ADMINISTRAȚIE
Un nou scandal în CJ! Durerile facerii Serviciului de Întreţinere a drumurilor judeţene
• liberalii au contestat vehement necesitatea înfiinţării unei astfel de structuri, convinşi că numai salariile noilor angajaţi ar putea să coste mai mult decât angajarea unor firme care să facă operaţiunile respective • conducerea CJ a dat asigurări că noul serviciu este foarte important, pentru că va ajuta la rezolvarea rapidă a unor situaţii de urgenţă, care altfel ar trebui să aştepte mult şi bine, până la finalizarea unor licitaţii
Primul pas spre înfiinţarea Serviciului de Întreţinere a drumurilor judeţene, despre care actualul preşedinte al Consiliului Judeţean, Francisk Chiriac, vorbeşte încă de anul trecut, a fost făcut în şedinţa de miercuri, 30 august. Consilierii judeţeni au votat un proiect de hotărâre privind aprobarea modificării organigramei şi statutului de funcţii ale aparatului de specialitate al Consiliului Judeţean, creând astfel premizele înfiinţării noului serviciu, care ar urma să aibă 11 angajaţi. Potrivit preşedintelui Chiriac, într-o viitoare şedinţă a CJ urmează să fie aprobată şi schimbarea statului de funcţii, prin care să se stipuleze că noua structură va avea ca angajaţi un şef şi zece muncitori. Ulterior, va fi lansată licitaţia pentru achiziţia utilajelor necesare, iar după ce acestea vor intra efectiv în posesia Consiliului Judeţean, Serviciul Lucrări Întreţinere va deveni funcţional. În principiu, aşa cum a fost gândită de conducerea CJ, această structură ar urma să se ocupe de lucrările de mică anvergură, cum ar fi tunderea vegetaţiei de pe marginea drumurilor judeţene, trasarea carosabilului, înlocuirea indicatoarelor rutiere rupte sau furate. De asemenea, se vor face şi intervenţii de reparaţie a carosabilului, prin plombarea unor gropi, însă acestea vor avea doar caracter de urgenţă, în locuri punctuale, reparaţiile uzuale, prin turnarea de covoare asfaltice sau plombe pe suprafeţe mari urmând a fi făcute, ca şi până acum, de firme specializate aflate sub contract cu Consiliul Judeţean. În acest context, va fi nevoie doar de câteva utilaje, după cum explică preşedintele Francisk Chiriac. “Vom achiziţiona 4, maxim 5 utilaje, cum ar fi două pentru tăiat iarba, un copactor de capacitate mică, o camionetă pentru transportul muncitorilor şi materialelor. Bineînţeles, vor fi cumpărate şi drujbe, lopeţi şi celelalte ustensile necesare. Lista completă va fi adusă la cunoştinţa consilierilor într-o viitoare şedinţă”, ne-a declarat preşedintele CJ. Întrebat cât va mai dura până când noul serviciu va deveni funcţional, Chirac a evitat să dea un termen concret. “Ce pot să zic? Eu aş vrea să fie gata până în decembrie, însă totul depinde de licitaţiile pentru achiziţia de utilaje. Dacă vor apărea contestaţii, e clar că lucrurile se vor prelungi”, ne-a spus acesta.
Scepticismul liberalilor: “Dacă noi am înfiinţa acest serviciu, cheltuielile ar fi cel puţin de două ori mai mari decât dacă aceste servicii ar fi prestate de firme din exterior!”
Cum era de aşteptat, înfiinţarea noului serviciu a iscat polemici aprinse în cadrul şedinţei CJ de miercuri. Liberalii au ridicat mai multe probleme, acuzându-i pe şefii PSD-işti ai CJ că nu au prezentat suficiente detalii legate de oportunitatea creării acestei structuri.
