ADMINISTRAȚIE
Reguli pentru finanțarea cluburilor sportive din Brăila
• consilierii județeni au aprobat, recent, în cadrul unei ședințe extraordinare a instituției, regulamentul privind condițiile, criteriile și procedura de finanțare a programelor sportive de utilitate publică, în baza Legii 69/2000 a educației fizice și sportului • cu alte cuvinte, este vorba despre celelalte discipline sportive, în afară de handbal, unde autoritățile locale dețin acționariatul majoritar • subiectul a stârnit contre în timpul ședinței, consilierii PNL Brăila acuzând că echipa HC Dunărea beneficiază de finanțare, iar celelalte discipline sportive sunt subfinanțate, în special fotbalul • președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, a explicat că regulamentul nu vizează finanțarea handbalului, unde lucrurile stau complet diferit din punct de vedere administrativ • cert este că în 2026, CJ Brăila pune la bătaie 2.000.000 lei pentru finanțarea cluburilor private pe bază de programe sportive, dar cu reguli clare
Membrii Consiliului Județean Brăila s-au întrunit recent în cadrul unei ședințe extraordinare pentru a urgenta aprobarea regulamentului prin care se vor putea aloca fonduri pentru sprijinirea programelor sportive propuse de cluburile private din județul nostru în acest an.
Mai precis, pe 12 iunie, a fost aprobat Regulamentul privind condițiile, criteriile și procedura de finanțare a programelor sportive de utilitate publică, în baza prevederilor Legii educației fizice și sportului nr. 69/2000, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2026.
Pe scurt, CJ Brăila pune la bătaie în acest an suma de 2.000.000 lei pentru finanțarea programelor sportive, din care suma de 800.000 lei va fi direcționată către susținerea programelor sportive dedicate copiilor și juniorilor. În timpul ședinței, vicele Ciprian Ionuț Dobre a venit cu un amendament care a vizat câteva modificări ale regulamentului, în mod special privind data până la care se pot depune proiectele de către cluburile și asociațiile sportive în prima etapă de finanțare.
Subiectul legat de finanțarea sporturilor (altele decât handbalul, unde autoritatea publică locală deține acționariatul majoritar) a stârnit contre în ședință, consilierii PNL Brăila fiind nemulțumiți de faptul că fotbalul în județul nostru nu primește aceeași atenție și sprijin financiar precum handbalul.
În referatul de aprobare al proiectului se menționează că potrivit Strategiei Naționale pentru Sport 2023-2032, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 444/2003, ”sportul reprezintă un adevărat univers al creațiilor umane de natură fizică, psihică, morală, intelectuală și estetică, motiv pentru care își găsește locul cuvenit în ansamblul valorilor culturale universale”. Totodată, se mai subliniază că: ”în aria sportului se creează modele comportamentale care vizează autodepășirea, fair-play-ul, stăpânirea de sine și estetica mișcării, fapte care îl transformă într-un factor cultural polivalent, ce atrage un număr mare de participanți valoroși și implicit un mare număr de spectatori care vizionează evenimentul sportiv sau îl urmăresc cu ajutorul mijloacelor media, televiziune, radio, internet, ziare etc”.
Același document face referire la Ordinul Ministerului Tineretului și Sportului nr. 664/2018, privind finanțarea din fonduri publice a proiectelor și programelor sportive, cu modificările și completările ulterioare, care stabilește programele sportive de utilitate publică, finanțabile din fonduri publice, respectiv: programul ”Promovarea sportului de performanță” (P1), programul ”Sportul pentru toți” (P2), programul ”Întreținerea, funcționarea și dezvoltarea bazei materiale sportive” (P3), programul ”Redescoperă oina” (P4) și programul ”România în mișcare” (P5). Trebuie menționat că la elaborarea regulamentului pe tema finanțării sportului, CJ Brăila a avut în vedere finanțarea unei singure categorii dintre programele sportive de utilitate publică, respectiv, ”Promovarea sportului de performanță”.
Pe scurt, regulamentul privind finanțarea, în anul 2026, a programelor sportive de utilitate publică cuprinde condițiile, criteriile și procedura de acces la fondurile publice puse la dispoziție de Consiliul Județean Brăila.
