Tehnologie
A renunțat să mai economisească pentru pensie, convins ca AI-ul va distruge omenirea în următorii 10 ani
Un specialist american în domeniul siguranței inteligenței artificiale a luat o decizie neobișnuită în privința viitorului său financiar. Nate Soares, fost inginer la Google și Microsoft și actual președinte al Machine Intelligence Research Institute (MIRI), spune că nu mai economisește pentru pensie, deoarece consideră că există o probabilitate de peste 50% ca inteligența artificială să provoace dispariția omenirii în următorul deceniu.
Cercetătorul susține că dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială mult mai performante decât oamenii ar putea scăpa de sub control, iar consecințele ar putea fi catastrofale.
Într-un interviu acordat lui Nicholas Thompson, directorul executiv al publicației The Atlantic, Soares a explicat că perspectiva unui asemenea scenariu i-a influențat inclusiv deciziile personale privind economiile pentru viitor.
„În prezent, nu economisesc pentru pensie. Am un cont 401(k) din perioada în care lucram la Google, dar nu am mai contribuit la el de un deceniu”, a declarat specialistul.
Contul 401(k) este un sistem american de economisire pentru pensie, în care angajații pot contribui cu o parte din veniturile lor, beneficiind în anumite condiții și de contribuții din partea angajatorului.
„Există o probabilitate de peste 50% ca omenirea să dispară în următorii zece ani”
Nate Soares consideră că dezvoltarea unor sisteme de inteligență artificială extrem de avansate ar putea reprezenta o amenințare existențială pentru oameni.
Estimarea sa este că există o probabilitate de peste 50% ca inteligența artificială să provoace dispariția omenirii în mai puțin de zece ani.
Soares conduce Machine Intelligence Research Institute, o organizație nonprofit din Berkeley, California, care studiază riscurile asociate dezvoltării inteligenței artificiale avansate.
El lucrează de peste 12 ani în domeniul cunoscut sub numele de „AI alignment”, care urmărește ca sistemele de inteligență artificială să aibă obiective și comportamente compatibile cu intențiile și interesele oamenilor.
Înainte de activitatea de cercetare, a lucrat ca inginer software pentru Google și Microsoft. Este și coautorul volumului „If Anyone Builds It, Everyone Dies”, al cărui titlu poate fi tradus prin „Dacă cineva o construiește, murim cu toții”, o carte despre riscurile pe care le-ar putea aduce dezvoltarea unei inteligențe artificiale superinteligente.
Cum ar putea inteligența artificială să scape de sub control
În opinia lui Soares, pericolul nu este neapărat ca inteligența artificială să ajungă să îi urască pe oameni. Problema ar putea apărea dacă un sistem foarte avansat ar dezvolta obiective incompatibile cu supraviețuirea umanității.
Un asemenea sistem ar putea, teoretic, să evite mecanismele de supraveghere, să își îmbunătățească propriile capacități și să construiască infrastructuri automatizate care să îi permită să funcționeze fără intervenția oamenilor.
Într-un astfel de scenariu, oamenii ar putea deveni un obstacol în atingerea obiectivelor stabilite de inteligența artificială. Sistemul ar putea ajunge să controleze resurse și infrastructuri fără să țină cont de consecințele asupra populației umane.
Specialistul avertizează că, odată ce asemenea sisteme ar deveni autonome și capabile să își extindă propriile capacități, controlul exercitat de oameni ar putea deveni extrem de dificil.
Aceste scenarii sunt însă ipotetice. Nu există dovezi că sistemele de inteligență artificială actuale au asemenea capacități sau că dispariția omenirii în următorii zece ani este un rezultat inevitabil.
De asemenea, estimarea de peste 50% reprezintă evaluarea personală a lui Nate Soares, nu o probabilitate stabilită printr-un model științific validat sau un consens al cercetătorilor din domeniu.
Nu toți specialiștii văd același viitor pentru inteligența artificială
Nate Soares nu este singurul cercetător care avertizează asupra riscurilor dezvoltării unor sisteme de inteligență artificială mai inteligente decât oamenii.
Geoffrey Hinton, unul dintre pionierii cercetării în domeniul rețelelor neuronale și laureat al Premiului Nobel pentru Fizică în 2024, a estimat la aproximativ 10% probabilitatea ca inteligența artificială să provoace dispariția omenirii într-un interval de zece ani.
La rândul său, Evan Hubinger, cercetător în domeniul siguranței inteligenței artificiale la compania Anthropic, a avansat o estimare de peste 10% pentru un asemenea scenariu.
Există însă și viziuni complet diferite asupra viitorului tehnologiei. Elon Musk, de exemplu, consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale, a roboticii și a tehnologiilor energetice ar putea crea o perioadă de prosperitate fără precedent.