„Domnule preşedinte, am văzut că mărim organigrama şi vrem să înfiinţăm un serviciu care să facă unele activităţi pe drumurile judeţene. Ideea este că nu am văzut acolo niciun calcul să vedem dacă se justifică realizarea acestui serviciu. Din calculele noastre, am constatat că salariile angajaţilor ne-ar costa într-un an de zile cam 100.000 euro. După care trebuie să facem achiziţii de utilaje, după care consumabile, normal, combustibili şi aşa mai departe. Ideea este că nu am văzut nicăieri un calcul economic. Cu cât s-a adjudecat contractul de cosire a ierbii? Cât ne-a costat pe noi ultima dată când s-au trasat drumurile judeţene? Cât ne costă pe noi anual să înlocuim semnele uzate sau dispărute? Avem un astfel de calcul?”, a întrebat consilierul liberal Marian Sârbu. O intervenţie similară a avut şi liderul grupului liberal din CJ, Alexandru Dănăilă. „Nu suntem împotriva întreţinerii drumurilor judeţene. Consiliul Judeţean este rămas în urmă la acest capitol, cel puţin în ultimii ani au apărut situaţii destul de grave în judeţ. Am văzut că în ultimele săptămâni s-au produs câteva accidente, unele dintre ele cu urmări deosebit de grave, din cauza stării drumurilor judeţene. Consiliul se face vinovat de starea drumurilor judeţene, de întreţinerea lor şi de aducerea lor la nivelul în care să poată fi exploatate pentru traficul rutier. Am văzut că din nefericire, unul dintre accidente s-a soldat cu un deces. Tot vina CJ este şi pentru această chestiune. (…) V-am întrebat care este valoarea cu care a fost adjudecat contractul pentru cosirea ierbii, pentru că în urma unui calcul pe care l-am făcut, din informaţiile avute la mapă, a reieşit faptul că dacă noi am înfiinţa acest serviciu cheltuielile ar fi cel puţin de două ori mai mari decât dacă aceste servicii ar fi prestate de firme din exterior. Mai mult decât atât, odată înfiinţat acest serviciu trebuie să avem specialişti acolo. Aparatura este destul de scumpă. Noi o vom putea folosi pentru o perioadă limitată de timp, iar după ce vom termina toate intervenţiile în regim de urgenţă vom rămâne cu ea pe stoc, la fel cum vom rămâne cu oameni angajaţi acolo. Asta dacă reuşim să îi angajăm, pentru că este o problemă şi la nivel de specialişti astăzi. Mai mult decât atât, costurile pe care le-am avea ar fi foarte mari şi am ajunge la o situaţie similară cu cea de la «Rocreativ», unde au fost plătiţi nişte bani doar pentru salarii şi nu au putut fi în niciun fel valorificaţi de CJ. Iar ultima chestiune este legată de faptul că această structură ar trebui să asigure nu numai intervenţiile în regim de urgenţă. Ar trebui să asigure toate intervenţiile pe drumurile judeţene. Eu vă întreb dacă noi, astăzi, cu 7 sau 8 oameni care or să lucreze acolo vom putea să întreţinem toate drumurile judeţene? Că nu avem tehnologiile necesare pentru întreţinerea tuturor categoriilor de lucrări care ar trebui făcute pe DJ-uri. De asta era mai bine cu firme specializate, unde fiecare face câte o bucăţică şi la sfârşit ne ajunge şi mai ieftin”.
Cel care a încercat să îi convingă pe liberali de necesitatea înfiinţării Serviciului Lucrări Întreţinere a fost vicepreşedintele CJ Ionel Epureanu. „Exact cum aţi specificat, s-au întâmplat o serie de accidente şi anul trecut şi anul acesta. Apar situaţii în care trebuie să intervenim urgent, iar în momentul de faţă CJ nu are nicio pârghie prin care să poată face asta. Licitaţiile se derulează greoi. Trebuie să ne milogim efectiv la primarii din zonă, dacă apare undeva un crater, ca să îl astupăm provizoriu, după care să aşteptăm să încheiem contractul ca să putem interveni. În zonele unde s-au petrecut accidente am instalat indicatoare de limitare a vitezei cu acceptul Poliţiei. Din păcate, cei care trec pe acolo nu le văd, nu le respectă, dar ele sunt şi în acest moment. Am verificat, sunt în locurile respective. Acest serviciu are rolul să ne permită să intervenim în regim de urgenţă acolo unde este nevoie. Dacă lucrurile vor decurge bine, va exista posibilitatea măririi structurii, transformării ei în direcţie, dotării cu utilaje”, a precizat Epureanu.