”Obiectivele generale ale programelor sportive de utilitate publică sunt următoarele: Evidențierea contribuției semnificative și constante a sportului de performanță la reprezentarea și sporirea prestigiului comunităților locale și ale României pe plan național și internațional; Susținerea disciplinelor și a probelor sportive în funcție de tradiția și de gradul de dezvoltare a fiecăreia la nivel local, național și internațional; Susținerea activității de performanță la nivelul copiilor și juniorilor în paralel cu activitatea desfășurată și dezvoltarea programelor sportive dedicate categoriilor defavorizate; Perfecționarea sistemelor de selecție, pregătire și competiționale pentru fiecare ramură de sport; Susținerea procesului de redresare a jocurilor sportive în funcție de valoarea, tradiția și gradul de dezvoltare a fiecăruia la nivel local, național și internațional; Încurajarea practicării activităților fizice și sportive în mod continuu, de cât mai mulți cetățeni, în special în rândul tinerilor de până la 18 ani; Atragerea și stimularea tuturor categoriilor de cetățeni, fără nicio discriminare, în mod liber și voluntar, independent sau în cadru organizat, pentru practicarea activităților fizice și sportive; Crearea de condiții optime de pregătire și participare la competiții a sportivilor în baze sportive moderne, posibilitatea de organizare de evenimente sportive naționale și internaționale care să aducă beneficii reale comunităților locale și României”, se mai subliniază în referatul de aprobare al proiectului.
Termenul limită de depunere a dosarelor în prima etapă: 19 iunie
Așa cum am precizat, în timpul ședinței extraordinare a CJ Brăila, la momentul dezbaterii acestui punct de pe ordinea de zi, vicepreședintele Ionuț Dobre a intervenit pentru a supune atenției plenului un amendament la proiect. Printre câteva modificări tehnice la regulament, acesta a vizat și o clarificare a termenelor privind posibilitatea cluburilor interesate de a depune dosarele de finanțare în cele două etape disponibile.
”În procedura de transparență decizională, realizată în conformitate cu prevederile legii nr. 52/2003 privind transparența decizională în administrația publică, republicată, cu modificările și completările ulterioare, în data de 3 iunie 2026 a avut loc dezbaterea publică pentru proiectul mai sus menționat. Ca urmare a faptului că în forma inițială a regulamentului, termenul limită de depunere a dosarelor de proiecte pentru prima sesiune de finanțare a anului 2026 era stabilit până la data de 12 iunie 2026, se impune modificare articolului 11, alin. 1, alin. 7 și alin. 8 din regulament. (…) după cum urmează: Art. 11, alin. 1 se modifică și va avea următorul cuprins: depunerea dosarelor pentru finanțarea programelor sportive se va face după aprobarea bugetului anual, din cuantumul aprobat pentru finanțarea acestora, respectiv 2 milioane lei. Suma de 800.000 lei va fi direcționată către susținerea programelor sportive dedicate copiilor și juniorilor, potrivit art. 11, indice 1, alin. 5 din Legea 69/2000 a educației fizice și sportului, cu modificările și completările ulterioare. Pentru prima sesiune de finanțare a anului 2026, termenul limită de depunere a dosarelor este data de 19 iunie 2026. Art. 11, alin 7 se modifică și va avea următorul cuprins: Activitățile din cadrul programelor ce vor fi depuse în prima sesiune de finanțare se vor planifica în perioada 1 august – 30 noiembrie 2026. Art. 11, alin. 8 se modifică și va avea următorul cuprins: Activitățile din cadrul programelor ce vor fi depuse spre finanțare în sesiunea menționată la aliniatul 2, se vor planifica în perioada 1 octombrie – 30 noiembrie 2026. În considerarea celor expuse supun spre aprobare prezenta propunere de amendament”, a clarificat Dobre, precizând că termenul final de depunere a dosarelor în prima etapă va fi vineri, 19 iunie.
Dacă în urma finalizării procedurii rămân sume neatribuite, acestea sunt puse la dispoziția Consiliului Județean Brăila pentru a fi utilizate conform legislației privind bugetele locale.
