Brăila pierde miliarde - taxe şi impozite din cauza eşecului în afaceri al întreprinzătorilor locali. An de an, câteva procente din bugetul local reprezintă contribuţii neîncasate de la agenţii economici care-şi trag obloanele răpuşi de efectele replicilor cutremurului crizei globale, sau care pur şi simplu au fost învinşi de concurenţă ori au fost depăşiţi de situaţii, sau, şi mai grav, au ales falimentul pentru a scăpa de creditori. Numai de la începutul acestui an, în urma radierilor de firme, municipalitatea a pierdut peste 3 miliarde de lei vechi cu titlu de taxe şi impozite neîncasate. Asta din cauză că, în urma lichidării afacerilor respectivelor companii, sumele recuperate de lichidatorii judiciari nu au mai ajuns ca să satisfacă şi creditorul - Bugetul Local. Iar fenomenul nu este de ieri de azi, ci durează de ani buni şi s-a agravat în ultimul timp, aşa că municipalitatea trece pe pierderi sume consistente neîncasate. Asta ar trebui să dea serios de gândit factorilor decizionali, în sensul de a face eforturi suplimentare să încurajeze şi să sprijine mediul de afaceri brăilean.
Nu este niciun secret faptul că an de an municipalitatea nu reuşeşte să încaseze în totalitate sumele cuvenite la bugetul local din taxe şi impozite colectate de la persoane fizice şi juridice. Însă problema devine infinit mai interesantă dacă privim din următorul unghi: care sunt principalele fenomene pe care chiar funcţionarii publici ai municipalităţii le-au sesizat în activitatea de încasare a contribuţiilor la bugetul local şi care influenţează gradul de colectare? Din analiza datelor comparative puse la dispoziţie de aparatul Primăriei reies foarte clar următoarele fenomene: în cazul persoanelor juridice se înregistrează un număr mare de insolvenţe, de cele mai multe ori soldate cu falimente şi în final dizolvări de firme. Evident că banii cuveniţi bugetului local nu se mai recuperează în veci, conform celebrei sintagme "mortul de la groapă nu se mai întoarce". Iar al doilea fenomen, de data aceasta în cazul persoanelor fizice, mai precis e vorba despre amenzi, este acela că unii contribuabili nu au bunuri sau venituri asupra cărora municipalitatea să înfiinţeze popriri ca să-şi încaseze banii. Şi ar mai fi o faţetă aici, şi anume faptul că mulţi dintre proprietarii de imobile din municipiu plecaţi în străinătate îşi plătesc taxele şi impozitele aferente abia la 2 - 3 ani, când vin în ţară. O altă particularitate o constituie şi imobilele ce au aparţinut unor persoane decedate, în cazul cărora nu s-a dezbătut succesiunea între moştenitori, dacă aceştia există.
Per total, de la contribuabilii persoane fizice municipalitatea ar trebui să încaseze circa 20 milioane lei din taxe şi impozite, iar de la persoane juridice încă 30 milioane lei. 30 septembrie a fost termen limită de plată a obligaţiilor fiscale locale, dată până la care în cazul persoanelor fizice gradul de conformare voluntară a fost de aproape 90% pentru impozitul pe clădiri, peste 90% pentru împozitul pe terenuri şi aproape 87% pentru mijloacele auto. În cazul persoanelor juridice, gradul de încasare la impozitul pe clădiri este de peste 85%, la terenuri aproape 90% şi circa 70% pentru mijloacele auto.
Peste 3,2 miliarde lei vechi pierderi din falimente
Dar să luăm pe rând aceste două mari fenomene, care, în final, dau o gaură de ordinul sutelor de mii de euro în bugetul local.
Începem cu persoanele juridice, unde falimentul pe capete grevează municipalitatea de venituri importante. O statistică a Direcţiei Finanţelor Publice Locale din cadrul Primăriei Brăila arată că, numai de la începutul acestui an, 60 de firme au fost radiate. Ce a însemnat asta pentru bugetul local? Venituri neîncasate în cuantum de circa 3,2 miliarde de lei vechi din taxe şi impozite specifice persoanelor juridice, adică impozite pe clădiri, terenuri, auto, plus chirii şi redevenţe. Datele însă nu sunt complete, întrucât în această perioadă se realizează un punctaj oficial între Primărie şi Registrul Comerţului în ce priveşte firmele radiate. Aşadar, impactul final asupra veniturilor publice ale municipiului va fi mult mai mare. Ca idee, anul trecut, de exemplu, numărul de radieri a fost de, atenţie!, 326 de firme, cu precizarea că unele dintre ele au fost şi radieri din 2012 comunicate oficial municipalităţii abia în 2013.
