SĂNĂTATE
Vitamina K administrată la naștere, ținta unui nou val de informații false pe TikTok
Un nou trend periculos ia amploare pe TikTok. Viitoarele mămici sunt speriate că bebelușii lor ar putea suferi un șoc anafilactic sau că ar putea face leucemie dacă le este administrată vitamina K la naștere.
În realitate, oamenii se nasc cu o deficiență de vitamina K, iar administrarea ei salvează anual sute de mii de vieți și previne apariția hemoragiilor la nou-născuți.
Medici îndeamnă pacienții să nu se informeze din surse nesigure
Mămică: „Mi se pare incredibil că oamenii care ar trebui să spună adevărul ne mint pentru 5 lei în plus. 24 Se arată exact că vitamina K poate da șoc anafilactic.”
Diana, mămică: „Nu ne luăm după trendurile din online și după tot felul de informații false și tot timpul să fie confirmate de medici specialiști și să fie în siguranță copiulul.”
Nicoleta, mămică: „Știu că pot să apară hemoragii care uneori nu se văd inițial și te poți trezi după aia că s-a întâmplat ceva, că a fost o tragedie, când puteai să eviți.”
Cel mai frecvent întâlnit mit este ca vitamina K provoacă leucemie.
Cătălina Grama, medic specialist la maternitatea Polizu: „Complet fals. Acest lucru se bazează pe un studiu apărut cu câteva zeci de ani în urmă, studiu care a fost demontat de numeroase alte publicații. Să vină să discute cu noi, să se informeze din surse sigure și să nu le fie rușine să pună întrebări.”
Vitamina K este cea care ajută la coagularea corectă a sângelui. Toți nou-născuții vin pe lume cu un deficit al acestei vitamine și, pentru a preveni îmbolnăvirea, încă din anii ’60, bebelușilor din toată lumea li se administrează această substanță în primele șase ore de viață.”
Cătălina Grama, medic specialist la maternitatea Polizu: „De ceea ce ne temem noi cel mai tare este apariția bolii hemoragice neonatale, care se manifestă cu hemoragii. Hemoragii care au punct de plecare fie cutanat, fie gastro-intestinal, fie pulmonar și, în cele mai grave cazuri, sunt sângerările la nivel cerebral.”
Lipsa acestei vitamine poate fi fatală pentru un nou născut în primele luni de viață. Pe rețele de socializare, mai ales pe TiK Tok, circulă cu totul alte narațiuni.
Utilizator de TikTok: „Vitamina K este mai mult o bombă de neurotoxine, având în vedere cât de multe toxine conține ea și câte chestii petrochimice.”
La Maternitatea Polizu din București au venit pe lume 18 copii în noaptea de luni spre marți. Toți au primit vitamina K la naștere.
SĂNĂTATE
Boala gravă care se poate transmite de la om la om. Cum se manifestă ciuma pulmonară
Ciuma pulmonară este una dintre cele mai grave forme ale unei boli infecțioase provocate de bacteria Yersinia pestis. Afecțiunea poate evolua rapid, iar întârzierea tratamentului crește riscul de complicații severe și de deces. Deși este rară, boala necesită atenție medicală, mai ales pentru că forma pulmonară se poate transmite de la o persoană la alta în anumite condiții.
Ciuma este asociată adesea cu marile epidemii din trecut, însă bacteria care provoacă boala continuă să existe în anumite populații de animale. În funcție de modul în care se produce infecția și de organele afectate, boala poate lua mai multe forme, dintre care cele mai cunoscute sunt cea bubonică, septicemică și pulmonară.
Cum se transmite ciuma pulmonară
Bacteria Yersinia pestis ajunge cel mai frecvent la oameni prin mușcătura puricilor infectați, care pot transmite agentul patogen de la rozătoare. Există însă și alte mecanisme de infectare, în funcție de forma bolii.
Ciuma pulmonară afectează plămânii și poate apărea fie prin răspândirea infecției în organism, fie în urma inhalării particulelor care conțin bacteria. În această formă, transmiterea între oameni este posibilă prin picături respiratorii eliminate de o persoană infectată, în special în timpul tusei.
