RELIGIE
Cine a fost Sfântul Ilie, unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament
Sfântul Ilie Tesviteanul este sărbătorit în fiecare an la 20 iulie, data la care biserica ortodoxă marchează una dintre marile sărbători cu cruce roșie din calendar. Cinstit pentru credința neclintită, curajul cu care a apărat adevărul și minunile săvârșite prin rugăciune, prorocul este omagiat prin slujbe religioase, rugăciuni și tradiții păstrate de generații. În numeroase localități din țară au loc, de asemenea, hramuri, târguri și manifestări dedicate acestei zile.
În multe localități din țară sunt organizate hramuri ale bisericilor, târguri tradiționale, festivaluri populare și evenimente culturale, care reunesc credincioși și vizitatori veniți să cinstească sărbătoarea.
Cine a fost Sfântul Ilie, unul dintre cei mai mari proroci ai Vechiului Testament
Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul ocupă un loc deosebit în tradiția creștină, fiind una dintre cele mai importante personalități ale Vechiului Testament. Potrivit Sfintei Scripturi, s-a născut în cetatea Tesvi, din ținutul Galaad, situat la răsărit de râul Iordan, de unde provine și numele de Tesviteanul.
El a trăit în secolul al IX-lea î.Hr., în timpul domniei regelui Ahab, într-o perioadă în care o mare parte a poporului Israel se îndepărtase de credința în Dumnezeu și adoptase cultul zeului Baal. În acest context, Ilie a devenit unul dintre cei mai puternici apărători ai credinței.
L-a înfruntat pe regele Ahab și pe regina Izabela, condamnând idolatria și chemând poporul la pocăință și întoarcerea la Dumnezeu. Potrivit relatărilor biblice, prin rugăciunea sa, Dumnezeu a oprit ploaia timp de trei ani și jumătate, iar după pocăința poporului a trimis din nou ploaie peste pământ.
- Regele Ahab este considerat unul dintre cei mai controversați conducători ai Regatului Israel. Sub influența soției sale, Izabela, acesta a sprijinit cultul lui Baal și a favorizat răspândirea idolatriei.
Sfânta Scriptură amintește și alte minuni atribuite Sfântului. În timpul secetei, acesta a fost hrănit de corbi trimiși de Dumnezeu, a înmulțit făina și untdelemnul unei văduve din Sarepta, i-a înviat fiul și a coborât foc din cer pe Muntele Carmel, demonstrând puterea lui Dumnezeu în fața prorocilor lui Baal.
Unul dintre cele mai cunoscute momente din viața sa este înălțarea la cer într-un car de foc tras de cai de foc, episod relatat în Cartea a IV-a a Regilor. În tradiția creștină, acest moment simbolizează apropierea sa de Dumnezeu și biruința credinței. Din acest motiv, Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul spiritual al aviatorilor.
Sfântul Ilie este amintit și în Noul Testament, unde apare alături de prorocul Moise la Schimbarea la Față a Domnului, pe Muntele Tabor, stând de vorbă cu Mântuitorul Iisus Hristos înaintea ucenicilor.
Potrivit tradiției ortodoxe, este unul dintre cei doi drepți care au fost ridicați la cer și care vor avea un rol înainte de cea de-a doua venire a lui Hristos. De aceea, este cinstit ca un mare proroc, rugător și apărător al credinței.
Tradiții și obiceiuri respectate de Sfântul Ilie
„ Cea mai importantă rânduială a zilei este participarea la Sfânta Liturghie. Credincioșii se roagă pentru sănătate, pace în familie, ocrotire și belșug, iar tradiția spune că rândurile rostite în această zi au o putere aparte, mai ales pentru cei care poartă numele Sfântului Ilie sau îi cer ajutorul în momente de încercare.
Potrivit tradiției populare, cei care nu pot ajunge la biserică aprind o lumânare și tămâiază locuința, gesturi considerate simboluri ale purificării sufletești și ale chemării binecuvântării asupra casei.
În localitățile în care bisericile poartă hramul Sfântului Ilie sunt organizate slujbe solemne, procesiuni religioase și pelerinaje la care participă numeroși credincioși.
În comunitățile cu tradiție agricolă, sărbătoarea are o semnificație aparte. Oamenii se roagă pentru ploi la vreme potrivită, recolte bogate și ocrotirea culturilor de grindină, furtuni și alte fenomene extreme. În trecut, în multe sate erau organizate procesiuni pe câmp, iar preoții binecuvântau holdele, livezile și ogoarele în speranța unui an roditor.