Ce presupune regulamentul
Trebuie precizat că prin acest regulament s-a stabilit ce programe venite dinspre structurile sportive sunt eligibile. Așadar, programele care vor primi undă verde: se înscriu în tema și prioritățile concursului de programe; asigură contribuția proprie și atrasă de minim 1% din valoarea totală a finanțării programului sportiv; realizează cel puțin punctajul minim de apreciere (50 de puncte – de altfel, nerealizarea acestui punctaj descalifică programul); se încadrează în perioada de derulare stabilită prin regulament; sunt depuse de structurile care au respectat în ultimii doi ani prevederile contractelor de finanțare nerambursabilă acordate; sunt depuse de structurile sportive care au îndeplinit condițiile prevăzute de Articolul 29 aliniatele 4 și 5 din Legea numărul 69/2000 a Educației Fizice și Sportului cu modificările și completările aduse de Legea 245/2023 din 20 iulie 2023, dacă este cazul (Neîndeplinirea acestor prevederi legale conduce la imposibilitatea acordării finanțării pentru programul sportiv prezentat); sunt însoțite de declarație pe proprie răspundere din care să reiasă că programul depus nu beneficiază de atribuirea mai multor contracte de finanțare nerambursabilă de la bugetul județului Brăila; de asemenea de o declarație din care să reiasă că programul depus nu beneficiază de finanțare pe aceleași categorii de cheltuieli și pe aceiași beneficiari de la bugetul altor instituții publice; sunt depuse de structurile sportive în al căror statut sau act constitutiv sunt prevăzute tipurile de activități pentru care solicită finanțare; fac dovadă a respectării normelor generale de folosire a mijloacelor financiare pentru activitatea sportivă care provin din alocații de la bugetul local al județului și prin prezentarea la dosarul de finanțare a documentelor doveditoare privind îndeplinirea condițiilor prevăzute în anexa 5-1 în conformitate cu prevederile hotărârii de Guvern nr. 884/2001 pentru aprobarea regulamentului de punere în aplicare a dispozițiilor Legii educației, fizice și sportului nr. 69/2000.
De precizat este și faptul că prin hotărâre a Consiliului Județean Brăila, se pot aloca sume din bugetul județului cu respectarea legislației naționale pentru finanțarea programelor sportive ale cluburilor sportive de drept privat înființate pe raza județului Brăila, constituite ca persoane juridice fără scop patrimonial, deținătoare ale certificatului de identitate sportivă. Iar aceste finanțări se asigură în vederea organizării și sau participării la competiții și evenimente sportive de performanță, de anvergură, cu caracter județean, regional, național, euroregional și internațional, care prezintă importanță pentru județul Brăila, conform calendarului federațiilor sportive de specialitate. Totodată, trebuie reținut că finanțările nerambursabile nu se acordă pentru activități ce presupun dezvoltarea infrastructurii solicitantului.
Cum se alocă finanțările și care sunt criteriile
Consiliul Județean Brăila finanțează programele sportive din cadrul disciplinelor sportive individuale, în cuantum de cel mult 99% pentru sportul de performanță, fără a depăși suma de 200.000 lei per program, dar nu mai mult de 20.000 lei pentru fiecare sportiv, atât pentru categoria de seniori, cât și pentru categoria de juniori sau copii. În această situație, cluburile sportive solicitante pot prezenta doar un singur program sportiv, care poate include doar componenta de jucători, doar componenta de seniori, sau program cumulat pentru ambele categorii – seniori și juniori, dacă participanții angrenați în activitățile sportive prezentate derulează aceleași acțiuni de pregătire sportivă și competiții sportive, după caz. Pentru cluburile sportive care au beneficiat de finanțare în anul 2025 și care nu și-au realizat indicatori asumați prin anexa 4.3 la contractul de finanțare, plafonul maximal acordat pentru programul sportiv propus va fi diminuat cu 20%. Se va prezenta în mod obligatoriu de către clubul sportiv un memoriu justificativ în acest sens, parte a dosarului de solicitare a finanțării, din care să reiasă realizarea sau nerealizarea indicatorilor și subindicatorilor asumați.
