Economie
Teodorovici a anunţat la Brăila că astăzi va fi transmisă la Bruxelles cererea de finanţare pentru pod
* Ministrul Finanţelor Publice şi interimar la Fonduri Europene, Eugen Teodorovici a anunţat, joi seară, la Brăila, în timpul vizitei sale pe şantierul podului că, în timpul zilei de vineri, 24 mai, adică astăzi, Guvernul României va transmite cererea de finanţare pentru acest proiect la Comisia Europeană * ministrul şi-a manifestat speranţa că nu vor exista probleme, deoarece a avut consultări cu experţii şi proiectul este unul foarte bine făcut * Teodorovici a vorbit şi despre oferte depuse pentru proiectarea drumurilor expres care vor face legătura cu podul
Ministrul Finanţelor Publice, Eugen Orlando Teodorovici (ministru interimar al Fondurilor Europene), a anunţat la Brăila că astăzi se va depune la Bruxelles cererea de finanţare pentru proiectul pod suspendat peste Dunăre. Aşa cum am precizat deja într-un articol anterior, acesta a vizitat, joi seară (undeva în jurul orei 21:00), şantierul podului, unde a solicitat lămuriri tehnice din partea constructorului, obţinând promisiunea că lucrarea va fi gata în august 2022, mai devreme decât termenul prins în calendarul proiectului – finalul anului 2023. Revenind la cererea de finanţare, Teodorovici a precizat că proiectul tehnic a fost introdus în sistemul informatic, iar astăzi (24 mai) cererea de finanţare va fi transmisă Comisiei Europene. Acesta şi-a exprimat speranţa că nu vor exista probleme, având în vedere faptul că a dezbătut proiectul alături de experţi de la Jaspers.
“Ţin minte că în 2014 am aprobat această finanţare. Şi mă bucur foarte mult acum ca ministru interimar al Fondurilor Europene că vom trimite vineri, deci mâine (n.r. – astăzi), cererea de finanţare la Bruxelles pentru acest pod. Ştiţi că a fost o întreagă discuţie. Astăzi (n.r – joi), colegii mei de la fonduri europene au închis şi închid partea tehnică, pentru că se introduce efectiv în sistemul informatic al nostru, şi al Comisiei Europene. În fine, e un sistem comun. Dar mâine (n.r. – astăzi) am şi declarat-o, 24 mai fiind ziua în care se închide ultima etapă: trimiterea oficială la Comisie a cererii de finanţare! Proiectul este foarte bine făcut. Chiar am avut şi astăzi (n.r. – joi) o ultimă discuţie cu echipa tehnică. Ştiţi, experţii străini care lucrează la echipa Jaspers. În fine, cei de la Comisia Europeană. Au spus că sunt ultimele detalii făcute aşa cum a cerut Comisia Europeană. Acum, să spunem aşa, mingea este în grădina Comisiei Europene. Sper ca şi colega noastră, doamna comisar Creţu (n.r. – comisarul european Corina Creţu, candidat pe poziţia 2 la Alegerile Europarlamentare pe lista Pro România) să stea mai mult pe la Bruxelles, până când va pleca din funcţia de comisar, şi cu sprijinul echipei de la Comisie, de la DG Regio, să avem un accept cât mai repede pe acest foarte important obiectiv. Astfel încât, pentru ce cheltuim din bugetul de stat – şi deja aţi văzut că s-au făcut plăţi -, să putem cere rambursări la Comisie în timpul acestui an. De asta am spus că mă bucur foarte mult ca ministru al Fondurilor Europene interimar, astăzi, pentru că în 2014 am avut plăcerea, onoarea şi am luat decizia de a aproba în acordul de parteneriat finanţarea acestui pod – cu întreaga echipă guvernamentală de la acea vreme, trebuie să spunem şi asta, că aşa este corect -, dar iată că pot să şi trimit la Comisie cererea de finanţare”, a declarat Teodorovici de pe şantierul podului.
Ministrul Finanţelor Publice a mai amintit faptul că proiectul podului peste Dunăre are o valoare de circa 550 milioane de euro, din care aproximativ 340 milioane euro sunt bani europeni.
