ECONOMIC
VIDEO/GALERIE FOTO: Ca în vremurile bune! Lansare de navă la VARD Brăila
• este vorba despre prima lansare dintr-o serie de 8 nave ce vor fi construite pe platforma VARD Brăila pentru compania Kazmortransflot, destinate navigaţiei în zona Mării Caspice • nava “BARYS” (cu o lungime de 113,2 m, lăţime de 21 m şi un pescaj maxim de 4 m) şi-a primit botezul din partea “naşei”, Zhanna Tusupbekova în cadrul unei festivităţi în acorduri de fanfară • după probe, nava ar urma să fie predată armatorului, la finele lunii august • şantierul naval caută în continuare forţă de muncă pentru a face faţă volumului presupus de lucrările în cadrul contractului având drept beneficiar compania Kazmortransflot
Vineri, 12 mai, de la ora 9.00, la şantierul Naval VARD Brăila SA a avut loc o dublă ceremonie: de lansare a unei nave şi botezul acesteia. Este vorba despre primul dintr-o serie de 8 vapoare destinate navigaţiei în ape marine din zona Mării Caspice, pentru câmpurile petroliere din Kazakhstan, toate urmând a fi operate de firma “Topaz Energy and Marine” şi de partenerii acesteia, companiile “Kazmortransflot”, “Blue Water Shipping” şi “Tengizcherroil”. La evenimentul organizat cu “etichetă”, în acorduri de fanfară, au participat reprezentanţii armatorului şi partenerii acestuia, alături de conducerea VARD şi, nu în ultimul rând, alături de navaliştii brăileni, precum şi salariaţii subcontractorilor care şi-au adus aportul direct la realizarea acestui proiect. Nava “BARYS” realizată în şantierul naval sub numărul de comandă 852, cu o lungime de 113,2 m, lăţime de 21 m şi un pescaj maxim de 4 m, a fost lansată înainte de termenul contractual stabilit între părţi, fapt reliefat în speech-urile reprezentanţilor clientului, susţinute în faţa sutelor de navalişti prezenţi la eveniment. De altfel, în discursurile directorilor KMG, KMTF – Kazmortransflot s-a pus accent pe faptul că grupul “Vard” în general şi, bineînţeles, “Vard” Brăila a primit această comandă deoarece are capacitatea şi experienţa necesară pentru a onora “la timp, de bună calitate şi în cadrul bugetului alocat”. Toţi vorbitorii au pus mare accent pe faptul că şantierul brăilean are, de asemenea, capacitatea de a executa cele opt nave în condiţii depline de siguranţă, astfel încât să poată fi evitate nedoritele accidente de muncă. În mod special, delegaţia din Kazakhstan a subliniat că, în luna decembrie a acestui an, ţara sărbătoreşte cea de-a 25 -a aniversare a obţinerii independenţei, iar lansarea primei nave în acest contract, construită de “Vard” Brăila, se potriveşte foarte bine cu acest moment.
“BARYS” va fi predată armatorului la finele lunii august
Directorul “Vard” Brăila, Laurenţiu Rusinoiu, a explicat, la rândul său, auditoriului că această primă lansare din serie face parte dintr-un contract pe care-l consideră cel mai mare din ultimii 15 ani şi că efortul colectiv al angajaţilor de pe platforma navală brăileană este cu atât mai deosebit cu cât s-a reuşit devansarea termenului contractual în cazul lui “BARYS”, iar asta fără a se face rabat la calitatea lucrărilor. “Construcţia FTMCV BARYS a debutat în data de 6 septembrie anul trecut, când în prezenţa unei delegaţii din partea clientului a fost organizată o festivitate de tăiere a primei table de oţel în cadrul acestei comenzi. FTMCV BARYS este prima dintr-o serie de 3 nave ce vor fi construite aici pe platfoma VARD Brăila pentru Kazmortransflot şi partenerii acestuia, celelalte 5 nave de acelaşi tip, aflate acum în diferite stadii de construcţie în şantierul nostru, având dimensiuni un pic diferite: lungimea de 123 metri şi pescajul de 3 metri. Fiecare navă va asigura condiţii standard de locuire pentru un echipaj format din 18 persoane”, a declarat sursa citată. După ceremonia de lansare şi botez, “BARYS” urmează să intre în probe şi va fi efectiv livrată la finele lunii august. Următoarea navă din serie trebuie să plece din Brăila în toamna acestui an.
Trebuie făcută precizarea că, în total, grupul norvegian “Vard” va trebui să le livreze companiilor din Kazakhstan 18 nave: pe lângă cele opt construite de “Vard Brăila”, alte patru vor fi făcute la “Vard Tulcea”, iar şase vor fi realizate la “Vard Vung Tau”, în Vietnam.
2016, un an de reviriment pentru “Vard Brăila”
2016 s-a dovedit a fi de bun augur pentru şantierul naval “Vard Brăila”. După ce, în 2015, pe fondul crizei petrolului cu reverberaţii acute pe piaţa construcţiilor de nave, compania brăileană s-a văzut nevoită să renunţe la 20% dintre angajaţi, iar o parte dintre cei rămaşi au fost detaşaţi la alte şantiere navale din ţară ale grupului “Vard”, trimestrul III al lui 2016 a venit cu mega-contractul de 8 nave pentru grupul kazakh şi, odată cu acesta, a revenit şi optimismul pe platforma şantierului brăilean. De altfel, compania încearcă să-şi acopere necesarul de personal pentru a face faţă volumului de muncă, organizând anul acesta o caravană de recrutare în judeţ pentru brăilenii dornici să lucreze în domeniul naval ori să se califice în meserii de care unitatea are mare nevoie.
Grupul “Vard”, cu sediul central în Norvegia, operează 10 şantiere navale, dintre care cinci în Norvegia, două în România (la Brăila şi Tulcea), două în Brazilia şi unul în Vietnam. De asemenea, mai deţine participări la capitalul unor companii româneşti precum “Vard Electro” – producător şi furnizor de componente electrice şi servicii de instalaţii electrice, “Vard Piping” – producător de ţevi şi “Vard Accomodation” – amenajări interioare.
ECONOMIC
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
ECONOMIC
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
