această problemă, că doar funcţia de inspector şef este una de conducere, de decizie".
Dr. Ciochină spune că are documente prin care inspectorii au făcut treaba, nu el!
Cât despre cele 11 localităţi din judeţ - cu peste 30.000 de oameni- pe care DSP nu le-ar fi controlat de vreo câţiva ani, deşi aici apa nu este potabilă, dr. Ciochină are o explicaţie: "Dacă nu s-au declarat surse de apă în spaţiul public ce să controlăm?! În anii 2013 şi 2014, aceste zone, prin CUP Dunărea şi primării, au fost notificate să anunţe că apa nu este potabilă şi am mers acolo unde s-au cerut autorizaţii cu derogare. Doctoriţele Gavrilescu şi Craioveanu ar fi trebuit să verifice, dar n-au făcut nimic. Domniile lor ar fi trebuit să ştie că autorizaţiile se obţin la cererea titularului".
În acest context, dr. Ciochină a susţinut că în cele 11 localităţi nu este necesar ca oamenii să şi bea apa, "dar o pot folosi pentru spălat, irigat, nu-i nicio problemă".
Per total, de la dr. Ciochină am înţeles că există în instituţie documente prin care oamenii îşi asumă ceea ce au făcut. Adică: şeful e acoperit! "Inspectorii au libertatea să facă procesele verbale aşa cum doresc, dar trebuie să argumenteze ceea ce scriu. Eu stau cu LEX-ul deschis şi întotdeauna i-am sfătuit să procedeze la fel. Trei mustrări am dat şi eu şi m-au contestat. (...) Control a mai fost şi în trecut la DSP, dar nu s-a găsit nimic. Oamenii trebuie să-şi asume responsabilitatea pentru tot ceea ce scriu şi fac, aşa mi se pare normal. (...) Şi nu este adevărat că i-aş fi trimis la controale cu dedicaţie", a mai spus Ciochină.
Urmează raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătăţii
Că directorul este "acoperit" am înţeles şi câteva zile mai târziu, în momentul în care Corpul de Control a descins la DSP. Pe Ciochină l-am întâlnit zâmbitor, cu maldărele de dosare în proximitate şi la fel de sigur pe el ca-n ziua în care ne-a vizitat la redacţie şi ne-a aşezat cu tact reportofonul pe birou: "Da, a fost controlul şi a plecat, nu ne-au lăsat niciun document, vom vedea la ce concluzie au ajuns, au fost trei persoane, au vorbit cu toată lumea din instituţie, eu le-am prezentat toate documentele justificative", ne-a spus Gabriel Ciochină.
Reporterii noştri au luat legătura şi cu Ministerul Sănătăţii, care ne-a confirmat faptul că s-a încheiat controlul la DSP Brăila, însă raportul Corpului nu fusese terminat până ieri, la închiderea ediţiei. Nimic sau aproape nimic nu ştiau despre finalitatea acestui control nici Francisk Iulian Chiriac, secretar de stat în Ministerul Sănătăţii, nici Nicu Olteanu, prefectul judeţului Brăila. "Ştiu doar că nu şi-au încheiat raportul!", a spus Nicu Olteanu. "Vom vedea ce măsuri vor fi luate, aşteptăm şi noi concluziile raportului. (...) Vreau să vă spun, însă, fără a avea vreun feeling, că e destul de greu să dai jos un funcţionar public, mai greu decât pe un secretar de stat sau un ministru. Trebuie să-l treci prin toate formele de sancţiune. Aşteptăm raportul, nu-mi doresc decât ca lucrurile să meargă bine acolo, să n-o ia razna câte un director dintr-ăsta", a spus Francisk Iulian Chiriac.
Uite definitiva, nu e definitiva!
Doctorul Gabriel Ciochină a recunoscut faptul că cei trei inspectori care au venit în control au ridicat mai multe documente din instituţie, inclusiv copii ale dosarelor juridice pe care DSP le-a întocmit de-a lungul timpului, inclusiv pe acelea ce vizează procesul cu fostul şef de la Ambulanţă, dr. Florin Ştefan.