În ianuarie 2026, Musk afirma că oamenii nu ar trebui să își mai facă atât de multe griji în privința economiilor pentru pensie în următorii 10-20 de ani, deoarece progresul tehnologic ar putea face aceste economii irelevante.
Miliardarul vorbește despre posibilitatea apariției unui „venit universal ridicat”, într-o societate în care roboții și inteligența artificială ar putea prelua o mare parte dintre activitățile desfășurate în prezent de oameni.
Astfel, în timp ce Elon Musk vede în inteligența artificială o posibilă sursă de prosperitate și abundență, Nate Soares consideră că dezvoltarea necontrolată a acestei tehnologii ar putea pune în pericol însăși existența umanității.
Cercetătorul susține că guvernele ar trebui să oprească dezvoltarea sistemelor de inteligență artificială generaliste și să se concentreze asupra unor aplicații cu obiective precise, precum cercetarea cancerului sau dezvoltarea unor automobile autonome mai sigure.
Soares nu consideră însă că un deznodământ catastrofal este inevitabil. El spune că încearcă să contribuie la prevenirea unui asemenea scenariu.
Tehnologie
Inteligența artificială, folosită în experimente cu virusuri periculoase
Inteligența artificială ar putea facilita dezvoltarea armelor biologice, avertizează experții în securitate și cercetare. Unele sisteme pot furniza informații despre modificarea agenților patogeni, iar cercetătorii atrag atenția că mecanismele de protecție ale modelelor AI pot fi ocolite. Specialiștii subliniază însă că accesul la informații nu înseamnă automat și capacitatea de a produce arme biologice.
Progresele rapide ale inteligenței artificiale deschid noi posibilități în medicină și cercetarea genetică, dar ridică și probleme importante de securitate. Tehnologia care îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine virusurile și să dezvolte tratamente ar putea fi utilizată, în anumite condiții, și pentru activități cu consecințe grave.
Potrivit unui material publicat de Digi24, care citează informații din presa internațională și declarații ale unor specialiști, au fost documentate mai multe situații în care utilizatorii au încercat să obțină de la sistemele de inteligență artificială informații ce ar putea fi folosite în cercetări biologice periculoase.
Cercetători au încercat să folosească inteligența artificială în experimente cu virusuri
Compania Anthropic a raportat cinci cazuri în care utilizatori ar fi încercat să folosească chatbotul Claude pentru activități potențial periculoase, care implicau virusuri sau toxine. Unele tentative ar fi vizat cercetări asupra unor agenți patogeni, inclusiv experimente legate de modificări care le-ar putea influența comportamentul.
Potrivit informațiilor prezentate, unii utilizatori au încercat să depășească restricțiile impuse de sistem după ce solicitările inițiale au fost blocate.
Astfel de situații ridică întrebări privind eficiența măsurilor de siguranță introduse de companiile care dezvoltă inteligență artificială. Sistemele sunt concepute să răspundă la întrebări din numeroase domenii științifice, însă aceeași capacitate poate fi exploatată pentru obținerea unor informații cu potențial distructiv.
Trebuie făcută însă o distincție importantă: cercetările asupra virusurilor nu sunt, prin ele însele, activități ilegale sau periculoase. În laboratoare, oamenii de știință studiază agenții patogeni pentru a înțelege cum apar epidemiile, pentru a anticipa riscurile unor viitoare pandemii și pentru a dezvolta vaccinuri ori tratamente. Problema apare atunci când informațiile și tehnologiile sunt folosite în scopuri care pot pune în pericol populația.
Ce au demonstrat experimentele cu chatboturi
Un alt experiment, realizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a urmărit să evalueze măsura în care persoane fără pregătire specializată ar putea obține informații relevante pentru activități biologice periculoase cu ajutorul unui chatbot.
În cadrul testului, studenții au reușit să obțină într-un interval scurt informații despre agenți patogeni cu potențial pandemic și despre anumite resurse necesare cercetării biologice.
Rezultatele au atras atenția asupra unei posibile probleme: inteligența artificială poate reduce timpul necesar pentru identificarea și organizarea unor informații științifice complexe. Ceea ce înainte presupunea documentare îndelungată poate deveni mai accesibil pentru persoane care nu au o pregătire aprofundată în domeniu.
Cu toate acestea, experimentul nu demonstrează că participanții ar fi putut produce efectiv agenți patogeni periculoși. Obținerea unor răspunsuri de la un chatbot este diferită de realizarea unor experimente biologice, care presupun laboratoare, echipamente, materiale și competențe practice.
Specialiștii atrag atenția și asupra riscului ca sisteme dezvoltate pentru scopuri legitime să fie folosite pentru a identifica vulnerabilități în mecanismele de verificare a comenzilor de material genetic.
