Inteligența artificială, folosită în experimente cu virusuri periculoase

Inteligența artificială ar putea facilita dezvoltarea armelor biologice, avertizează experții în securitate și cercetare. Unele sisteme pot furniza informații despre modificarea agenților patogeni, iar cercetătorii atrag atenția că mecanismele de protecție ale modelelor AI pot fi ocolite. Specialiștii subliniază însă că accesul la informații nu înseamnă automat și capacitatea de a produce arme biologice.

Progresele rapide ale inteligenței artificiale deschid noi posibilități în medicină și cercetarea genetică, dar ridică și probleme importante de securitate. Tehnologia care îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine virusurile și să dezvolte tratamente ar putea fi utilizată, în anumite condiții, și pentru activități cu consecințe grave.

Potrivit unui material publicat de Digi24, care citează informații din presa internațională și declarații ale unor specialiști, au fost documentate mai multe situații în care utilizatorii au încercat să obțină de la sistemele de inteligență artificială informații ce ar putea fi folosite în cercetări biologice periculoase.

Cercetători au încercat să folosească inteligența artificială în experimente cu virusuri

Compania Anthropic a raportat cinci cazuri în care utilizatori ar fi încercat să folosească chatbotul Claude pentru activități potențial periculoase, care implicau virusuri sau toxine. Unele tentative ar fi vizat cercetări asupra unor agenți patogeni, inclusiv experimente legate de modificări care le-ar putea influența comportamentul.

Potrivit informațiilor prezentate, unii utilizatori au încercat să depășească restricțiile impuse de sistem după ce solicitările inițiale au fost blocate.

Astfel de situații ridică întrebări privind eficiența măsurilor de siguranță introduse de companiile care dezvoltă inteligență artificială. Sistemele sunt concepute să răspundă la întrebări din numeroase domenii științifice, însă aceeași capacitate poate fi exploatată pentru obținerea unor informații cu potențial distructiv.

Trebuie făcută însă o distincție importantă: cercetările asupra virusurilor nu sunt, prin ele însele, activități ilegale sau periculoase. În laboratoare, oamenii de știință studiază agenții patogeni pentru a înțelege cum apar epidemiile, pentru a anticipa riscurile unor viitoare pandemii și pentru a dezvolta vaccinuri ori tratamente. Problema apare atunci când informațiile și tehnologiile sunt folosite în scopuri care pot pune în pericol populația.

Ce au demonstrat experimentele cu chatboturi

Un alt experiment, realizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a urmărit să evalueze măsura în care persoane fără pregătire specializată ar putea obține informații relevante pentru activități biologice periculoase cu ajutorul unui chatbot.

În cadrul testului, studenții au reușit să obțină într-un interval scurt informații despre agenți patogeni cu potențial pandemic și despre anumite resurse necesare cercetării biologice.

Rezultatele au atras atenția asupra unei posibile probleme: inteligența artificială poate reduce timpul necesar pentru identificarea și organizarea unor informații științifice complexe. Ceea ce înainte presupunea documentare îndelungată poate deveni mai accesibil pentru persoane care nu au o pregătire aprofundată în domeniu.

Cu toate acestea, experimentul nu demonstrează că participanții ar fi putut produce efectiv agenți patogeni periculoși. Obținerea unor răspunsuri de la un chatbot este diferită de realizarea unor experimente biologice, care presupun laboratoare, echipamente, materiale și competențe practice.

Specialiștii atrag atenția și asupra riscului ca sisteme dezvoltate pentru scopuri legitime să fie folosite pentru a identifica vulnerabilități în mecanismele de verificare a comenzilor de material genetic.

Au fost proiectați virusuri cu ajutorul inteligenței artificiale

Unul dintre cele mai importante progrese recente în acest domeniu îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale pentru proiectarea unor virusuri care nu au fost întâlnite în natură.

Cercetători de la Universitatea Stanford și Arc Institute au prezentat în 2026 rezultate privind proiectarea unor virusuri care infectează bacterii. Acestea au fost realizate în laborator și au demonstrat că modelele de inteligență artificială pot contribui la proiectarea unor secvențe genetice funcționale.

Virusurile studiate infectează bacterii, nu oameni. Cercetarea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe bacteriofagi, utilizate pentru combaterea anumitor infecții bacteriene, inclusiv în contextul rezistenței la antibiotice.

Descoperirea are, așadar, posibile beneficii medicale, dar evidențiază și necesitatea unor reguli clare pentru utilizarea tehnologiei. Capacitatea de a proiecta secvențe genetice noi impune evaluarea atentă a riscurilor înainte ca metodele respective să fie extinse către aplicații biologice mai complexe.

De ce inteligența artificială nu este suficientă pentru fabricarea unei arme biologice

Experții subliniază că informațiile oferite de un sistem AI nu pot înlocui toate etapele necesare pentru dezvoltarea unei arme biologice.

Producerea unui agent patogen periculos presupune acces la materiale biologice, infrastructură de laborator, cunoștințe de specialitate și capacitatea de a verifica experimental rezultatele. Chiar și atunci când un sistem furnizează informații aparent relevante, acestea pot fi incomplete, inexacte sau imposibil de aplicat în practică.

Un risc deosebit este reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale de către persoane sau organizații care dețin deja resursele și expertiza necesare. Într-un asemenea context, tehnologia ar putea accelera anumite activități de cercetare și ar putea ajuta la identificarea unor soluții care, în mod obișnuit, ar necesita mai mult timp.

Prin urmare, îngrijorarea specialiștilor nu se limitează la posibilitatea ca un utilizator fără pregătire să obțină informații de pe internet. Ei analizează și modul în care sistemele AI ar putea amplifica posibilitățile unor actori care au deja acces la infrastructură și competențe avansate.

Experții cer reguli mai stricte pentru dezvoltatorii de inteligență artificială

În contextul acestor evoluții, specialiștii solicită evaluări independente ale modelelor de inteligență artificială înainte de lansarea lor și mecanisme mai eficiente de identificare a utilizărilor abuzive.

Printre măsurile discutate se numără verificarea capacităților sistemelor în scenarii cu risc ridicat, restricționarea accesului la anumite informații biologice sensibile și controale mai riguroase asupra comenzilor de material genetic.

O altă problemă este caracterul voluntar al unor măsuri de siguranță. Dacă regulile diferă de la o companie la alta, utilizatorii rău intenționați ar putea încerca să găsească sisteme cu protecții mai slabe.

Experții consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de mecanisme de supraveghere adaptate noilor capacități tehnologice. În același timp, măsurile de securitate trebuie să permită continuarea cercetărilor medicale legitime, care pot contribui la prevenirea bolilor și la dezvoltarea unor tratamente.