Astfel: la categoria seniori, CJ Brăila finanțează cel mult 99% pentru sportul de performanță, fără a depăși suma de 350.000 lei per program. La categoria juniori, cel mult 99% pentru sportul de performanță, fără a depăși suma de 200.000 lei per program. Pentru cluburile sportive care au beneficiat de finanțare în anul 2025 și care nu și-au realizat indicatorii asumați prin anexa 4.3 la contractul de finanțare, plafonul maximal acordat pentru programul sportiv propus va fi diminuat cu 20%. Cluburile sportive pot accesa finanțarea atât pentru categoria de seniori cât și pentru cea de juniori prin depunerea a cel mult două programe distincte (unul pe fiecare categorie), dar fără a depăși plafoanele de la fiecare categorie și cumulat, plafonul de 500.000 lei.
Totodată trebuie precizat și faptul că s-au stabilit o serie de criterii și condiții de acces la fondurile publice de către structurile sportive, unitățile și instituțiile de învățământ pentru asociațiile sportive școlare și universitare, alte organizații și instituții pentru programe sportive.
Concret: Beneficiarul trebuie să fie o structură sportivă recunoscută în condițiile legii sau o instituție, organizație, îndreptățită, să solicite finanțarea în condițiile legii (copie după certificatul de identitate sportivă, Avizul de constituire, certificat de înscriere a persoanelor juridice fără scopul patrimonial) printr-o declarație conform anexei 3.2; să aibă sediul și să își desfășoare activitatea de bază în județul Brăila și să nu fi retrogradat într-un eșalon inferior în anul competițional precedent; să facă, dacă este cazul, dovada afilierii la federația sportivă națională de specialitate și/sau la asociația pe ramură de sport județeană/a Municipiului București, după caz (adeverință emisă de către Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Brăila, care să certifice acest lucru); să facă dovada depunerii situației financiare la data 31 decembrie a anului precedent la organul fiscal competent; să nu aibă obligații de plată exigibile din anul anterior la instituția publică căreia îi solicită atribuirea unui contract de finanțare; să nu aibă obligații de plată exigibile prin impozitele și taxele către stat, precum și contribuțiile către asigurările sociale de stat; să facă dovada achitării obligațiilor de plată către Primărie și Agenția Județeană a Finanțelor Publice Brăila prin prezentarea certificatelor de atestare fiscală; să nu se afle în litigiu cu instituția publică, implicit județul Brăila, căreia îi solicită atribuirea unui contract de finanțare; să nu furnizeze informații false în documentele care însoțesc cererea de finanțare; să nu se afle în situația de nerespectare a dispozițiilor statutare, a actelor constitutive, a regulamentelor proprii, precum și a legii; să participe cu o contribuție financiară de minim 1% din valoarea totală a finanțării; să nu facă obiectul unei proceduri de dizolvare sau de lichidare, ori să nu se afle deja în stare de dizolvare sau de lichidare, în conformitate cu prevederile legale în vigoare; să depună cererea de finanțare completă în termenul stabilit de autoritatea finanțatoare însoțită de cele 3 anexe: raport de activitate în care să fie menționate performanțele, rezultatele atinse în ultimii 3 ani de activitate sau de la înființare pentru cluburile sportive nou înființate, la competiții interne sau internaționale la care a participat structura sportivă, respectiv experiență și rezultatele obținute; o declarație de imparțialitate, în conformitate cu anexa 3.1; Declarație tip, semnată și parafată de către președintele structurii sportive (anexa 3.2).
La completarea cererii de finanțare, solicitanții au obligația de a furniza detalii suficiente pentru a asigura claritatea programului, în special cu privire la modul în care vor fi atinse obiectivele, schimbarea pozitivă generată de program și modul în care programul propus este relevant pentru contextul local, național și internațional. De asemenea, mai există o serie de cerințe tehnice obligatorii, precum cererile de finanțare să nu fie scrise de mână etc.
