Social Media

Tehnologie

Inteligența artificială, folosită în experimente cu virusuri periculoase

Actualizat:
Timp de citire: 6 minute
Inteligența artificială, folosită în experimente cu virusuri periculoase

Inteligența artificială ar putea facilita dezvoltarea armelor biologice, avertizează experții în securitate și cercetare. Unele sisteme pot furniza informații despre modificarea agenților patogeni, iar cercetătorii atrag atenția că mecanismele de protecție ale modelelor AI pot fi ocolite. Specialiștii subliniază însă că accesul la informații nu înseamnă automat și capacitatea de a produce arme biologice.

Progresele rapide ale inteligenței artificiale deschid noi posibilități în medicină și cercetarea genetică, dar ridică și probleme importante de securitate. Tehnologia care îi ajută pe oamenii de știință să înțeleagă mai bine virusurile și să dezvolte tratamente ar putea fi utilizată, în anumite condiții, și pentru activități cu consecințe grave.

Potrivit unui material publicat de Digi24, care citează informații din presa internațională și declarații ale unor specialiști, au fost documentate mai multe situații în care utilizatorii au încercat să obțină de la sistemele de inteligență artificială informații ce ar putea fi folosite în cercetări biologice periculoase.

Cercetători au încercat să folosească inteligența artificială în experimente cu virusuri

Compania Anthropic a raportat cinci cazuri în care utilizatori ar fi încercat să folosească chatbotul Claude pentru activități potențial periculoase, care implicau virusuri sau toxine. Unele tentative ar fi vizat cercetări asupra unor agenți patogeni, inclusiv experimente legate de modificări care le-ar putea influența comportamentul.

Potrivit informațiilor prezentate, unii utilizatori au încercat să depășească restricțiile impuse de sistem după ce solicitările inițiale au fost blocate.

Astfel de situații ridică întrebări privind eficiența măsurilor de siguranță introduse de companiile care dezvoltă inteligență artificială. Sistemele sunt concepute să răspundă la întrebări din numeroase domenii științifice, însă aceeași capacitate poate fi exploatată pentru obținerea unor informații cu potențial distructiv.

Trebuie făcută însă o distincție importantă: cercetările asupra virusurilor nu sunt, prin ele însele, activități ilegale sau periculoase. În laboratoare, oamenii de știință studiază agenții patogeni pentru a înțelege cum apar epidemiile, pentru a anticipa riscurile unor viitoare pandemii și pentru a dezvolta vaccinuri ori tratamente. Problema apare atunci când informațiile și tehnologiile sunt folosite în scopuri care pot pune în pericol populația.

Ce au demonstrat experimentele cu chatboturi

Un alt experiment, realizat la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a urmărit să evalueze măsura în care persoane fără pregătire specializată ar putea obține informații relevante pentru activități biologice periculoase cu ajutorul unui chatbot.

În cadrul testului, studenții au reușit să obțină într-un interval scurt informații despre agenți patogeni cu potențial pandemic și despre anumite resurse necesare cercetării biologice.

Rezultatele au atras atenția asupra unei posibile probleme: inteligența artificială poate reduce timpul necesar pentru identificarea și organizarea unor informații științifice complexe. Ceea ce înainte presupunea documentare îndelungată poate deveni mai accesibil pentru persoane care nu au o pregătire aprofundată în domeniu.

Cu toate acestea, experimentul nu demonstrează că participanții ar fi putut produce efectiv agenți patogeni periculoși. Obținerea unor răspunsuri de la un chatbot este diferită de realizarea unor experimente biologice, care presupun laboratoare, echipamente, materiale și competențe practice.

Specialiștii atrag atenția și asupra riscului ca sisteme dezvoltate pentru scopuri legitime să fie folosite pentru a identifica vulnerabilități în mecanismele de verificare a comenzilor de material genetic.

Au fost proiectați virusuri cu ajutorul inteligenței artificiale

Unul dintre cele mai importante progrese recente în acest domeniu îl reprezintă utilizarea inteligenței artificiale pentru proiectarea unor virusuri care nu au fost întâlnite în natură.

Cercetători de la Universitatea Stanford și Arc Institute au prezentat în 2026 rezultate privind proiectarea unor virusuri care infectează bacterii. Acestea au fost realizate în laborator și au demonstrat că modelele de inteligență artificială pot contribui la proiectarea unor secvențe genetice funcționale.

Virusurile studiate infectează bacterii, nu oameni. Cercetarea ar putea contribui la dezvoltarea unor terapii bazate pe bacteriofagi, utilizate pentru combaterea anumitor infecții bacteriene, inclusiv în contextul rezistenței la antibiotice.

Descoperirea are, așadar, posibile beneficii medicale, dar evidențiază și necesitatea unor reguli clare pentru utilizarea tehnologiei. Capacitatea de a proiecta secvențe genetice noi impune evaluarea atentă a riscurilor înainte ca metodele respective să fie extinse către aplicații biologice mai complexe.

