ECONOMIC
Condiţii stricte pentru constructorul podului peste Dunăre
• lista cerinţelor minime pentru firmele care vor participa la licitaţie este destul de lungă: în afară de un parc tehnologic mare, ofertantul trebuie să facă dovada că în ultimii 15 – 20 de ani a executat, respectiv proiectat poduri cu o deschidere între stâlpii de susţinere de minim 300 de metri şi având minim 4 benzi de circulaţie • la stabilirea punctajului pentru ofertanţi se pune accent pe preţul ofertei, dar se vor lua în calcul şi alte criterii precum experienţa ori garanţia oferită • valoarea estimată a întreg proiectului, însemnând proiectare şi execuţie, este de 447,2 milioane euro
Luna septembrie va fi una importantă pentru mega-proiectul investiţional privind realizarea podului suspendat peste Dunăre Brăila – Tulcea: luni, 4 septembrie, este data limită de evaluare a ofertelor ce vor fi depuse în SEAP pentru proiectarea şi execuţia acestui pod.
Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) SA a publicat în sistemul electronic de achiziţii publice (SEAP) anunţul de licitaţie care cuprinde, printre altele, şi lista cerinţelor minime pe care ofertanţii trebuie să le îndeplinească pentru a avea o şansă în atribuirea contractului.
Obiectivul principal îl reprezintă proiectarea şi execuţia lucrărilor pentru construcţia Podului suspendat peste Dunăre în zona Brăila, în conformitate cu condiţiile de contract FIDIC Galben. Contractul prevede proiectarea şi execuţia lucrărilor de construcţie a unui viaduct de acces cu o lungime de 110 m lungime (viaductul este urmat de podul suspendat peste Dunăre, structura principală din cadrul Proiectului); podul suspendat are o lungime totală de de 1.974,3 m cu o deschidere centrală de 1.120 m şi două deschideri laterale de 489,65 şi 364,65 m (gabaritul pe verticală va fi de 38 m de la nivelul de inundaţii maxim îndeplinind criteriile de navigaţie pe Dunăre); podul este urmat de un al doilea viaduct de 110 m lungime, care se termină la km 6Â680,30; un drum principal cu o lungime de 19,095 km şi un drum de legătură cu DN22 Smârdan – Măcin în lungime de 4,328 km.
Valoarea estimată fără TVA a contractului este de 2.025.494.965 lei, adică echivalentul a 447, 23 milioane de euro, proiectul fiind inclus în Master Planul General de Transport (MPGT) în categoria proiectelor de tip ITI (Investiţii Teritoriale Integrate), finanţabile din Programul Operaţional Infrastructura Mare (POIM) 2014 – 2020.
Autoritatea contractantă a anunţat că va exclude din procedura de atribuire orice operator economic despre care are cunoştinţă că şi-a încălcat obligaţiile privind plata impozitelor, taxelor sau a contribuţiilor la bugetul general consolidat.
Ofertantul trebuie să demonstreze că a elaborat şi/sau revizuit în ultimii 20 ani unul sau mai multe Proiecte Tehnice pentru lucrări de construcţie nouă de pod suspendat/hobanat cu cel puţin o deschidere între stâlpii de susţinere de minim 300 de metri şi având un profil transversal de minim 4 benzi de circulaţie. De asemenea, ofertantul trebuie să facă dovada că a realizat în ultimii 15 ani o construcţie nouă de pod.
O altă cerinţă este aceea ca firmele să demonstreze că au un parc destul de mare de utilaje, instalaţii şi echipamente tehnice pentru execuţia lucrărilor, care să cuprindă, printre altele, încărcător frontal, compactoare, excavatoare, staţie asfalt, staţie de betoane, foreze, macara turn, autobasculante, barjă pentru transport, sau cărucior pentru montare cabluri.
În ce priveşte capacitatea economică şi financiară, printre cerinţele minime ofertantul trebuie să demonstreze că cifra de afaceri anuală totală a fost de minim 225 milioane lei în fiecare dintre exerciţiile financiare aferente anilor 2014, 2015 şi 2016.
Garanţia de participare la licitaţie este de 39 milioane de lei
Durata estimată a contractului este de 114 luni, dintre care 18 luni sunt alocate proiectării, 36 de luni – execuţiei lucrărilor, iar perioada de garanţie va fi de minimum 60 de luni. Cum de cele mai multe ori socoteala de acasă nu se potriveşte cu cea din târg, iar experienţa României în atribuirea şi derularea contractelor pentru investiţii publice de infrastructură mare ne arată că oricând pot apărea întârzieri, autoritatea contractantă a luat în calcul şi câteva motive considerate întemeiate, pentru prelungirea duratei contractului: procesul de expropriere nu este integral finalizat; necesitatea realizării de exproprieri suplimentare; descoperirea unor reţele de utilităţi care nu au fost menţionate în avizele iniţiale; identificarea de situri arheologice suplimentare faţă de cele identificate; condiţii meteo nefavorabile; necesitatea executării unor lucrări suplimentare care nu au fost prevăzute în contractul iniţial; întârzieri în obţinerea de avize/autorizaţii; cerinţe suplimentare din partea beneficiarilor sau a proprietarilor de reţele de utilităţi; întârzieri cauzate de autorităţile locale.
Firmele interesate de licitaţia pentru pod trebuie să facă dovada constituirii unei garanţii de participare emisă de către o societate bancară ori o societate asigurări în cuantum de 39 milioane lei, echivalentul a 8,57 milioane de euro.
Aşa cum v-am mai informat, tipul procedurii alese este licitaţia deschisă, criteriul de atribuire anunţat fiind “Cel mai bun raport calitate-preţ”. Mai detaliat, 40% din punctaj se va acorda pe criteriul preţul ofertei, 10% pentru experienţa deţinută de şeful echipei de proiectare, 8% pentru experienţa inginerului proiectant de poduri, 4% pentru experienţa inginerului proiectant de drumuri, 10% pentru experienţa managerului de proiect, 6% pentru perioada de proiectare (maximul acceptat este de 18 luni), 6% pentru perioada de garanţie a lucrărilor oferită, 10% pentru schimbarea stratului de uzură în perioada suplimentar ofertată de garanţie a lucrărilor, 3% pentru perioada de garanţie a aparatelor de reazem şi încă 3% pentru perioada de garanţie a dispozitivelor de acoperire a rosturilor de dilataţie.
Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare expiră vineri, 11 august, ora 16.00, iar data limită de evaluare a ofertelor expiră luni, 4 septembrie.
ECONOMIC
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
ECONOMIC
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