În ceea ce priveşte informaţiile solicitate de liberali, privind valoarea contractelor încheiate de CJ pentru cosirea vegetaţiei de pe marginea drumului sau pentru trasarea carosabilului, preşedintele Francisk Chiriac a precizat în cadrul şedinţei de miercuri că nu ştie pe dinafară sumele respective. Acesta i-a cerut directorului Direcţiei Tehnice din cadrul CJ, Silviu Nisipeanu, să vină cu precizări. Nici Nisipeanu nu a putut oferi, însă, sume exacte, pentru că nu avea la el documentele necesare. A făcut, totuşi, o aproximare. „Din experienţa pe care o am, lucrările de cosit vegetaţie pe toate drumurile judeţene, cele de marcaje rutiere şi înlocuirea indicatoarelor se ridică la valoarea de 900.000 lei. Aproape 1 milion lei”, a spus Nisipeanu.
Deoarece liberalii au insistat pe această temă, preşedintele le-a transmis că va face publică valoarea contractelor în cauză la o şedinţă ulterioară sau prin intermediul presei. Ieri, l-am contactat pentru a afla, totuşi, ce sumă a achitat CJ pentru contractarea unei firme care să tundă iarba de pe marginea drumurilor judeţene. După ce a studiat documentele, Chiriac ne-a transmis că este vorba despre circa 580.000 lei. “Deci a costat mai mult decât valoarea salariilor pe un an pe care le-am plăti dacă am avea serviciul nostru cu care să facem această operaţiune. Eu sunt convins că acest serviciu nu numai că este necesar dar va fi şi foarte eficient”, a ţinut să sublinieze peşedintele Consiliului Judeţean.
În ciuda opoziţiei liberalilor, care s-au abţinut de la vot, proiectul de modificare a organigramei a fost adoptat în şedinţa de miercuri, astfel că primul pas spre înfiinţarea Serviciului Lucrări Întreţineri a fost făcut cu succes.
ADMINISTRAȚIE
Încă o surpriză în Piaţa Mare
* în rotonda Halei Mari, dar și în sectorul lactate, au apărut, pe lângă aranjamentele florale realizate astă-vară, câteva bănci și jardiniere noi * inițiativa este apreciată în special de cumpărătorii vârstnici, care se pot odihni, preț de câteva minute, într-un spațiu cu aspect plăcut
Reamintim că, odată cu reparaţiile şi igienizările executate în acest an în Hala Mare, Administraţia Pieţelor și Târgurilor (APT) Brăila a venit şi cu o serie de surprize plăcute pentru brăileni: sutele de glastre cu flori expuse în vitrine din sticlă, un aranjament floral cu o minifântână şi păsări exotice, în rotonda halei.
Două dintre cele 28 de ferestre/luminatoare sunt pictate pe sticlă cu imagini ce evocă produse agroalimentare, iar restul urmează să treacă prin același proces, conform promisiunilor administrației. De curând, însă, o altă surpriză în hala centrală: bănci şi flori (inclusiv de sezon).

“Nu mai rezemăm pereţii pe afară, fiindcă aici au apărut bănci, pe care putem să stăm și să privim la ceea ce este frumos, uitând un pic de grijile bătrâneţii şi ale vieţii”, ne-a declarat o familie de pensionari.
Ei aducându-şi aminte de vremurile când toamna debuta cu o avalanşă de produse agroalimentare româneşti, proaspete, ieftine şi gustoase, îndestulătoare pentru cămările iernii, toate provenind doar de la adevăraţii producători şi comercianţi brăileni.
În acele vremuri, Zilele Recoltei însemnau şi mustării/terase cu mici, pastramă, peşte şi lăutari. Deci, voie bună! Nu extindem acum subiectul, dar venim cu propunerea ca printr-un fotomontaj expus tot în rotonda halei, alături de o succintă istorie scrisă, să fie reamintite transformările prin care au trecut, de-a lungul timpului, Hala Centrală, dar și Piața Mare în ansamblul său.
Care piață merită această aducere aminte, ea devenind un simbol al unui comerţ civilizat la Brăila.
ADMINISTRAȚIE
Jandarmeria Brăila a revenit la vechiul sediu, după finalizarea proiectului european de eficientizare energetică
* activitatea a fost reluată în sediul de pe strada Industriei după ce, din primăvara anului 2023 până la începutul acestei luni, sediul provizoriu a fost mutat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu „Progresul” din cartierul Vidin
Au fost finalizate lucrările de reabilitare la fostul sediul al Jandarmeriei Brăila, de pe strada Industriei, iar instituția va reveni ”acasă”. În februarie 2023, contractul de finanțare pentru proiectul de renovare a clădirii, pentru eficientizarea energetică, a fost preluat de la Ministerului Afacerilor Interne, de fostul șef la instituției, colonel Nicolae Iulian Albăceanu.
