Economie
Podul de la Brăila se va construi la Galați
* sub pretextul că problema mutării utilităților de pe amplasamentul actual și exproprierile vor întârzia nepermis de mult construirea obiectivului, noul guvern vrea să mute podul cu câțiva kilometri mai la nord, mult mai aproape însă de Galați * oficialități gălățene spun că în apropierea municipiului vecin s-ar fi găsit deja o zonă mai bună, fără probleme și fără utilități care să trebuiască mutate * podul se va construi tot pe teritoriul județului nostru, de aceea obiectivul își va păstra și numele de „Podul peste Dunăre Brăila – Tulcea” * cu toate acestea, gălățenii vor fi adevărații beneficiari * planul perfid a fost gândit de actualul vicepremier, gălățeanul Viorel Ștefan
La doar câteva zile după ce Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) anunța că „Podul peste Dunăre este în grafic” și dădea toate asigurările că lucrurile se derulează potrivit proiectului, Guvernul se gândește la o nouă strategie în privința acestui obiectiv în valoare de 433 de milioane de euro. O strategie care lovește în toți brăilenii, inclusiv – sau mai ales – în fostul premier Mihai Tudose, cel în mandatul căruia a fost semnat contractul de construire a Podului Brăila – Tulcea.
Practic, potrivit unor surse din PSD, în contextul problemelor cauzate de mutarea unor utilități de pe amplasamentul actual al viitorului pod, Executivul are în vedere un așa-numit Plan B: mutarea obiectivului mai la nordul județului, însă cu mult mai aproape de Galați. De fapt, prea aproape ca podul să-i mai deservească direct pe brăileni.
Oficialități din județul vecin se laudă că au și găsit o zonă mult mai bună pentru amplasarea viitorului pod, în apropiere de municipiul Galați, o zonă în care nu există niciun fel de utilități – conducte sau rețele de apă, electricitate, gaze ori telefonie, așa cum se întâmplă în actuala zonă a podului. În plus, nu vor fi probleme nici cu exproprierile, deoarece – culmea! – tot terenul în cauză este al statului. Mai mult, în zona respectivă Dunărea este mai îngustă, iar drumurile naționale la care va fi conectat podul sunt mai aproape. Prin urmare este foarte posibil ca timpul de execuție să fie mai scurt, ba chiar și costurile să fie mai mici, ceea ce ar avantaja pe toată lumea.
Autorul planului B
Potrivit surselor citate, planul vine de fapt de la actualul vicepremier, gălățeanul Viorel Ștefan, care s-a și lăudat aseară, la Galați, într-o discuție cu mai mulți membri din conducerea filialei gălățene, că va pune în practică acest proiect în cel mai scurt timp posibil.
De altfel, sorții îi sunt favorabili vicepremierului gălățean: în ciuda „asigurărilor” date de CNAIR deputatului și fostului premier Mihai Tudose, mutarea utilităților chiar constituie o problemă, la fel ca și realizarea exproprierilor. De fapt, acest lucru reieșea chiar din răspunsul CNAIR adresat lui Tudose.
Acolo scria, negru pe alb, că pentru contractul de mutare a rețelelor electrice și de telefonie din zonă nu există nicio ofertă, deci licitația trebuie relansată – ceea ce va însemna cel puțin jumătate de an întârziere – și că pentru contractul de mutare a unor rețele de apă, deși s-au depus două oferte până la termenul final, de 13 februarie, ofertele vor fi evaluate abia pe 13 iunie 2018! De ce o fi nevoie de 4 luni pentru a evalua două oferte, doar CNAIR știe. Și, probabil, vicepremierul Viorel Ștefan – cel care l-a propus în funcție pe actualul director al CNAIR. Iar lucrarea va dura 10 luni, de la semnarea contractului. Practic, mutarea utilităților s-ar realiza abia în vara anului viitor, în cel mai fericit caz.
Tot în răspunsul CNAIR se precizează clar că exproprierile vor fi finalizate abia la finele lunii august 2019 (!), în contextul în care lucrările ar trebui să înceapă, potrivit contractului semnat de stat cu constructorii, pe 15 ianuarie 2019, când ar trebui, teoretic, să se încheie proiectarea podului. Proiectare care trebuia să înceapă încă de acum două luni, dar care nu poate fi demarată fără finalizarea mutării utilităților.