Pomenirea celor adormiți
Ziua de 20 iulie este asociată, în multe regiuni ale țării, și cu pomenirea celor trecuți la cele veșnice. Familiile pregătesc pachete cu fructe de sezon, colaci, miere și alte bucate pe care le împart de pomană în memoria celor adormiți. Gestul este considerat o faptă de milostenie și de iubire creștină, fiind însoțit de rugăciuni pentru odihna sufletelor celor plecați dintre noi și pentru binecuvântarea întregii familii.”, a explicat pentru Digi24.ro preotul Marius Oblu
Credințe populare legate de ziua de 20 iulie
Pe lângă tradițiile religioase, sărbătoarea Sfântului Ilie este însoțită de numeroase obiceiuri populare păstrate în diferite zone ale țării.
Ziua în care începe recoltarea mierii
În tradiția populară, 20 iulie marchează începutul recoltării mierii. Sfântul Ilie este considerat ocrotitorul albinelor și al apicultorilor, iar în unele comunități o parte din prima miere extrasă din stupi este dăruită bisericii sau împărțită persoanelor nevoiașe, în semn de mulțumire pentru roadele anului.
Mierea recoltată după această dată este apreciată pentru calitatea sa și este folosită atât în alimentație, cât și în prepararea unor remedii naturale.
Hramuri, târguri și festivaluri dedicate Sfântului Ilie
În numeroase localități din România sunt organizate hramuri, târguri tradiționale și festivaluri populare dedicate Sfântului Ilie. Manifestările reunesc meșteșugari, producători locali, artiști și ansambluri folclorice, oferind vizitatorilor ocazia de a descoperi tradițiile și patrimoniul cultural al fiecărei zone.
Programul include spectacole folclorice, expoziții de produse artizanale și preparate specifice, menținând vie atmosfera sărbătorilor de altădată.
RELIGIE
30 de ani de la aducerea moaștelor Sfântului Apostol Andrei
• evenimentul de acum trei decenii a fost sărbătorit în toate lăcașele de cult din Brăila și Galați • vineri, 16 octombrie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a oficiat Sfânta Liturghie în Capela Seminarului „Sf. Andrei” • vineri seară, a fost organizat un Pelerinaj al Luminii, la care au luat parte elevi de seminar, tineri și credincioși
Zilele de 16 și 17 octombrie reprezintă momente de mare încărcătură spirituală pentru Eparhia Dunării de Jos, întrucât, exact acum 30 de ani, în aceste zile, moaștele Sfântului Apostol Andrei au binecuvântat poporul dreptmăritor de la Galați și Brăila.
Cu binecuvântarea Preafericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române – pe atunci Mitropolit al Moldovei și Bucovinei -, în data de 16 octombrie 1996, la ceas de Vecernie, ajungeau la Galați moaștele primului Apostol al lui Hristos, Ocrotitorul Galațiului și al întregii eparhii, dar și Ocrotitor spiritual al României.
„Plini de evlavie, de bucurie și de entuziasm, credincioșii de la Dunăre au întâmpinat atunci Sfintele moaște ale Sfântului Andrei, venite la Galați de la sărbătoarea Sfintei Cuvioase Parascheva, de la Iași, după ce au stat acolo câteva zile, mângâind și oferind ajutor sutelor de mii de credincioși din întreaga țară. În fiecare an, în aceste zile, în Arhiepiscopia Dunării de Jos sunt oficiate slujbe speciale și sunt rostite rugăciuni de mulțumire pentru binefacerile primite de la Dumnezeu de slujitorii și credincioșii acestei eparhii, prin mijlocirea și ajutorul Sfântului Apostol Andrei”, ne-a transmis purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei Dunării de Jos, părintele Rareș Bucur.
În acest an, sărbătoarea a fost deschisă încă de joi, 15 octombrie, când clerici din cadrul Centrului Eparhial și de la parohii au mers la Seminarul Teologic Ortodox „Sf. Andrei” din Galați (unde învață și brăileni) pentru a-i binecuvânta pe elevi. Cu acest prilej, tinerii seminariști au vizionat documentarul „30 de ani de apostolat al Sfântului Andrei la Dunărea de Jos”, realizat de Biroul de Presă al Arhiepiscopiei Dunării de Jos.
Vineri, 16 octombrie, Înaltpreasfințitul Părinte Casian, Arhiepiscopul Dunării de Jos, a oficiat Sfânta Liturghie în Capela din cadrul Seminarului ocrotit de Apostolul românilor, unde a adus spre venerare, din patrimoniul sacru al Reședinței arhiepiscopale, racla ce adăpostește o părticică din moaștele Sfântului Apostol Andrei. La slujbă au fost prezenți elevii de la clasele primare, gimnaziale și liceale din cadrul Seminarului „Sf. Andrei”, clerici, cadre didactice.