De ce inteligența artificială nu este suficientă pentru fabricarea unei arme biologice

Experții subliniază că informațiile oferite de un sistem AI nu pot înlocui toate etapele necesare pentru dezvoltarea unei arme biologice.

Producerea unui agent patogen periculos presupune acces la materiale biologice, infrastructură de laborator, cunoștințe de specialitate și capacitatea de a verifica experimental rezultatele. Chiar și atunci când un sistem furnizează informații aparent relevante, acestea pot fi incomplete, inexacte sau imposibil de aplicat în practică.

Un risc deosebit este reprezentat de utilizarea inteligenței artificiale de către persoane sau organizații care dețin deja resursele și expertiza necesare. Într-un asemenea context, tehnologia ar putea accelera anumite activități de cercetare și ar putea ajuta la identificarea unor soluții care, în mod obișnuit, ar necesita mai mult timp.

Prin urmare, îngrijorarea specialiștilor nu se limitează la posibilitatea ca un utilizator fără pregătire să obțină informații de pe internet. Ei analizează și modul în care sistemele AI ar putea amplifica posibilitățile unor actori care au deja acces la infrastructură și competențe avansate.

Experții cer reguli mai stricte pentru dezvoltatorii de inteligență artificială

În contextul acestor evoluții, specialiștii solicită evaluări independente ale modelelor de inteligență artificială înainte de lansarea lor și mecanisme mai eficiente de identificare a utilizărilor abuzive.

Printre măsurile discutate se numără verificarea capacităților sistemelor în scenarii cu risc ridicat, restricționarea accesului la anumite informații biologice sensibile și controale mai riguroase asupra comenzilor de material genetic.

O altă problemă este caracterul voluntar al unor măsuri de siguranță. Dacă regulile diferă de la o companie la alta, utilizatorii rău intenționați ar putea încerca să găsească sisteme cu protecții mai slabe.

Experții consideră că dezvoltarea inteligenței artificiale trebuie însoțită de mecanisme de supraveghere adaptate noilor capacități tehnologice. În același timp, măsurile de securitate trebuie să permită continuarea cercetărilor medicale legitime, care pot contribui la prevenirea bolilor și la dezvoltarea unor tratamente.

Tehnologie

Aparatele electrocasnice ar putea fi următoarele, după atacurile asupra frigiderelor, avertizează șeful securității cibernetice din UE

Publicat

în

Atacurile cibernetice, mai rapide și mai periculoase

Inteligența artificială schimbă radical modul în care sunt realizate atacurile cibernetice și reduce semnificativ timpul pe care companiile și instituțiile îl au la dispoziție pentru a remedia o vulnerabilitate. Avertismentul vine din partea Agenției Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică, într-un context în care atacurile informatice devin tot mai rapide și mai greu de gestionat.

Noile tehnologii permit automatizarea unor activități care, până de curând, necesitau mult timp și specialiști. Hackerii pot identifica mai rapid sisteme vulnerabile și pot încerca să exploateze punctele slabe înainte ca administratorii acestora să apuce să instaleze actualizările de securitate.

Timpul pentru reacție devine tot mai scurt

Una dintre cele mai mari probleme semnalate de specialiști este reducerea intervalului dintre momentul în care o vulnerabilitate devine cunoscută și momentul în care aceasta poate fi exploatată într-un atac.

Inteligența artificială poate accelera căutarea sistemelor expuse și poate automatiza o parte dintre operațiunile folosite în atacurile informatice. Astfel, organizațiile trebuie să reacționeze mult mai rapid atunci când sunt descoperite probleme de securitate.

Agenția europeană avertizează că amenințarea cibernetică rămâne la un nivel ridicat, pe fondul dezvoltării rapide a tehnologiilor bazate pe inteligență artificială, dar și al tensiunilor geopolitice.

De la calculatoare la aparate conectate la internet

Riscurile nu se mai limitează la furtul de parole sau la blocarea calculatoarelor. Tot mai multe dispozitive sunt conectate la internet, iar o eventuală breșă de securitate poate avea efecte în lumea reală.

Avertismentul vine după mai multe atacuri cibernetice care au vizat sisteme de refrigerare din supermarketuri europene. Potrivit relatărilor din ultimele săptămâni, astfel de incidente au afectat magazine din mai multe țări, demonstrând cât de vulnerabile pot deveni echipamentele fizice atunci când sunt conectate permanent la rețea.

Șeful european responsabil de securitatea cibernetică a avertizat că, în viitor, și alte aparate inteligente din locuințe ar putea deveni ținte pentru atacatori.

Atacatorii și apărătorii folosesc aceeași tehnologie

Inteligența artificială nu este folosită doar de infractori. Companiile și instituțiile de securitate utilizează, la rândul lor, sisteme bazate pe AI pentru a descoperi vulnerabilități, a identifica activități suspecte și a reacționa mai rapid la atacuri.