După începerea lucrărilor de reabilitare, activitatea de la Jandarmeria Brăila s-a desfășurat într-o clădire a Liceului Tehnologic ”Constantin Brâncoveanu” Brăila – fostul liceu ”Progresul” din cartierul Vidin.
Reprezentanții Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila, au anunțat, marți, că proiectul «Creșterea eficienței energetice în sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila», implementat de Inspectoratul de Jandarmi Județean Brăila, în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Interne, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), a fost finalizat, valoarea finală a investiției fiind de 8.551.881,71 lei, inclusiv TVA.
”Investiția a avut ca obiectiv îmbunătățirea performanței energetice a clădirii, reducerea consumului de energie și a costurilor de funcționare, precum și asigurarea unor condiții de lucru îmbunătățite pentru personal. Proiectul a fost implementat în perioada 14.02.2023 – 30.08.2026, având o valoare inițială de 9.632.174,08 lei, inclusiv TVA, și codul C5-B2.2.b125. Odată cu finalizarea lucrărilor, activitatea Inspectoratului de Jandarmi Județean Brăila se reia la sediul principal modernizat, situat în municipiul Brăila, strada Industriei nr. 1”, se arată în informarea IJJ Brăila.
Pentru informații suplimentare, instituția poate fi contactată la numerele de telefon 0239.619.380 și 0239.617.112, pe site-ul www.jandarmeria-braila.ro sau la adresa de e-mail jandarmeriabraila@jandarmeria-braila.ro.
Renovare cu fonduri europene
După cum v-am informat, în februarie 2023, șeful Jandarmeriei Brăila a preluat de la Ministerului Afacerilor Interne contractul de finanțare semnat pentru proiectul de renovare a clădirii în care funcționează unitatea. Sediul Inspectoratului de Jandarmi Județean (IJJ) Brăila intra în renovare, iar consumul de energie electrică și cel de încălzire urmau a fi reduse considerabil.
La vremea respectivă, la conducerea inspectoratului se afla colonelul Nicolae Iulian Albăceanu, care ulterior avea să fie suspendat pentru fapte de corupție. Între timp, acesta și-a recăpătat funcția, însă a intrat în concediu de paternitate.
Cert este că, la începutul anului 2023, în momentul lansării proiectului, Albăceanu, din postura de șef al IJJ Brăila, a explicat de ce era necesară reabilitarea sediului și ce lucrări urmau a fi executate.
Astfel, a fost punctat faptul că imobilul a fost construit în anul 1978 și nu mai corespundea din punct de vedere al eficienței și calității termice, rezistența termică a pereților exteriori fiind sub valoarea minimă prevăzută de normele tehnice în vigoare.
Învelitoarea era de tip terasă necirculabilă și trecuse în timp printr-o serie de reparații curente, care însă nu rezolvaseră complet problema infiltrațiilor. Din această cauză, pereții adiacenți erau predispuși în permanență la umezire, favorizând apariția degradărilor la tavane și pereți, precum și apariția igrasiei și a mucegaiului.
Era nevoie, așadar, de soluții moderne pentru stoparea infiltrațiilor. În plus, proiectul a prevăzut implementarea unor soluții de ultimă generație.
„Sursele regenerabile de energie ce vor fi implementate în cadrul proiectului sunt reprezentate de pompe de căldură de tip aer-apă și integrarea acestora în sistemul existent de încălzire; panouri solare fotovoltaice pentru asigurarea parțială a consumului electric; pentru reducerea consumului de energie datorat ventilării spațiilor se propun recuperatoare de căldură locale; instalație de panouri solare termice cu tuburi vidate, instalație de stingere cu apă a incendiilor cu hidranți interiori și exteriori, instalații de iluminat de securitate, instalații detectare și avertizare incendiu, stație de pompare pentru hidranți și rezervă de incendiu montată subteran. Clădirea nu necesită consolidare, întrucât expertiza a încadrat-o în clasa de risc seismic 3”, a precizat, în februarie 2023, conducerea Inspectoratului Județean de Jandarmi Brăila.
S-a anunțat atunci că perioada de implementare a proiectului nu va depăși termenul de 30 iunie 2026, dar a fost totuși o mică întârziere.



