În cuvântul adresat celor prezenți la slujbă, Părintele Arhiepiscop a vorbit despre momentul de mare profunzime duhovnicească al primirii Sfintelor Moaște ale Sf. Andrei în Eparhia Dunării de Jos, în urmă cu 30 de ani și le-a mulțumit tinerilor seminariști, urmași ai Încreștinătorului românilor.
Înaltpreasfinția Sa a arătat că peste 500 de elevi au participat la programul închinat Sfântului Apostol Andrei, luând parte la Liturghie, primind Sfânta Împărtășanie și promițând să aprindă ca voluntari candela credinței în familiile lor.
Ierarhul a vizitat mai apoi târgul caritabil organizat în curtea școlii de elevii de la clasele primare. În urma vânzării produselor realizate de ei, un tată din localitatea Tulucești, care își crește singur cei trei copii, va fi ajutat să-și achiziționeze lemne pentru iarnă.
Tot vineri, 16 octombrie, a fost organizat un Pelerinaj al Luminii la care au luat parte elevi de seminar, tineri și credincioși. Manifestările au continuat sâmbătă, 17 octombrie 2026, cu Sfânta Liturghie arhierească oficiată la Catedrala Arhiepiscopală, precum și cu acțiuni de sprijinire a persoanelor aflate în nevoi – acțiuni ce reflectă dimensiunea filantropică a acestei mari sărbători.
RELIGIE
Credincioșii sunt așteptați la hramul Bisericii „Sfânta Parascheva”
• brăilenii sunt așteptați să se închine la Icoana Cuvioasei – Ocrotitoare a Moldovei și a întregii Românii și să se roage pentru binele și sănătatea celor dragi
Mâine este zi de hram la Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, din vecinătatea Pieței Concordia. Credincioșii sunt așteptați să se închine, cu credință și cu evlavie, la Icoana Cuvioasei – Ocrotitoare a Moldovei și a întregii Românii; în acest timp, zeci de mii de credincioși din toată România, inclusiv brăileni, participă la hramul Sfintei Parascheva de la Iași.
Ridicată prin strădania preoţilor şi a credincioşilor brăileni, cu binecuvântarea ierarhului Dunării de Jos, noua biserică a Parohiei „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, sfințită în urmă cu mai bine de un deceniu, este cel de-al patrulea lăcaș sfânt închinat Cuvioasei, din cele ctitorite la Brăila în decurs de un secol și jumătate.
Prima biserică, construită la finele secolului al XIX-lea, s-a surpat de la sine, din pricina unui defect de proiectare, a doua a fost mai degrabă un paraclis, iar cea de a treia – copie fidelă a Catedralei de la Timişoara, a fost dinamitată de regimul comunist și făcută una cu pământul în anul 1964, în numele „sistematizării” orașului.
Piatra de temelie a actualei biserici „Sf. Cuv. Parascheva” a fost pusă în decembrie 2005, de către Părintele Arhiepiscop Casian, pe un teren aparţinând parohiei. Construcţia noului lăcaş s-a dorit a fi o reparaţie morală menită să îndrepte nedreptăţile istorice la care a fost supusă Parohia Sfânta Parascheva de-a lungul anilor.
Proiectul a fost întocmit de către Institutul de Arhitectură din Galaţi, fiind vorba de o construcţie solidă, ridicată în stil bizantin, cu trei turle, naos, pronaos şi altar. În anul 2006, s-a turnat fundaţia sfântului lăcaş până la cota zero, iar până în anul 2012 s-au ridicat zidurile şi turlele, întreaga construcţie fiind „la roşu”.
În acelaşi an, biserica a fost acoperită cu tablă din cupru. Au fost realizate, mai apoi, tencuielile interioare şi exterioare, catapeteasma, stranele şi iconostasele de lemn – toate din lemn de stejar sculptat de Grigore Tamaslacaru, din Târgu Neamţ. Biserica a fost sfinţită în anul 2014, de către ÎPS Arhiepiscop Casian al Dunării de Jos. Tot atunci, bisericii i s-a oferit cel de-al doilea hram, cel al Sfântului Mucenic Sava de la Buzău, sfânt român, martirizat în sec. IV d.H., de către barbarii goţi.
Pictura murală a bisericii a fost realizată în tehnica frescă de către pictorul Ciprian Buzuloi, din Bucureşti, iar icoanele împărăteşti de la catapeteasmă sunt opera pictorului Adrian Rusu. Trebuie precizat faptul că Biserica „Sfânta Cuvioasă Parascheva” a fost construită exclusiv din daniile credincioşilor şi din veniturile parohiei, proiectul iniţial fiind de 3 milioane de lei.
La exteriorul sfântului lăcaș, au prins viaţă sfinţii români, realizaţi în tehnica mozaic de maestrul Daniel Codrescu, pictorul Catedralei Mântuirii Neamului din Bucureşti.
CELE MAI CITITE
