POLITIC
Varga susţine că parlamentarii PSD şi ALDE nu au votat moţiunea, fiindu-le frică de trădători
• deputatul PNL Brăila Vasile Varga a ironizat, ieri, decizia parlamentarilor PSD şi ALDE de a nu participa la votul pentru moţiunea de cenzură • acesta susţine că, deşi nu a trecut, moţiunea rămâne totuşi un avertisment pentru Guvernul PSD în privinţa modului în care va acţiona de acum înainte
Deputatul liberal Vasile Varga a criticat, ieri, faptul că parlametarii PSD şi ALDE nu au participat la votul pentru moţiunea de cenzură iniţiată împotriva Cabinetului Sorin Grindeanu. Acesta a afirmat că, cel mai probabil, decizia a fost luată de teamă să nu existe “trădători” la nivelul taberei de guvernământ.
“Păi, pun o întrebare retorică: dacă dintre parlamentarii PSD – ALDE erau deputaţi şi senatori care totuşi votau «pentru»?! Că votul este secret şi ar fi putut. Ce s-ar fi întâmplat? Cădea Guvernul?! Cădea! Şi atunci, ca o măsură de siguranţă, probabil că au mers pe varianta asta să nu mai voteze nimeni. Aşa s-a şi consemnat în procesul verbal de şedinţă. În momentul în care s-a strigat prezenţa pentru vot, fiecare dintre cei de la ALDE şi PSD au spus: «prezent, nu votez!». Dar este o chestiune pur politică să nu îi laşi să voteze. Nu a votat nimeni pentru că nu se ştia ce se întâmplă la vot. Nu au vrut să rişte”, a declarat Varga.
Chiar dacă moţiunea de cenzură a picat, liberalul consideră că rămâne totuşi un avertisment serios pentru Guvernul în funcţie.
“A fost un vot de blam dat Guvernului pentru ceea ce s-a întâmplat până acum, pentru hoţiile care s-au încercat prin acea ordonanţă dată peste noapte. Oamenii din stradă au cerut demisia Guvernului. Chestiunea dezbătută în cadrul OUG 13 nu deranja pe nimeni dacă ar fi fost consultat Consiliul Suprem al Magistraturii, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, putea fi pusă în dezbatere pe site pentru societatea civilă. Pentru că vorbesc şi de profesionişti şi de semiprofesionişti. Această ordonanţă nu trebuie să fie cadou pentru cineva anume. Nimeni nu era împotrivă dacă o făceau cinstit, o puneau în dezbatere publică. Ei bine, această moţiune a fost primul avertisment pe care l-au primit”, a conchis sursa citată.
Precizăm că, potrivit presei centrale, moţiunea de cenzură iniţiată de PNL şi USR a fost respinsă cu 161 voturi “pentru”, 33 “abţineri” şi 8 voturi “împotrivă”. Numărul senatorilor şi deputaţilor prezenţi a fost de 432, însă numărul voturilor exprimate – 202.
Parlamentarii PSD, ALDE şi UDMR au asigurat cvorumul de şedinţă, dar nu au participat la vot. Pentru ca moţiunea de cenzură să treacă era nevoie de 233 de voturi “pentru”.
POLITIC
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose Mihai Tudose: ”Am votat pentru mai buna protecție a drepturilor pasagerilor în UE”
• în maxim 14 zile, pasagerul trebuie să primească rambursarea integrală a costului achitat, în cazul anulării zborurilor • ”autoritățile naționale vor primi competențe sporite, spre exemplu pentru inspecții proactive, nu doar în urma unei reclamații, și pentru investigarea încălcării drepturilor pasagerilor”, a adăugat europarlamentarul PSD
Europarlamentarul PSD Mihai Tudose a declarat că regulamentul european privind asigurarea respectării drepturilor pasagerilor în UE va asigura o mai bună protecție a călătorilor, în special a celor din transportul aerian.
”Am votat, în sesiunea plenară de la Strasbourg, un nou regulament, care modifică cinci texte legislative europene, pentru a îmbunătăți protecția și informarea pasagerilor în UE. Vor fi norme mai clare privind rambursarea în cazul anulărilor, atunci când zborurile vor fi rezervate prin platforme de rezervare online sau agenții de voiaj.
Este vorba atât de procedură – pentru că se introduce un formular comun european, standardizat, de rambursare și despăgubire – cât și de termen. Acesta va fi de maxim 14 zile, timp în care pasagerul trebuie să primească rambursarea integrală a costului achitat, cu obligația transportatorului aerian să transfere suma către intermediar în maxim șapte zile, iar intermediarul să vireze banii pasagerului în maxim alte șapte zile.