De altfel, constructorii se gândsc deja să ceară statului român daune materiale pentru tergiversarea proiectului.
1.000 de hectare cu pod
Ținând cont de toate acestea, vicepremierul Viorel Ștefan pregătește mutarea podului cu circa 8 km mai la nord, în imediata vecinătate a Galațiului. Podul se va construi tot pe teritoriul județului nostru, de aceea nici denumirea proiectului și nici contractul de construire deja semnat nu trebuie modificate. Podul se va racorda însă la DN 22B Brăila – Galați (Șoseaua Dig) și la DN 22E Galați – Tulcea. Astfel, pentru a ajunge pe pod, camioanele și vehiculele de mare tonaj brăilene trebuie să ocolească pe ruta Baldovinești – Vădeni – Șendreni – Galați, deoarece pe Șoseaua Dig acestea nu au dreptul să circule.
Proiectul va rămâne intitulat „Podul peste Dunăre Brăila – Tulcea”, dar va fi practic foarte aproape de municipiul Galați. Mai mult decât atât, podul se va afla de fapt în zona celor 1.000 de hectare luate de municipiul vecin de la județul nostru, grație tot PSD, și pe care Mihai Tudose încercase să le ia înapoi, cât a fost premier. Ironic, nu-i așa?
Tudose a explodat
Evident, Mihai Tudose s-a declarat revoltat de vestea primită: „Să-l …. pe Viorel Ștefan cu gălățenii lui cu tot! La așa ceva nu mă așteptam din partea unui coleg. Mi se pare o mârlănie pe care nu o accept cât sunt în acest partid. Cine vine să fluture cu idei de-astea despre pod s-ar putea să fluture direct sub pod”, ne-a declarat fostul premier, aflat încă sub efectul aflării veștii.
Primarul municipiului Brăila, Marian Dragomir, nu a fost de găsit, dar am obținut o declarație de la consilierul său, Aurel Simionescu, fostul primar și fost peședinte al CJ Brăila, atunci când au fost transferate Galațiului cele 1.000 de hectare: „Eu zic că nu avem de ce să ne supărărm: podul rămâne tot în județul nostru, vom ocoli puțin, dar e mai bine pentru sănătatea brăilenilor: poluarea va fi la Galați, nu la noi. Până la urmă, e chiar bine”.
Cel mai bine a punctat însă purtătorul de cuvânt al asocierii câștigătoare a contractului, Astaldi SpA (Italia) – IHI Infrastructure Systems Co. Ltd (Japonia), japonezul Nam Kum Dau: „Dacă statul român vrea să mute podul, noi îl construim unde vrea statul român. Dacă îl vrea peste Siret, îl facem acolo. Dacă îl vrea în câmp, peste un canal de irigații, nicio problemă. Important e să construim un mare pod, așa cum spune contractul”.
Vom reveni cu amănunte în edițiile viitoare.
Economie
60.000 de lei, amenzi pentru muncă la negru
• au fost aplicate în perioada 3-7 noiembrie, când s-a desfășurat Campania Națională pentru combaterea muncii nedeclarate • au fost luați în vizor angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent
Angajatorii care desfăşoară activităţi de comerț cu amănuntul de produse alimentare și nealimentare de uz curent – clase selectate din diviziunea CAEN 47, verificați de Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila.
Controalele – desfășurate în perioada 3-7 noiembrie 2026 – fac parte din Campania Națională pentru identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și pentru verificarea modului în care sunt respectate prevederile legale privind securitatea şi sănătatea în muncă.
Inspectorii de muncă au efectuat 48 de controale la tot atâția angajatori din comerț, campania națională având ca obiective: creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce priveşte necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relaţiilor de muncă şi domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă; eliminarea neconformităților constatate, prin dispunerea de măsuri obligatorii pentru remedierea neconformităților și aplicarea sanțiunilor contravenționale corespunzătoare.