Riscul este asociat în principal contactului apropiat cu o persoană bolnavă care prezintă simptome respiratorii. Ciuma pulmonară nu trebuie însă confundată cu infecțiile respiratorii obișnuite, iar existența unui mecanism de transmitere pe cale respiratorie nu înseamnă automat că boala se răspândește la fel de ușor ca gripa.
Care sunt simptomele și când apare pericolul
Manifestările ciumei pulmonare pot apărea după o perioadă scurtă de incubație, iar starea pacientului se poate agrava într-un interval de timp redus.
Printre simptomele care pot apărea se numără febra, frisoanele, durerile de cap, slăbiciunea accentuată și tusea. Pe măsură ce boala evoluează, pot apărea dureri în piept, dificultăți de respirație și spută cu sânge.
În lipsa tratamentului, infecția poate provoca insuficiență respiratorie, septicemie și deces. Din acest motiv, suspiciunea de ciumă pulmonară reprezintă o urgență medicală și impune evaluare rapidă, măsuri de izolare și investigații de specialitate.
Simptomele nu sunt suficiente, singure, pentru stabilirea diagnosticului. Medicii trebuie să țină cont de istoricul expunerii, de contextul epidemiologic și de rezultatele investigațiilor.
Există tratament pentru ciuma pulmonară?
Da. Ciuma este o infecție bacteriană pentru care există tratamente antibiotice eficiente. Administrarea acestora cât mai devreme este esențială pentru creșterea șanselor de supraviețuire.
Tratamentul este stabilit de medici, în funcție de forma bolii și de starea pacientului. În cazul unei suspiciuni de ciumă pulmonară, sunt necesare măsuri rapide pentru protejarea pacientului și reducerea riscului de transmitere către alte persoane.
Cei care au intrat în contact apropiat cu un caz confirmat pot avea nevoie de monitorizare și, în funcție de evaluarea medicală, de tratament preventiv.
Cât de mare este riscul pentru populație
Ciuma rămâne o boală rară, chiar dacă apariția unor cazuri suspecte poate atrage atenția autorităților sanitare și a publicului.
Informațiile publicate în octombrie 2026 despre un caz de pneumonie de cauză necunoscută din Rusia au readus în discuție această infecție. Totuși, un caz investigat nu reprezintă, în sine, dovada unei epidemii de ciumă pulmonară.
Potrivit informațiilor prezentate de Longevity Magazine, situația era monitorizată, iar datele disponibile nu indicau existența unei transmiteri susținute de la om la om.
Pentru populația generală, este important ca informațiile despre asemenea boli să fie interpretate în context și să nu genereze alarmă nejustificată. Prevenția presupune evitarea contactului cu rozătoare bolnave sau moarte și protejarea împotriva puricilor în zonele în care bacteria este prezentă.
Ciuma pulmonară este, așadar, o afecțiune rară, dar gravă, în cazul căreia recunoașterea simptomelor, diagnosticul rapid și administrarea promptă a antibioticelor pot face diferența între viață și moarte.
SĂNĂTATE
Câți pași trebuie să facem zilnic pentru a ne menține sănătoși. Ce beneficii are mersul pe jos
Mersul pe jos poate contribui la sănătatea inimii, la menținerea greutății și la reducerea riscului de diabet. Specialiștii atrag atenția că nu trebuie să atingem obligatoriu 10.000 de pași în fiecare zi, ci să facem mișcare constant, în funcție de starea de sănătate și de condiția fizică.
Mersul pe jos este una dintre cele mai simple metode prin care putem avea mai multă grijă de sănătate, fără abonament la sală și fără echipamente speciale. O plimbare zilnică poate fi integrată ușor în program, fie că alegem să mergem pe jos până la serviciu, să facem cumpărăturile sau să ieșim seara la o plimbare prin cartier.
