Direcţia de Sănătate Publică Brăila este "măcinată", în ultimii ani, sub comanda stomatologului Gabriel Ciochină, de scandaluri ce au deja iz penal. Ciochină este în postura de-a fi fost reclamat la zeci de instituţii cu putere de decizie, dar şi în aceea "de-a tăia în carne vie" atunci când îşi vede postul ameninţat. Astfel, vorbim în acest moment de plângeri şi reclamaţii ce vizează atât persoana lui Ciochină, cât şi pe aceia care l-au reclamat.
Dincolo de frecuşurile obişnuite ale unui sistem ce rămâne treptat fără oameni - în câţiva ani, de la peste o sută de angajaţi s-a ajuns la 40 -, este tot mai evident că faptele îmbrăţişate de directorul Ciochină contravin interesului public.
De exemplu, "laboratorul DSP nu a fost nici până astăzi acreditat, iar acest lucru duce la nulitatea multor activităţi ale instituţiei", potrivit uneia dintre sesizările care a ajuns pe masa prefectului Nicu Olteanu. Mai mult, Ciochină este reclamat că nu permite inspectorilor să recolteze şi să proceseze analize de apă potabilă în nu mai puţin de 11 localităţi, populate cu peste 30.000 de oameni, sub pretextul că primăriile din acele localităţi nu au declarat că ar avea surse de apă pe domeniul public. Culmea, taman în acele localităţi - s-a văzut acum, la controlul făcut pentru autorizarea şcolilor -, apa din fântâni nu este bună de băut, are nitriţi, nitraţi şi reziduuri incompatibile cu sănătatea.
Nu mai puţin de trei sesizări ce reclamă "abuzurile" lui Ciochină au ajuns la prefect, Ministerul Sănătăţii şi Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici (ANFP).
"Într-adevăr, sesizările au fost preluate şi de noi şi dirijate spre Ministerul Sănătăţii, care este singura instituţie îndrituită să efectueze un control acolo, în baza faptelor punctuale reclamate. Bineînţeles că nu-i de bun augur ce se întâmplă la Direcţia de Sănătate Publică", ne-a declarat Nicu Olteanu, prefectul judeţului Brăila.
Gabriel Ciochină: "Nici n-avem nevoie de acreditare!"
Doi dintre titularii sesizărilor, dr. Lavinia Craioveanu, inspector şef al Serviciului de Control în Sănătate Publică al DSP, şi Măriuca Iancu, preşedinte SANITAS Brăila, semnalează faptul că "laboratorul DSP nu este acreditat pentru niciun fel de analiză, este doar înregistrat la Ministerul Sănătăţii pentru recoltare de probe de apă potabilă. Din acest motiv măsurile luate de inspectorii sanitari (unele chiar la indicaţia expresă a directorului executiv Gabriel Ciochină) sunt contestate şi procesele câştigate în instanţă de către agentul economic amendat".
În aceste condiţii, toate sancţiunile aplicate de DSP, pe alte probe decât acelea la apă, sunt atinse de nulitate. Un caz recent este acela al Brutăriei din comuna Măraşu, căreia DSP i-a aplicat o amendă de 20.000 lei şi i-a suspendat activitatea, iar instanţa de judecată a anulat măsurile DSP tocmai fiindcă probele nu erau procesate într-un laborator licit, cu acreditarea aferentă.
Că acreditarea laboratorului nu este o prioritate pentru directorul executiv Ciochină am aflat chiar de la acesta, care, aflat în vacanţă, şi-a rupt câteva minute din concediu şi ne-a răspuns la câteva întrebări.
"Nici n-avem nevoie de acreditare. Noi suntem autorizaţi pentru apă potabilă şi acţionăm perfect legal. Laboratorul n-a avut niciodată acreditare Renar, aceasta costă foarte mult, nici nu ştiu cât. Au fost câteva încercări de acreditare în trecut, dar acestea au eşuat. Acum, de când sunt eu, nu am făcut nimic pentru că nu am considerat necesar. Noi nici nu facem toate analizele. De exemplu, pentru pesticide trimitem în altă localitate, care are laborator acreditat. Nici nu vom putea fi acreditaţi vreodată fiindcă nu avem chimist angajat. Este deficit de personal şi la noi", ne-a declarat Gabriel Ciochină.