Au fost aplicate, în total, 39 de sancțiuni, valoarea totală a amenzilor fiind de 66.000 de lei (din care 60.000 lei pentru muncă nedeclarată). Principalele deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: primirea la muncă a unei persoane fără transmiterea elementelor contractului individual de muncă în registrul de evidență al salariaților cel târziu în ziua anterioară începerii activității; nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de repaus săptămânal; primirea la muncă a unei persoane fără încheierea unui contract individual de muncă potrivit art. 16 alin. 1 din Legea nr. 53/2003 republicată.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost constatate următoarele deficiențe: angajatorii nu au luat măsuri la amenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare la locul de muncă prin semnalizare de securitate, respectiv semnalizarea tabloului electric; nu au asigurat trusa sanitară pentru acordarea primului ajutor care să conțină componente conform conținutului minim obligatoriu prevăzut în Anexa 3 la Ordinul 427/14.06.2002 aflate în termen de valabilitate.
Pentru neconformităţile constatate, inspectorii ITM Brăila au dispus 85 de măsuri cu termene precise de îndeplinire de către entităţile controlate; neîndeplinirea acestora în termenul stabilit constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 lei, potrivit prevederilor Legii nr.108/1999 pentru înfiinţarea şi organizarea Inspecţiei Muncii, republicată şi actualizată.
„Activitățile de comerț cu amănuntul presupun o multitudine de operațiuni desfășurate zilnic, de la aprovizionarea și manipularea mărfurilor până la depozitarea și expunerea acestora, precum și interacțiunea permanentă cu publicul, fiecare dintre aceste activități implicând riscuri specifice pentru lucrători.
Prin acțiunile de control desfășurate urmărim atât identificarea și combaterea muncii nedeclarate, cât și responsabilizarea angajatorilor în ceea ce privește asigurarea unor condiții de muncă sigure și sănătoase.
Respectarea legislației muncii, a normelor de securitate și sănătate în muncă nu trebuie privită doar ca o obligație legală, ci ca o responsabilitate esențială față de fiecare salariat. Prevenirea accidentelor de muncă și protejarea sănătății lucrătorilor trebuie să reprezinte o prioritate constantă pentru toți angajatorii din acest sector de activitate” , a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Economie
Controale ITM în spitale și cămine de bătrâni. Au fost aplicate zeci de sancțiuni contravenționale
• verificările au avut loc în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, în cadrul unei Campanii Naționale inițiată de Inspecția Muncii • au fost controlați 18 angajatori brăileni și au fost aplicate 28 de sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 de lei
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a finalizat, recent, Campania Națională privind verificarea modului respectării prevederile legale în domeniul securității şi sănătății în muncă în unitățile care au ca obiect de activitate activități referitoare la sănătatea umană (Cod CAEN 86) și în domeniul serviciilor combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare (cod CAEN 87).
Verificările efectuate în spitale și cămine de bătrâni, în perioada 1 iulie – 30 octombrie 2026, fac parte din Programul-cadru de acțiuni al Inspecției Muncii.
Obiectivele campaniei au fost: diminuarea consecințelor sociale și economice negative care derivă din nerespectarea prevederilor legale de către angajatorii care desfășoară activități referitoare la sănătatea umană și servicii combinate de îngrijire medicală și asistență socială, cu cazare; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a lucrătorilor în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale referitoare la sănătatea și securitatea în muncă în societățile comerciale din domeniul de activitate sus-menționat; asigurarea purtării de către toți lucrătorii a echipamentelor individuale de protecție adecvate; eliminarea neconformităților constatate domeniul securității şi sănătății în muncă în activitățile specifice ale unităților din domeniile de activitate vizate de campanie.
În această perioadă, au fost controlați 18 angajatori brăileni, iar pentru neregulile constatate au fost aplicate 28 sancțiuni contravenționale, cuantumul amenzilor fiind de 6.000 lei. Principalele deficiențe constatate de inspectorii ITM Brăila: lipsa lucrătorilor desemnaţi/instruiți care aplică măsurile de prim ajutor, stingerea incendiilor şi evacuarea lucratorilor; lipsa evidenței echipamentului individual de protecție acordat la intervalele de timp stabilite pentru lucrători, pentru riscurile identificate la locul de muncă; neamenajarea locului de muncă împotriva riscului de accidentare prin electrocutare, respectiv semnalizarea prizelor.
„Prin acțiunea desfășurată, s-a urmărit atât verificarea respectării prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, cât și conștientizarea angajatorilor și lucrătorilor cu privire la necesitatea prevenirii accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”, a precizat inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Brăila, Liviu Arhire.
CELE MAI CITITE