Vorbim aici despre două dosare pe care, potrivit dr. Ciochină, DSP le-ar fi câştigat iniţial. "Noi am depus o contestaţie la executare şi ni s-a admis", ne-a zis, iniţial, Ciochină. DSP-ul a mers pe cale extraordinară şi, chiar dacă în primă fază instanţa a admis această cale de atac privind revizuirea dosarului, zilele trecute, Curtea de Apel Galaţi a întors rezultatul procesului. Astfel, câteva zile mai târziu, magistraţii instanţei de apel au respins solicitarea DSP de a anula măsura repunerii în funcţie a doctorului Florin Ştefan, precum şi plata salariilor restante.
"Nu ştiu motivul, încă nu s-a pronunţat Curtea, vom vedea. Din câte ştiu, e definitivă! Sau nu! Vom vedea. Cert este că se ocupă de acest aspect Serviciul nostru juridic", a spus dr. Ciochină.
O copie a acestui dosar, care a generat costuri din bani publici, a fost luată şi de Ministerul Sănătăţii, respectiv Corpul de Control. Drept urmare, ieri, dr. Florin Ştefan a fost repus în funcţie.
Caruz: "Mi s-a cerut şpagă de 10.000 de dolari!"
Şi dosarul cu fostul om de afaceri brăilean din top Forbes, Gheorghe Caruz, a intrat în colimatorul Ministerului Sănătăţii. Mai ales că, de ultimă oră, DSP a primit vestea că trebuie să plătească 98.000 lei lui Gheorghe Caruz, fiindcă în 2013, i-a suspendat activitatea, arătând că apa produsă de Soroli Cola SRL nu este apă minerală. În solidar, şi APIA are de dat peste 100.000 lei omului de afaceri. Dar Caruz este supărat pe DSP Brăila şi pe şeful acestei instituţii, printre altele, pe motiv că, spune el, i s-ar fi cerut de la obraz şpagă. De aici relaţiile s-au tensionat cu toate repercusiunile, mergând până la acţiuni în instanţă deschise de firmele familiei Caruz împotriva DSP Brăila. "De-a lungul timpului, au fost mai multe procese între societăţile mele şi această instituţie, toate câştigate până acum. Unul dintre ele se referea la faptul că Soroli Cola lua apă din reţeaua publică pentru a prepara produsele sale când, de fapt, toate firmele care produc băuturi răcoritoare folosesc şi ele tot apa din reţeaua publică. Al doilea a vizat faptul că nu i s-a mai permis aceleiaşi firme să îmbutelieze apă carbogazoasă motivând că nu ar fi existat autorizarea necesară. Iar al treilea proces vizează refuzul DSP de a ne da documentele necesare pentru a putea accesa forma de sprijin financiar privind bunăstarea animalelor. Administratorul firmei mele, domnul Rogoza (Marius Ştefănel Rogoza - n.r.) a venit să-mi spună «Domnu Caruz mi-a spus domn director că dacă nu-i dăm 10.000 de dolari nu se rezolvă, nu ne dă acea adeverinţă». Am spus că eu nu dau şpagă nimănui şi, ca atare, o să mergem în instanţă şi o să ne judecăm", a povestit Gheorghe Caruz. Privind retrospectiv relaţia cu DSP Brăila, Caruz spune că este încordată şi "în loc să fim sprijiniţi, aşa cum ar trebui să fie preocuparea instituţiilor publice faţă de mediul privat, mai ales acum, în perioada asta grea, de criză economică, dimpotrivă, ni se bagă beţe-n roate. De ce s-a încordat această relaţie? Din simplul motiv că nu am vrut să dăm şpagă! Asta este. Toate necazurile mele de aici provin. La fel mi s-a întâmplat şi când mi s-a cerut 5 miliarde lei vechi şpagă la Bucureşti, iar pentru că nu am dat mi s-au închis firmele. Dar am câştigat în instanţă. Nu s-a gândit nimeni că acolo erau peste 1.000 de locuri de muncă, unde lucrau nişte oameni. Nimeni nu s-a gândit la asta", ne-a declarat sursa citată, adăugând că pagubele generate afacerilor sale de încordarea relaţiilor cu DSP Brăila sunt de ordinul miliardelor de lei vechi.
La rându-i, Ciochină susţine că multe dintre plângerile lui Caruz s-au încheiat cu neînceperea urmăririi penale (NUP), iar procesul ce vizează obligarea DSP la plata a 98.000 lei, în solidar cu APIA, nu s-a încheiat: "Avem termen pe 29 octombrie şi vom merge iarăşi pe cale extraordinară", a precizat Gabriel Ciochină, directorul executiv al Direcţiei de Sănătate Publică Brăila. (Dragoş G. Tudose)