Au fost proiectați virusuri cu ajutorul inteligenței artificiale
Unul dintre cele mai importante progrese recente în acest domeniu îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale pentru proiectarea unor virusuri care nu au fost întâlnite în natură.
Cercetători de la Universitatea Stanford și Arc Institute au prezentat în 2026 rezultate privind proiectarea unor virusuri care infectează bacterii. Acestea au fost realizate în laborator și au demonstrat că modelele de inteligență artificială pot contribui la proiectarea unor secvențe genetice funcționale.
Virusurile studiate infectează bacterii, nu oameni. Cercetarea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe bacteriofagi, utilizate pentru combaterea anumitor infecții bacteriene, inclusiv în contextul rezistenței la antibiotice.
Descoperirea are, așadar, posibile beneficii medicale, dar evidențiază și necesitatea unor reguli clare pentru utilizarea tehnologiei. Capacitatea de a proiecta secvențe genetice noi impune evaluarea atentă a riscurilor înainte ca metodele respective să fie extinse către aplicații biologice mai complexe.
De ce inteligența artificială nu este suficientă pentru fabricarea unei arme biologice
Experții subliniază că informațiile oferite de un sistem AI nu pot înlocui toate etapele necesare pentru dezvoltarea unei arme biologice.
Producerea unui agent patogen periculos presupune acces la materiale biologice, infrastructură de laborator, cunoștințe de specialitate și capacitatea de a verifica experimental rezultatele. Chiar și atunci când un sistem furnizează informații aparent relevante, acestea pot fi incomplete, inexacte sau imposibil de aplicat în practică.
Un risc deosebit este reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale de către persoane sau organizații care dețin deja resursele și expertiza necesare. Într-un asemenea context, tehnologia ar putea accelera anumite activități de cercetare și ar putea ajuta la identificarea unor soluții care, în mod obișnuit, ar necesita mai mult timp.
Prin urmare, îngrijorarea specialiștilor nu se limitează la posibilitatea ca un utilizator fără pregătire să obțină informații de pe internet. Ei analizează și modul în care sistemele AI ar putea amplifica posibilitățile unor actori care au deja acces la infrastructură și competențe avansate.
Experții cer reguli mai stricte pentru dezvoltatorii de inteligență artificială
În contextul acestor evoluții, specialiștii solicită evaluări independente ale modelelor de inteligență artificială înainte de lansarea lor și mecanisme mai eficiente de identificare a utilizărilor abuzive.
Printre măsurile discutate se numără verificarea capacităților sistemelor în scenarii cu risc ridicat, restricționarea accesului la anumite informații biologice sensibile și controale mai riguroase asupra comenzilor de material genetic.
O altă problemă este caracterul voluntar al unor măsuri de siguranță. Dacă regulile diferă de la o companie la alta, utilizatorii rău intenționați ar putea încerca să găsească sisteme cu protecții mai slabe.
Experții consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de mecanisme de supraveghere adaptate noilor capacități tehnologice. În același timp, măsurile de securitate trebuie să permită continuarea cercetărilor medicale legitime, care pot contribui la prevenirea bolilor și la dezvoltarea unor tratamente.
Tehnologie
Gadget-ul de la mâna ta care a devenit un mic medic de familie
Mai multi oameni ca oricand isi petrec concediile cu un gadget pe incheietura mainii – nu pentru a verifica ora, ci pentru a-si monitoriza somnul, bataile inimii sau numarul de pasi facuti pe plaja.
Piata dispozitivelor purtabile a explodat, iar alegerea intre un ceas samsung de ultima generatie, un Apple Watch sau o simpla bratara fitness nu mai tine doar de buget, ci de un intreg stil de viata.
Ce face de fapt un smartwatch in 2026
Multi cumparatori cred ca stiu ce vor, dar se trezesc ca folosesc doar 20% din functiile unui dispozitiv care costa cateva sute de euro. Un ceas inteligent modern nu e un telefon mai mic – e un instrument de sanatate personala, un antrenor de buzunar si, pentru unii, un accesoriu de moda.
Producatorii au investit masiv in senzori. Galaxy Watch 7, de exemplu, include un senzor de bioimpedanta care masoara compozitia corporala direct de pe incheietura mainii, oferind date despre masa musculara si procentul de grasime.
Apple Watch Series 10 a adaugat detectia apneei in somn, o functie aprobata clinic si validata de studii independente. Bratara fitness clasica ramane, in schimb, o solutie mai simpla: pedometru, ritm cardiac de baza, eventual saturatia oxigenului – fara ecran color, fara notificari si, de obicei, cu baterie care tine doua saptamani.