"În ultimii ani se înregistrează un fenomen care afectează realizarea planului de venituri la bugetul local: tot mai multe firme intră în insolvenţă. Municipalitatea se înscrie, aşa cum specifică procedura, la masa credală cu sumele cuvenite bugetului local, însă, în final, firmele intră în faliment. Mai departe, lichidatorii judiciari nu realizează din valorificarea patrimoniului companiei respective suficiente venituri pentru a acoperi şi obligaţiile către bugetul local. De regulă se îndestulează băncile, care deţin titlu de creanţă pe bunurile proprietatea falimentarei, după care vine la rând bugetul de stat şi abia apoi suntem noi, cu bugetul local. Sunt rare situaţiile în care mai ajung banii şi pentru a acoperi măcar în parte sumele cu care ne-am înscris la masa credală. Aceste venituri nerealizate se trec pe pierdere. Până la acest moment, avem confirmate oficial 60 de radieri pentru venituri neîncasate de circa 0,32 milioane lei", au explicat specialişti din cadrul Serviciului Constatare Impunere Persoane Juridice precum şi Serviciului Urmărire Încasări Impozite şi Executări Silite din cadrul Primăriei Brăila.
Care este dimensiunea acestor pierderi? Sursele citate au explicat că sumele anuale nu depăşesc 1 milion de lei: "Sunt situaţii şi situaţii. Este posibil să avem o firmă mare, care are clădiri şi terenuri, şi pentru care sumele cuvenite sunt mai mari decât la un agent economic care nu are nimic în proprietate, întrucât sediul îl are într-un apartament proprietate privată a persoanei fizice şi de la care trebuie să recuperăm doar taxa pe societate comercială. În medie însă, pierderile sunt până în 1 milion de lei anual". Serviciul Urmăriri şi Executări Silite are în evidenţă pe acest an puţin peste 16.000 de dosare de executare, atât pentru persoane fizice cât şi juridice, dintre care circa 7.800 sunt încă active, restul fiind deja soluţionate prin stingerea datoriei de către titulari.
Fusea: "O legislaţie bună şi un mediu prielnic duc automat la un grad de încasare mai mare"
Ca o concluzie, privind persoanele juridice, ar fi aceea că există o legătură cauză-efect evidentă între sănătatea mediului de afaceri local şi veniturile colectate de municipalitate la bugetul local. De aceea, primăria priveşte probabil cu îngrijorare spre falimentul SC "PAL" SA Brăila şi al dezvoltatorului imobiliar de la centrul comercial "Armonia" sau insolvenţa de la "Laminorul" SA, toate acestea fiind companii cu suprafeţe mari de teren, precum şi clădiri situate în zone importante din oraş. În acest context, se impune o politică mai amplă de sprijinire şi încurajare a mediului de afaceri local, tocmai în ideea că nu se pot scoate bani din piatră seacă. De aceeaşi părere este şi preşedintele Camerei de Comerţ Industrie şi Agricultură Brăila, Ştefan Fusea: "Discuţia se face pe două paliere: în primul rând, gradul de încasare a taxelor şi impozitelor de la contribuabilii persoane juridice reflectă starea de sănătate a mediului de afaceri şi seriozitatea agenţilor economici. O legislaţie bună pentru mediul de afaceri şi un mediu prielnic duc automat la un grad de încasare mai mare. Este drept că şi nivelul taxelor şi impozitelor influenţează posibilitatea de plată a contribuabililor. În al doilea rând, orice administraţie locală are la dispoziţie propriile pârghii prin care la nivel local dar şi naţional poate promova pachete legislative menite să încurajeze şi să sprijine mediul de afaceri cu efect direct în creşterea gradulului de conformare voluntară al contribuabililor în ce priveşte obligaţiile fiscale".
4 imobile fără moştenitori pe cale să intre în proprietatea statului
Ce se întâmplă în cazul datornicilor persoane fizice? Ca idee generală, brăilenii sunt conştiincioşi când vine vorba de plătit dările căre bugetul local, mulţi alegând să plătească în prima parte a anului pentru a beneficia de bonificaţia pentru plata în avans. Dovadă şi gradul mare de conformare voluntară la plata acestor obligaţii fiscale. Totuşi, funcţionarilor Primăriei le-a atras atenţia faptul că există brăileni proprietari de clădiri şi terenuri plecaţi în străinătate şi care-şi plătesc impozitele atunci când se reîntorc în oraş pentru o vacanţă sau când trimit bani, de regulă părinţilor, pentru a le achita obligaţiile fiscale. Tot ca o particularitate se poate discuta şi despre cazurile în care imobile cu proprietari decedaţi dar fără moştenitori adună an de an datorii la bugetul local. Pentru astfel de situaţii, funcţionarii de la executări silite cer Camerei Notarilor informaţii despre succesiune şi moştenitori, dacă aceştia există, iar dacă nu fac demersurile ca imobilele respective să intre în proprietatea statului. Primăria are 4 astfel de cazuri comunicate Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, pentru care procedurile de intrare în posesie nu s-au finalizat încă.
Ar mai fi şi cazurile încă nelămurite privind proprietatea asupra autoturismelor, iar aici cercetările serviciilor competente din cadrul Primăriei se îndreaptă către Biroul de Înmatriculări auto sau către firmele de colectare fier vechi pentru a fi identificaţi noii proprietari sau dacă a fost casată maşina să se treacă la radierea ei. Totuşi, cel mai spectaculos fenomen îl constituie urmărirea amenzilor aplicate persoanelor fizice care nu au bunuri şi proprietăţi ce pot fi valorificate de municipalitate pentru a stinge aceste datorii. Modificările aduse legislaţiei permit titularului de creanţă, în cazul de faţă municipalitatea, să ceară instanţei transformarea datoriei contribuabilului insolvabil în muncă în folosul comunităţii.