Chiriac: «Cluburile private așteaptă acești bani să depună proiecte pentru copii și juniori»
În timpul ședinței, subiectul a stârnit contre în rândul consilierilor. Mai precis, încă de la început, consilierii PNL Brăila au comentat că nu ar exista nicio urgență care să justifice votarea proiectelor de pe ordinea de zi într-o ședință extraordinară și nu una ordinară. Ulterior, la momentul dezbaterii regulamentului privind finanțarea sportului pe Legea 69/2000, aceștia au obiectat că se face o diferențiere vădită între sporturi, că handbalul ar fi suprafinanțat, în timp ce alte discipline, precum fotbalul, ar fi subfinanțate.
”Nu înțeleg la ce vă referiți. Facem diferențiere la ce, domnule consilier (n.r. – consilierul PNL Brăila Marius Mitescu)?! Noi finanțăm programele sportive. La handbal suntem fondatori ai acestui club. E părerea dumneavoastră că facem o diferențiere foarte mare, dar noi trebuie să finanțăm sportul și sportul de performanță! Aveți acest mesaj tabu de fiecare dată și îl tot rostogoliți pentru mass-media. Ani de zile s-a întâmplat lucrul ăsta și nu ați comentat niciodată! (…) Eu vă spun că și organele legale vor verifica toate aceste aspecte. Noi spunem că procedăm pe lege, fără niciun fel de problemă! Dar nimeni nu spune, dintre dumneavoastră, că bugetul Consiliului Județean sub un guvern cu prim-ministru PNL a prejudiciat bugetul Consiliului Județean cu 26 de milioane euro”, a răspuns provocărilor președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila).
Cum consilierul Dănuț Lungu (PNL) a dorit să fie lămurit în privința timpului de depunere a dosarelor și dacă toate cluburile vor avea timp până pe 19 iunie să rezolve toate chestiunile birocratice pentru a se încadra, Chiriac a explicat că regulamentul a stat în dezbatere publică și că toate asociațiile sportive interesate au avut timp suficient pentru a se pregăti.
”Da, pentru că acest proiect a stat în transparență. Toate cluburile știu care sunt modificările. Dar nu e nicio modificare majoră. Dumnealor știu pentru că au depus și anul trecut și de fiecare dată aceste proiecte. Știu ce au de făcut. A stat în transparență. La cererea lor a fost să urgentăm votarea acestui proiect. Ca să poată depună proiectele. Pentru a avea timp. Copiii vor merge în cantonament, vor avea o groază de lucruri de făcut. Deci pentru a depune aceste proiecte, pentru a le vota, semna și finanța toate proiectele cluburilor. Deci la cererea lor, da?! Vedeți că aveți și la proiect. Sunt trei cluburi care nu țin doar de fotbal. Că nu ne place doar fotbalul. Avem copii la baschet, avem copii la volei, la karate și la multe alte sporturi. Sunt mii de copii care așteaptă această finanțare!”, a mai explicat Chiriac.
În cele din urmă, atât amendamentul propus de Dobre, cât și proiectul amendat privind regulamentul au fost aprobate cu votul majorității. Cei șapte consilieri județeni ai PNL Brăila prezenți la ședință s-au abținut.
ADMINISTRAȚIE
Tânărul social–democrat Cătălin-Adrian Tudorie, consilier municipal în locul lui Sorin Boșneag
• acesta a preluat, recent, fotoliul rămas gol în Consiliul Local Municipal Brăila, după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag, care a încetat din viață în data de 9 septembrie • Cătălin-Adrian Tudorie are 35 de ani și a activat în domeniul proiectării industriale și în cel al logisticii • după depunerea jurământului, Tudorie a preluat și locurile deținute de Boșneag în Comisia de specialitate nr. 2 și în CA-ul de la Liceul ”Anghel Saligny” • în aceeași ședință, consilierii au aprobat vacantarea locului social-democratului Adrian-Ștefan Tâmplaru, care a demisionat pe motive de incompatibilitate
Schimbări la nivelul Consiliului Local Municipal Brăila. În ședința ordinară a instituției din 30 octombrie a avut loc depunerea jurământului de credință a PSD-istului Cătălin-Adrian Tudorie. Acesta a ocupat poziția 19 pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în lupta pentru Consiliul Local Municipal în timpul Alegerilor Locale din 2024. Social-democratul are 35 de ani, este inginer mecanic proiectant și a preluat fotoliul rămas gol după decesul lui Sorin-Eugen Boșneag din 9 septembrie.