32.600 oameni beau apă netestată, cu nitriţi, nitraţi şi reziduuri de fier
Un alt fapt care sună a neglijenţă faţă de sănătatea publicului este acela că "în mai multe localităţi din judeţ nu s-au mai verificat de peste doi ani sursele publice de apă. În cadrul acţiunilor tematice ale MS, privind unităţile de învăţământ, nu ni se permite recoltarea probelor de apă de la unităţile neautorizate sanitar, ci doar de la cele autorizate, care sunt aprovizionate din reţeaua oraşului. (...) De asemenea, nu ni s-a permis să recoltăm probe şi să verificăm instalaţiile neautorizate, nemonitorizate şi cu apă neconformă, care deservesc mii de locuitori din judeţ. Aceste aspecte au fost comunicate doamnei dr. Adriana Cârlan din Ministerul Sănătăţii, în 2014, şi doamnei dr. Cristina Cârlan, în 2015, acestea fiind de acord că toate sursele trebuie verificate şi că, altfel, există riscul unor epidemii pe care nu le vom putea controla. Vorbim aici despre 32.600 locuitori".
Localităţile în cauză, cu satele lor aferente, identificate de noi sunt: Stăncuţa, Berteşti, Galbenu, Măxineni, Romanu, Jirlău, Salcia Tudor, Scorţaru Nou, Vădeni, Vişani şi Frecăţei. Greu de înţeles de ce tocmai zonele cu probleme sunt evitate, probabil pentru a da bine în statistici, însă e incertă şi procedura prin care şcolile neautorizate nu mai sunt întrebate de sănătate decât la solicitarea directorilor unităţilor de învăţământ.
"Noi luăm probe de apă în fiecare săptămână, dar, da, nu de la aceia neautorizaţi. Eu nu pot să trimit inspectorii aiurea în control, dacă primarii din localităţile respective nu au declarat la noi că ar avea surse de apă în spaţiul public. Nici în curţile oamenilor nu pot intra. Da, sunt cam aceleaşi şcoli neautorizate raportate an de an, care nu vin la autorizare şi nici n-avem de ce să le cerem noi să mergem în control. Din punctul meu de vedere, sunt multe localităţi în care apa potabilă conţine nitriţi, nitraţi, reziduuri de fier, am descris acest aspect într-un raport pe care l-am dat către Prefectură. Ce-i de făcut?! Primarii şi directorii trebuie să vină la noi şi să declare, apoi mergem să luăm probe. Probleme sunt şi la Ciocile, Cuza Vodă, Stăncuţa, Vădeni, locuri în care în apă este depăşit parametrul de fier", "s-a apărat" directorul executiv Ciochină.
Controale preferenţiale, pe banii inspectorilor
Un caz care confirmă "stilul smuls" în care sunt puşi inspectorii să acţioneze este acela de la Şcoala Gimnazială şi Grădiniţa din Măraşu, situate în Insula Mare a Brăilei, unde învaţă peste o sută de copii. Aici, controalele n-au mai ajuns de peste cinci ani, pe de o parte, fiindcă oamenilor le-a venit greu să treacă în insulă cu bacul, chiar n-au avut bani pentru asemenea costuri, iar inspectorii au fost direcţionaţi într-acolo în acest an şi puşi să plătească transportul din propriul buzunar. Directorului DSP i-a venit ideea de-a-i trimite pe inspectori la Măraşu taman la finele anului şcolar 2014- 2015, iar inspectorii, pentru deficienţele constatate - lipsa apei curente şi toaletă improprie - au aplicat un avertisment şi i-au cerut şefului unităţii să dea o declaraţie de conformare.
"Văzând aşa, directorul DSP mi-a cerut să-i sancţionez pe inspectori fiindcă n-au aplicat amendă, lucru pe care l-am refuzat, motiv pentru care directorul ne-a sancţionat pe toţi", ne-a declarat dr. Lavinia Craioveanu, inspector şef în cadrul DSP. Un alt caz bătător la ochi este acela prin care inspectorilor li s-a interzis să recolteze probe de apă de la piscina publică din Ianca, "pe motiv că aceasta oricum nu e autorizată, deşi aceasta este utilizată de un număr mare de persoane".
Investiţii europene necontrolate
Întrebat punctual despre aceste obiective, care "dacă nu sunt autorizate, par nici să nu existe", dr. Ciochină a evitat în trei rânduri un răspuns aplicat, repetând: "Noi îi controlăm pe aceia pe care-i avem în evidenţe!".