“Deci o finanţare destul de mare din partea Uniunii Europene. Să nu mai folosim «dacă va intra pe finanţare». «Dacă» nu există. Avem dovada clară că a plecat şi cererea de finanţare. Dovada clară că s-au făcut deja plăţi către constructor – se văd lucrările. Dovada clară că banii în buget există pentru avans. Dovada clară – cum a spus şi constructorul – că până la final de iunie se face şi plata avansului în întregime. Dovada clară – şi o să vedem asta – că în 2022, în august podul va fi gata chiar mai repede decât avem calendarul asumat. Ceea ce cred că poate fi un stimul pentru celelalte lucrări din România. Vom mai avea astfel de abordări. O să includem şi în contractele viitoare mari de lucrări şi aceşti stimuli financiari. Ca toţi constructorii să fie determinaţi să facă mai repede lucrările. Adică acelaşi calcul atunci când penalizăm pentru întârziere să se aplice şi în sens invers. Dacă un contract se termină mai repede – dar cu minim 6 luni de zile mai repede trebuie să fie -, să pot să îi dau acel bonus în baza aceluiaşi calcul făcut atunci când penalizezi. Pentru acest obiectiv s-au cheltuit deja puţin peste 100 milioane lei, dar avansul pe care noi l-am prevăzut deja în bugetul de anul acesta este de peste 300 milioane lei. Cum am spus, la final de luna iunie, când ei îşi prezintă garanţia, noi plătim avansul deja prevăzut în buget pe 2019. Aşa că eu zic că dincolo de speculaţiile de ordin politic – pentru că din păcate, tot timpul în România acest lucru se întâmplă foarte des, nejustificat -, cei care se vor bucura de acest foarte important proiect sunt românii din Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, întreaga regiune şi întreaga ţară”, a mai adăugat Teodorovici.
Ministrul vrea în paralel şi drumurile expres care fac legătura cu podul
Eugen Teodorovici a vorbit cu această ocazie şi de importanţa realizării în paralel şi a drumurilor expres care vor face legătura cu podul peste Dunăre. Ministrul a precizat că s-au primit deja oferte privind realizarea studiilor de fezabilitate şi a proiectelor tehnice.
“Da, s-au depus. 6 mai a fost termenul iniţial de depunere a documentaţiilor: studiul de fezabilitate şi proiectul tehnic. S-a prelungit totuşi termenul de depunere pentru că asta a cerut piaţa, să spunem. Undeva pe 20 mai. Deci zilele acestea cred s-au primit deja ofertele. Sperăm să fie oferte bune, de calitate, la fel, cu constructori serioşi, care să dea ca termen 2022, undeva la final, să zic aşa în utilizare şi aceste drumuri expres. Pentru că aşa cum spuneam mai devreme, podul fără infrastructură rutieră… Mi-aş fi dorit să fie un pod care să aibă şi cale ferată, recunosc”, a precizat Teodorovici.
Tot în vizita s-a scurtă la Brăila ministrul Finanţelor a mai punctat şi spitalele regionale pe care actualul Guvern ar vrea să le realizeze în regiunea de S-E, în perioada următoare.
“Din punctul meu de vedere această zonă a ţării, Brăila, Galaţi, Tulcea, Constanţa, dacă lucrurile se vor face aşa cum vrem noi, va fi un concurent serios pentru restul ţării. Gândiţi-vă că numai acum încep lucrări de miliarde de euro. Acest pod este peste jumătate de miliard de euro, în Brăila. De asta am şi insistat ca această zonă să primească finanţări. Vorbim de asemenea despre drumurile expres care se vor face. Şi nu vor mai fi, să spun aşa, întârzieri, pentru că vom fi şi noi, nu mai duri, mai fermi cu cei care vin să semneze şi primesc nişte bani la timp. Pentru că şi asta este foarte important de spus. Vor fi proiecte foarte importante şi în partea cealaltă de Tulcea şi Constanţa. Şi cu portul, faleză, drum expres, spitalul regional de la Constanţa. În Guvern am aprobat încă o dată memorandumul legat de spital regional la Constanţa, care va deservi întreaga zonă. Vom avea spital regional şi în partea aceasta. Un spital făcut în zona Tulcea – Brăila. S-a discutat şi de acest lucru. Dar partea cea mai bună este că finanţăm, alocăm banii. Partea care poate crea anumite probleme este forţa de muncă. În România… ştim foarte bine. De aceea am şi dat finanţări la Guvern pe zona de calificări profesionale. Una peste alta, eu zic că este un lucru bun de care vă veţi bucura şi ne vom bucura cu toţii”, a conchis Teodorovici.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