Beneficiile nu se limitează la consumul de calorii. Practicată regulat, activitatea fizică poate contribui la menținerea sănătății cardiovasculare, la un control mai bun al glicemiei și la îmbunătățirea stării psihice. În plus, mișcarea regulată poate ajuta la reducerea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea somnului.
10.000 de pași pe zi sunt obligatorii?
Obiectivul de 10.000 de pași pe zi este cunoscut de mult timp, însă nu reprezintă un prag medical obligatoriu pentru toată lumea. Numărul potrivit diferă în funcție de vârstă, starea de sănătate, nivelul de activitate și condiția fizică.
Pentru persoanele care petrec multe ore pe scaun și fac puțină mișcare, primul pas poate fi pur și simplu creșterea numărului de pași față de nivelul obișnuit. Nu este nevoie să treacă brusc de la câteva mii de pași la 10.000. O creștere treptată, menținută în timp, poate aduce beneficii importante.
Datele analizate de cercetători arată că avantajele pentru sănătate pot apărea și sub pragul de 10.000 de pași. Pentru adulții sub 60 de ani, unele studii au observat că reducerea riscului de deces prematur se plafonează în jurul valorii de 8.000–10.000 de pași pe zi, în timp ce pentru persoanele de peste 60 de ani, intervalul observat este de aproximativ 6.000–8.000 de pași. Aceste valori sunt repere statistice, nu limite individuale.
Cum ajută mersul pe jos organismul
Unul dintre cele mai importante avantaje ale mersului regulat este susținerea sănătății inimii și a vaselor de sânge. Activitatea fizică poate contribui la scăderea tensiunii arteriale și la îmbunătățirea nivelului colesterolului, reducând riscul unor afecțiuni cardiovasculare.
Mișcarea are un rol important și în prevenirea diabetului de tip 2, deoarece ajută organismul să gestioneze mai bine glicemia. În combinație cu o alimentație echilibrată, mersul pe jos poate sprijini controlul greutății și reducerea excesului de grăsime corporală.
Există beneficii și pentru starea psihică. Activitatea fizică regulată poate reduce simptomele de anxietate, poate îmbunătăți somnul și poate contribui la menținerea capacității de concentrare. În plus, mersul pe jos ajută la întreruperea perioadelor lungi petrecute pe scaun, frecvente în cazul persoanelor care lucrează la birou.
Cât trebuie să mergem pe jos în fiecare zi
Pentru adulți, recomandările internaționale indică cel puțin 150 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe săptămână. Acest obiectiv poate fi atins, de exemplu, prin plimbări în pas alert timp de 30 de minute, în cinci zile pe săptămână. Cei care nu pot începe direct cu acest program pot împărți timpul în intervale mai scurte și pot crește treptat durata plimbărilor.
Contează și ritmul. Mersul alert, care accelerează respirația fără să împiedice purtarea unei conversații, este o modalitate practică de a crește intensitatea efortului. Totuși, și mersul într-un ritm mai lent este util pentru persoanele sedentare sau pentru cele care nu pot susține un efort mai mare.
Cei care au afecțiuni cronice, probleme de mobilitate sau alte limitări ar trebui să adapteze efortul la capacitățile proprii și, dacă este necesar, să ceară sfatul medicului înainte de a începe un program mai solicitant.
Mersul pe jos poate ajuta la slăbit?
Plimbările regulate pot contribui la scăderea în greutate, însă rezultatele depind și de alimentație, de durata și intensitatea mișcării, precum și de nivelul general de activitate. Creșterea numărului de pași nu garantează, singură, slăbirea dacă aportul caloric rămâne mai mare decât consumul organismului.
Pentru cei care vor să devină mai activi, cea mai bună strategie este să înceapă de la nivelul actual și să își stabilească obiective realiste. O plimbare zilnică, repetată cu regularitate, poate fi mai utilă pe termen lung decât un obiectiv ambițios abandonat după câteva zile.
În cele din urmă, nu există un număr magic de pași care să garanteze sănătatea. Important este să reducem sedentarismul, să facem mișcare în mod constant și să alegem un ritm potrivit propriului organism.
CELE MAI CITITE