Şi Liceul cu Program Sportiv din Brăila este un caz atipic pentru DSP. Acesta nu deţine o autorizaţie sanitară de funcţionare ca entitate şcolară, ci câte o autorizaţie pentru fiecare obiectiv component în parte: liceu, grădiniţă, bazine de înot, care sunt folosite şi de către populaţie. Directorului Ciochină i-a venit însă ideea de a cere liceului o autorizaţie pentru toată instituţia, "astfel că în cazul în care unul dintre obiective nu este conform, se retrage autorizaţia pentru toată unitatea", ar fi explicaţia acestei cereri.
Ba chiar, potrivit surselor noastre, Ministerul Sănătăţii a trimis DSP o listă cu toate obiectivele realizate din fonduri externe, europene şi nu numai, "spre control", însă directorul DSP ar fi dat lista unui compartiment care n-are atribuţii de control, Compartimentului de Supraveghere a Factorilor de Risc, inspectorii fiind puşi să transmită ministerului că totul este bine în punctele menţionate.
Inspectorii, trimişi să vâneze gândaci
În vreme ce zeci de instituţii rămân conectate la surse incerte de apă, DSP refuzând să meargă în teritoriu, inspectorii sunt trimişi - mai susţin sursele citate -, să verifice pe banii lor, situaţii penibile: "Am fost trimişi la o doamnă care ne sesizează în mod insistent că are gândaci în vene, să verificăm locuinţa, să periem covorul pentru a preleva probe pe care le-a analizat degeaba biologul instituţiei. Directorul n-a fost mulţumit de rezultat şi le-a spus inspectorilor că ar fi trebuit să secţioneze piciorul mobilei ca să verifice dacă în acesta sunt carii. Precizez că reclamanta a scris în sesizarea sa că are sindrom psihotic". O altă reclamaţie "serioasă", care l-a determinat pe Ciochină să plimbe inspectorii pe drumuri a fost una care sesiza "existenţa radiaţiilor prin zidul locuinţei, care determină ameţeli, creier strâns ca-ntr-o menghină, cunoştinţe şterse ca o cartelă demagnetizată, aer metalic", iar o altă sesizare pe care inspectorii au fost nevoiţi s-o verifice cu simţ de răspundere viza "disconfort creat de un miros urât", iar directorul le-a cerut angajaţilor să miroasă din uşă în uşă, până la depistarea sursei: "Inspectorii au refuzat să facă acest lucru, iar directorul i-a ameninţat cu sancţiuni". Ba chiar, în ultimii doi ani, inspectorii au fost trimişi să expertizeze zeci de terenuri agricole, utilaje şi stupine, chiar în perioada de iarnă, obiective realizate din fonduri europene. "Deplasarea inspectorilor s-a făcut cu maşinile lor personale sau cu acelea ale proprietarilor obiectivelor verificate, spunându-ni-se că nu sunt fonduri. (...) Deşi nu aveam ce verifica în acea perioadă, ni se cerea să le impunem beneficiarilor să aibă apă curentă, ceea ce pe un teren agricol...altfel, să-i amendăm. În concluzie, foarte multe sesizări şi controale erau contestate, ni se returnau, fiindcă nu-i convenea rezultatul. Ori ni se impunea să mergem de mai multe ori în control la un beneficiar", se mai arată în sesizarea înaintată redactorilor noştri.
În sprijinul situaţiei relatate mai sus vine şi cazul solarului din Lacu Sărat, pe care inspectorii l-au închis, amendându-l pe proprietar, însă directorul s-a declarat nemulţumit de decizia inspectorilor şi i-a sancţionat, la rându-i. Principiul bumerang: "Ni se impune să sancţionăm anumiţi agenţi economici, iar în momentul în care agentul economic vine la director, acesta îl sancţionează pe inspector şi dă dreptate agentului economic".
Oale sparte în capul angajaţilor: sancţionaţi şi cu popriri pe salarii
Este de domeniul absurdului ceea ce sunt puşi să facă oameni cu reale atribuţii de control. "Suntem obligaţi să verificăm declaraţiile pe proprie răspundere şi să încheiem câte două procese verbale, deşi acest aspect n-are legătură cu inspecţia sanitară. Ni se spune să detaliem codurile CAEN ale agenţilor economici, ba chiar să cerem informaţii de la Registrul Comerţului, deşi noi n-avem voie să facem asta şi nici n-avem bani pentru acest capitol. Asta în loc să fim trimişi să veghem cu adevărat la sănătatea publică. Ni s-au cerut note informative când nu am amendat anumite obiective, aşa cum ne-a cerut domnia sa. Ni s-a impus schimbarea echipei de control când nu i-a convenit rezultatul controlului", a mai declarat dr. Craioveanu.