Se vor consolida, de asemenea, drepturile persoanelor cu handicap și ale persoanelor cu mobilitate redusă.
Iar în ceea ce privește rolul autorităților naționale, acestea vor primi competențe sporite, spre exemplu pentru inspecții proactive, nu doar în urma unei reclamații, și pentru investigarea încălcării drepturilor pasagerilor”, a precizat Mihai Tudose, vicepreședintele Comisiei pentru Securitate și Apărare din Parlamentul European.
POLITIC
Acuzațiile lui Sorin Grindeanu: Bolojan a lăsat facturi neachitate de peste 30 de miliarde de lei
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, îl acuză pe fostul premier Ilie Bolojan că a lăsat în urmă obligații de plată de peste 30 de miliarde de lei și susține că măsurile adoptate în timpul guvernării sale nu au reușit să redreseze bugetul și au afectat nivelul de trai al românilor.
Liderul social-democrat a prezentat și o serie de măsuri pe care miniștrii PSD intenționează să le abordeze în perioada următoare, de la finanțarea serviciilor medicale de urgență până la deblocarea unor proiecte de infrastructură și salvarea fondurilor europene.
Într-o declarație publicată duminică, 25 octombrie, Sorin Grindeanu a afirmat că Guvernul condus de Ilie Bolojan ar fi lăsat peste 30 de miliarde de lei în facturi neachitate, cheltuieli și obligații amânate pentru o perioadă ulterioară. Acesta a mai susținut că bugetul adoptat în aprilie s-ar fi epuizat în octombrie.
„A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia și a adâncit criza”, a declarat liderul PSD, criticând politicile economice ale fostului premier.
Grindeanu a mai afirmat că România are nevoie de o schimbare de direcție, cu măsuri care să susțină investițiile, economia și veniturile populației. Acuzațiile reprezintă poziția exprimată de liderul social-democrat, iar valoarea obligațiilor de plată invocate trebuie analizată în raport cu datele bugetare oficiale.
Ce măsuri anunță miniștrii PSD
Sorin Grindeanu a prezentat mai multe direcții de acțiune pe care miniștrii social-democrați urmează să le abordeze în perioada următoare.
În domeniul sănătății, PSD vizează asigurarea fondurilor necesare funcționării unităților de primiri urgențe (UPU) și a serviciilor de Ambulanță din întreaga țară.
În agricultură, partidul anunță deblocarea despăgubirilor pentru secetă și reluarea dialogului cu Comisia Europeană pentru reluarea exporturilor de ovine.
La Transporturi, sunt vizate ultimele verificări pentru deschiderea, în luna noiembrie, a unei noi secțiuni de autostradă, pe tronsonul Tigveni–Curtea de Argeș. În același timp, în domeniul mediului, PSD își propune deblocarea acordului de mediu revizuit pentru tronsonul montan al autostrăzii Pitești–Sibiu.
Pe lista anunțurilor se mai află operaționalizarea unui grup de lucru pentru reforma administrației publice locale, discuții la Bruxelles pentru protejarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și realizarea unui audit al programelor de sprijin pentru economie.
În domeniul muncii, Grindeanu a menționat deblocarea platformei „Work in Romania”, destinată lucrătorilor străini, despre care susține că este așteptată de mii de antreprenori și firme românești.
PSD invocă deficitul bugetar și promite schimbarea direcției economice
Liderul social-democrat a susținut că România înregistrează cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană și a criticat rezultatele reformelor din ultimul an.
„Acest trend trebuie inversat. PSD alege să fie alături de oamenii reali, nu de corul digital care aplaudă mecanic eșecul pe rețelele sociale”, a transmis Sorin Grindeanu.
Printre celelalte direcții anunțate se numără întâlniri cu partenerii din Bulgaria și Turcia pentru întărirea securității la Marea Neagră, precum și implementarea unor măsuri pentru combaterea violenței în școli, în domeniile Justiției, Internelor și învățământului preuniversitar.
Anunțurile vin în contextul disputelor politice privind deficitul bugetar, obligațiile de plată ale statului și efectele măsurilor de reducere a cheltuielilor publice. Valoarea facturilor neachitate invocată de Sorin Grindeanu și efectele economice atribuite fostei guvernări rămân afirmații care trebuie evaluate în raport cu documentele și datele oficiale relevante.