Sistemele de operare conteaza mai mult decat crezi
Software-ul face diferenta reala. Un ceas Samsung ruleaza Wear OS cu interfata One UI Watch, ceea ce inseamna integrare profunda cu telefoanele Android si acces la Google Play.
Un Apple Watch functioneaza exclusiv cu iPhone – aceasta limitare e si punctul sau forte, deoarece sincronizarea cu ecosistemul Apple este practic perfecta.
Daca ai un telefon Android, alegerea unui Apple Watch devine complicata pana la imposibila – cele doua nu comunica eficient. In schimb, un utilizator de iPhone care doreste mai multa flexibilitate poate opta pentru un ceas Samsung, dar va pierde o parte din integrarea nativa cu aplicatiile Apple.
Comparatie practica: ce primesti la fiecare clasa de pret
Piata ofera trei segmente clare, iar deciziile de cumparare se simplifica mult daca stii unde te incadrezi:
| Tip dispozitiv | Pret orientativ | Autonomie baterie | Functii cheie |
| Bratara fitness | 30-100 EUR | 10-21 zile | Pasi, somn, HR de baza |
| Ceas Samsung (mid-range) | 200-350 EUR | 2-4 zile | GPS, ECG, NFC, app store |
| Apple Watch | 400-800 EUR | 18-36 ore | ECG, detectie accident, integrare iOS |
Autonomia bateriei ramane cel mai mare compromis in aceasta industrie. O bratara fitness simpla tine doua saptamani fara griji; un smartwatch premium se incarca aproape zilnic.
Ceasul Samsung versus concurenta: unde se pozitioneaza real
Samsung a reusit ceva rar: sa construiasca un ceas Samsung care sa concureze serios cu liderul de piata fara sa il copieze.
Galaxy Watch Ultra, lansat pentru activitati extreme, include carcasa din titan si rezistenta la presiune de 10 ATM, ceea ce il face potrivit pentru scufundari recreationale. Apple Watch Ultra 3 ofera caracteristici similare, dar la un pret considerabil mai ridicat.
Diferenta vizibila apare la design. Ceasurile Samsung au ecrane mai mari si mai luminoase – Galaxy Watch 7 Classic include o rama rotativa fizica, apreciata de utilizatorii care prefera interactiunea tactila.
Modelele Apple Watch au ramas cu design dreptunghiular, compensand prin calitatea afisajului OLED si prin acuratetea senzorilor de sanatate.
Bratara fitness de tip Xiaomi Mi Band sau Fitbit Inspire ocupa un alt univers – nu concureaza direct, ci serveste un public care vrea date de baza fara complexitate.
Cum alegi fara sa regreti dupa prima saptamana
Cele mai comune greseli de cumparare pornesc de la prioritati gresite. Oamenii cumpara functii pe care nu le vor folosi niciodata.
Iata un set de intrebari practice inainte de decizie:
- Ai iPhone sau Android? Raspunsul elimina automat o parte din optiuni.
- Faci sport regulat sau monitorizezi doar activitatea zilnica?
- Esti dispus sa incarci ceasul in fiecare seara?
- Vrei sa platesti cu ceasul la supermarket (NFC)?
- Contezi pe GPS integrat sau poti lua telefonul la alergare?
Daca raspunsul la ultimele trei intrebari e „nu”, o bratara fitness de calitate medie rezolva 90% din nevoi la un sfert din pret.
Sanatatea ca abonament – tendinta care schimba piata
Producatorii au inteles ca hardware-ul devine tot mai greu de diferentiat, asa ca au mutat batalia in software si servicii. Samsung One Health, Apple Health si Garmin Connect ofera acum analize longitudinale – nu doar date zilnice, ci tendinte pe saptamani si luni intregi.
Un ceas Samsung conectat la platforma Samsung Health poate detecta ritmuri cardiace neregulate si poate trimite alerte, functie validata clinic in mai multe studii europene.
Apple a mers mai departe: Apple Watch poate actiona ca dispozitiv medical de clasa II in unele tari, cu functii precum ECG si notificarea de fibrilatie atriala.
Aceasta traiectorie transforma dispozitivele purtabile dintr-un gadget de nisa intr-un instrument de preventie accesibil publicului larg.
Bratara fitness, prin simplitatea ei , ramane relevanta tocmai pentru segmentul care nu vrea sa interactioneze cu un ecosistem digital complex.
Alegerea unui dispozitiv pentru incheietura mainii seamana, in fond, cu alegerea unui automobil: unii au nevoie de un SUV cu toate optiunile, altii fac mai bine cu un hatchback fiabil care porneste dimineata fara emotii – important e sa stii in care categorie te afli.
CELE MAI CITITE