Din acelaşi registru: tot personalul DSP, în special acela cu atribuţii de control, a fost chemat în faţa Comisiei de Disciplină, în 2012, când Gheorghe Caruz, prin Soroli Cola, a depus plângere penală împotriva directorului, şi nu a inspectorilor. Dosarul zace şi acum la Juridicul DSP şi are peste o sută de file, nefiind înaintat forului superior.
Din cauza a două procese pe care DSP le-a pierdut, inspectorii trag şi acum. Unii inspectori - după ce dr. Florin Ştefan a câştigat în instanţă dreptul de-a fi repus în funcţia de şef al Serviciului de Ambulanţă Judeţean de către DSP, precum şi despăgubiri materiale, pe care directorul nu le-a plătit nici până azi - au popriri pe salarii. Este cazul angajaţilor care aveau conturi la o anumită bancă, la fel ca şi DSP.
După un alt proces pierdut de DSP în faţa judecătorilor, directorul a cerut note explicative tuturor inspectorilor pentru faptul că în procesele verbale nu au menţionat un cuantum al amenzii, deşi în procesele verbale nu există rubrică pentru acest punct. Nici măcar juriştii n-au fost capabili să răspundă pentru această lipsă de formă a proceselor verbale, chestiune pe care o poate folosi orice amendat în cazul unui proces pentru a câştiga. Cert este că după acest "proces public" făcut tuturor angajaţilor cu atribuţii de control, mulţi şi-au luat lumea-n cap şi au plecat: "Din cauza stresului şi mediului conflictual şi tensionat, generat de modul dictatorial în care directorul executiv manageriază activitatea din cadrul DSP, doi medici s-au pensionat anticipat, doi sunt în concediu medical prelungit de peste un an, iar singurul epidemiolog din instituţie (cu o vechime de peste 20 de ani) s-a transferat la altă unitate medicală".
În replică, pentru a suplini lipsa de personal, directorul Ciochină a angajat o persoană pe post de consilier juridic, însă în departamentul de control pe teren. Potrivit surselor noastre, persoana respectivă nici n-ar avea studii juridice, iar în fişa postului acesteia se precizează funcţia de consilier, însă nu şi domeniul. Obiectul muncii este, însă, unul extrem de important: "controlul, evaluarea, coordonarea, monitorizarea asistenţei medicale ambulatorii de specialitate la unităţile cu paturi, cabinete medicale de specialitate, publice şi particulare...".
La întrebarea noastră legată de lipsa specialiştilor din DSP, Ciochină a replicat: "Da, aşa este, avem deficit de personal, ca toate instituţiile! Dar, mă scuzaţi, sunt în drum spre mare, familia stă în soare, în maşină! (...) Vin din concediu pe 7 septembrie".
Cine-l ţine-n braţe pe Ciochină?
Sesizări pe numele lui Ciochină au mai fost şi în trecut. Nu mai departe de luna iulie a acestui an, Ciochină a fost reclamat la Ministerul Sănătăţii şi, la rându-i, a reclamat şi el parte dintre subalterni, însă cel puţin în cazul sesizărilor ce-i aduceau lui acuze, Ministerul Sănătăţii a avut un răspuns "halucinant". Răspunsul Comisiei de Disciplină din MS a venit pe adresa Direcţiei de Sănătate Publică şi la semnatara sesizării a ajuns în plic deschis, fiind rezoluţionat de însuşi Ciochină spre compartimentul Personal: "Comisia constată că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege cu privire la elementele sesizării pentru că locul de muncă, denumirea şi sediul persoanei care sesizează nu sunt precizate, ceea ce conduce la clasarea sesizării". Adică Ministerul Sănătăţii a tratat sesizarea ca pe o petiţie externă, care are lacune de formă, fără a mai intra în detalii privind fondul faptelor reclamate. Nici ANFP n-a fost mai brează în ale controlului şi i-a transmis semnatarei sesizării un răspuns care conduce spre o altă instituţie, recte Ministerul Sănătăţii. Totuşi, acum, când cazul a fost resemnalat către forul superior, însuşi reprezentantul Guvernului în teritoriu, respectiv prefectul Nicu Olteanu, aşteaptă un răspuns pertinent de la singura instituţie îndrituită să ia măsuri urgente în acest caz: Ministerul Sănătăţii. În acest context, potrivit unor surse demne de încredere, nici PSD Brăila şi nici UNPR nu-l ţin în braţe pe Ciochină, ambele partide având secretari de stat la nivelul Ministerului Sănăţăţii. Vom reveni.