Problema este însă viteza. Dacă un atacator poate automatiza căutarea și exploatarea unor puncte slabe, organizațiile care nu își actualizează rapid sistemele pot rămâne fără suficient timp pentru a se proteja.

Specialiștii avertizează că securitatea cibernetică va deveni o adevărată cursă contra cronometru. Pe măsură ce inteligența artificială devine mai accesibilă, atacurile ar putea fi lansate la scară mai mare și într-un timp mult mai scurt.

Agenția Uniunii Europene pentru Securitate Cibernetică consideră că Europa trebuie să investească mai mult în apărare și să își îmbunătățească capacitatea de reacție, într-un moment în care amenințările informatice afectează nu doar calculatoare și baze de date, ci și infrastructuri și echipamente din viața de zi cu zi.

Citește articolul complet

Tehnologie

Minimalism digital: cum reduci numărul de dispozitive fără a pierde din funcționalitate

Publicat

în

Minimalism digital: cum reduci numărul de dispozitive fără a pierde din funcționalitate

86% dintre români păstrează acasă telefoane mobile vechi, iar 31% dintre aceștia au patru sau mai multe, potrivit Barometrului Environ 2026, realizat de Ipsos. La ele se adaugă tabletele folosite rar, încărcătoarele în plus și gadgeturile uitate prin sertare. Minimalismul digital oferă o alternativă practică: să păstrezi dispozitivele care îți sunt cu adevărat utile, să le folosești mai eficient și să eviți achizițiile inutile.

Ce înseamnă minimalismul digital?

Minimalismul digital înseamnă să folosești tehnologia în mod conștient, în funcție de nevoile reale. De exemplu, un smartphone poate înlocui aparatul foto compact, playerul muzical, GPS-ul și reportofonul, iar un laptop poate fi suficient pentru muncă, studiu și divertisment.

Cum reduci numărul de dispozitive fără să pierzi funcționalitatea?

Primul pas este un inventar al echipamentelor din casă: ce folosești zilnic, ce folosești ocazional și ce nu ai mai pornit de luni sau de ani. Apoi, câteva soluții practice:

  • Folosește mai eficient dispozitivele existente. Verifică funcțiile telefonului sau laptopului înainte de a cumpăra un aparat nou.
  • Alege accesorii compatibile. Din 28 decembrie 2024, telefoanele, tabletele, căștile și alte dispozitive portabile noi vândute în Uniunea Europeană folosesc portul USB-C, iar din 28 aprilie 2026 regula se aplică și laptopurilor. Practic, același încărcător poate servi mai multe dispozitive.
  • Repară înainte să înlocuiești. Doar 20% dintre români și-au reparat ultimul aparat defect, deși 70% ar face-o dacă reparația ar costa în jur de 20% din prețul unui produs nou, arată același barometru.
  • Amână achizițiile impulsive. 40% dintre români au cumpărat un dispozitiv electronic după o reclamă sau o recomandare din social media, iar 60% dintre aceștia au regretat ulterior. Înainte de a cumpăra, întreabă-te dacă noul gadget îți aduce o funcție nouă sau doar dublează ce poți face deja.

De ce contează minimalismul digital pentru mediu?

Fabricarea echipamentelor electronice consumă metale, energie și apă. Tendința de înlocuire rapidă este vizibilă mai ales la electronicele mici și ieftine, numite „Fast Tech”. Potrivit Fast Tech Consumer Study 2026, realizat pentru WEEE Forum în 12 țări europene, 92,1% dintre respondenții din România au cumpărat cel puțin un astfel de produs.

Prelungirea duratei de utilizare, repararea și reutilizarea aparatelor contribuie la reducerea deșeurilor și susțin economia circulară. Atunci când un aparat nu mai poate fi folosit, deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE) trebuie predate separat. Ele conțin materiale valoroase, precum cuprul sau metalele prețioase, dar și componente care au nevoie de tratare specială.

Ce faci cu dispozitivele de care nu mai ai nevoie?

Înainte de a preda telefoane, tablete sau laptopuri, șterge datele personale și deconectează conturile asociate.

Echipamentele care nu mai pot fi folosite se predau întregi, fără a fi desfăcute. Recipientele de colectare Environ sunt prezente în peste 4.800 de locații din țară. Descarcă aplicația Unde Reciclăm și găsește centrul din zona ta. Pentru aparatele mari, poți solicita din aplicație ridicarea gratuită de la domiciliu.

Minimalismul digital începe cu o întrebare simplă: de ce dispozitive am nevoie cu adevărat?

Asociația Environ este una dintre primele organizații de transfer de responsabilitate (OTR) din România. De 19 ani, sprijină producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice în gestionarea responsabilităților privind DEEE și îi ajută pe români să recicleze corect, prin peste 4.800 de puncte de colectare, aplicația Unde Reciclăm și campanii de educare.

Surse:

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