Așa cum reiese din CV-ul lui Cătălin Tudorie, tânărul a absolvit Facultatea de Inginerie și Managementul Sistemelor Tehnologice, specializarea ”Mașini-Unelte și Sisteme de Producție”, în cadrul Universității Politehnica din București. De asemenea, a absolvit cursurile de masterat tot în domeniul ”Mașini și Sisteme de Producție”, în cadrul Facultății de Inginerie Industrială și Robotică, București.
Începând cu luna noiembrie 2022, acesta activează pe poziția de consultant în sisteme logistice în cadrul companiei ”Jungheinrich” România (sector de activitate logistică industrială). Înainte, din iunie 2018 și până în octombrie 2022 a fost inginer mecanic proiectant în cadrul ”Simerom Engineering” (domeniul Petrol și gaze).
Tudorie, membru în Comisia de specialitate nr. 2 de administrare a domeniului public și privat
Tot cu această ocazie, membrii CLM Brăila au aprobat un alt proiect privind modificarea HCLM Brăila nr. 614 din 30 octombrie 2024 referitoare la numărul, domeniile de activitate și componența nominală a comisiilor de specialitate din cadrul CLM Brăila, cu modificările și completările ulterioare. Mai precis Cătălin-Adrian Tudorie a fost validat ca membru în Comisa de specialitate nr. 2 (de administrare a domeniului public și privat, de organizare și dezvoltare urbanistică, realizarea lucrărilor publice, protecția mediului înconjurător, conservarea monumentelor istorice și de arhitectură), în locul lui Sorin Boșneag. Din aceasta mai fac parte Răzvan-Ionuț Orzan, Silvia Bobi de la PSD, Daniela-Elena Rădulescu (AUR) și Cristian-Laurențiu Ioan (PNL).
De asemenea, a fost modificată și hotărârea nr. 466 din 7 septembrie 2026, referitoare la desemnarea consilierilor locali municipali în Consiliile de Administrație și în Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației în unitățile de învățământ preuniversitar de pe raza Municipiului Brăila. Și aici, Tudorie a fost nominalizat pentru a face parte din CA la Liceul Tehnologic ”Anghel Saligny”, alături de Daniel Tudose și din Comisia pentru evaluarea și asigurarea calității educației la aceeași unitate de învățământ, ambele poziții deținute în trecut de Boșneag.
Reamintim că mandatul de consilier municipal al social-democratului Sorin-Eugen Boșneag a încetat de drept pe 28 septembrie, tot printr-o hotărâre a CLM, ca urmare a decesului acestuia.
Un alt consilier municipal PSD Brăila a demisionat
Este vorba despre Adrian-Ștefan Tîmplaru (ofițer monitorizare, licențiat în relații internaționale și studii europene) care a ocupat poziția 15 pe lista cu care PSD s-a înscris în Alegerile Locale din 2024. Mai precis, membrii CLM Brăila au constatat încetarea de drept a mandatului de consilier local al lui Adrian-Ștefan Tîmplaru, ca urmare a aplicării prevederilor art. 204, alin. (2), lit. a) din OUG nr. 57/2019, privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare. Așa cum reiese din documentația aflată la mapa consilierilor, social-democratul și-a depus demisia în data de 14 octombrie 2026, invocând apariția unei stări de incompatibilitate.
”Această hotărâre este motivată de recentele modificări legislative apărute în cadrul regimului juridic al incompatibilităților specifice funcțiilor și calităților pe care le dețin. Aceste noi prevederi legale au creat o stare de incompatibilitate care nu era prevăzută și nu exista la data depunerii candidaturii sau la momentul validării mandatului meu în urma alegerilor locale din anul 2024”, a scris Tîmplaru în demisie.
Precizăm că următorul membru supleant pe lista PSD-iștilor la CLM Brăila este Cătălin- Ștefan Aramă, economist (Analist IT), care ocupă poziția nr. 20.
Toate proiectele amintite au fost aprobate în ședința de la finele lunii octombrie cu unanimitate de voturi.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
CELE MAI CITITE
