CULTURĂ
Ultima redută a cărții
• din cele 23 de librării care funcționau odinioară în Brăila sub numele scriitorului Panait Istrati, astăzi a mai rămas doar una • supraviețuirea ei se leagă de ambiția unui singur om – Gabriel Filipoiu, care a ales să lupte pentru carte într-o piață în care librăriile dispar, una câte una
Într-un oraș în care, nu cu mult timp în urmă, cartea se găsea la fiecare colț de stradă, astăzi mai există o singură librărie care duce mai departe spiritul vechilor unități ”Panait Istrati”. Concret, din cele 23 de librării care împânzeau Brăila înainte și după 1990, a rămas una.
În spatele ei nu se află o rețea, nici un lanț de retail, ci un om: Gabriel Filipoiu, iar povestea lui este, de fapt, povestea unei încăpățânări. Una care nu ține de profit, ci de memorie. Nu este doar o statistică. Este despre o pierdere lentă, aproape tăcută, a unui întreg capitol din viața culturală a orașului.
Pentru generații întregi, librăriile care purtau numele scriitorului Panait Istrati nu erau simple magazine. Erau locuri de întâlnire cu ideile, cu școala, cu visul. De la librăria centrală de pe strada Mihai Eminescu, Piața Traian până la cele din Hipodrom, Vidin, Obor, Brăilița sau Chercea, peste tot existau librării care purtau numele scriitorului Panait Istrati. Erau locuri în care începea școala, în care se descopereau autorii, în care, uneori, se stătea la coadă pentru o carte dorită. ”Acolo mergeam toți. Nu exista început de an școlar fără librărie”, își amintește Gabriel Filipoiu.
După 1990, însă, această rețea s-a destrămat treptat. Privatizările, retrocedările și schimbarea pieței de carte au dus la închiderea majorității librăriilor. Spațiile au devenit, rând pe rând, sedii de bănci, farmacii sau magazine fără legătură cu lectura. Cartea a pierdut teren. ”Am crescut printre cărți. Nu puteam să le las să dispară. Pentru mine, librăria nu e doar un business. Este o parte din viața mea. Am crescut cu ele, aici îmi cumpăram cărțile când eram copil”, ne spune acesta.
În 2021, când din rețeaua ”Panait Istrati” mai rămăseseră doar câteva puncte, Gabriel Filipoiu a făcut un pas pe care puțini l-ar fi făcut. A preluat două librării: ”Casa Cărții” sau Librăria numărul 4 din Piața Mare și librăria de pe Bulevardul Independenței, astăzi cunoscută drept ”Evrika” fostă Librăria numărul 13. Nici numele firmei sale – CLASLIB – nu este întâmplător. Vine de la ”librărie clasică”, o declarație de intenție într-o lume dominată de viteză și comerț online.
Patru ani de luptă pentru ”Casa Cărții” sau Librăria numărul 4
Povestea nu a fost una ușoară. Timp de aproape patru ani, Gabriel Filipoiu a încercat să mențină în viață librăria din Piața Mare. ”A fost un efort financiar foarte mare. Nu vreau nici acum să spun cât a costat. Am sperat că se poate, că oamenii vor reveni către carte”, mărturisește el. Dar realitatea a fost alta. Costurile ridicate ale chiriei, concurența online și scăderea numărului de cititori au făcut imposibilă continuarea activității. Iar cea mai grea lovitură a venit recent, când librăria ”Casa Cărții”de la Piața Mare a fost închisă. Nu din lipsă de dorință, ci dintr-o realitate simplă: spațiul valora mai mult decât activitatea din interior. ”Pentru proprietar, a fost mai rentabil să închirieze. Pentru mine, era o librărie. Aici e diferența. Lecția dură a supraviețuirii a fost faptul că dacă nu ai spațiul, nu reziști”.
Librăria care a rămas: o salvare cu preț personal
Experiența l-a făcut pe Gabriel Filipoiu să tragă o concluzie clară: ”O librărie nu poate funcționa în chirie. Este imposibil. Costurile sunt prea mari. Dacă nu ai spațiul tău, nu ai nicio șansă”. Dacă ”Casa Cărții” s-a pierdut în luna februarie acestui an, pentru librăria ”Evrika” a contat faptul că s-a putut cumpăra spațiul în care funcționează. ”A fost singura șansă să o salvez. Cartea nu mai aduce profit, dar aduce sens”, ne-a spus Gabriel Filipoiu. Astfel, ”Evrika” sau Librăria numărul 13, de pe bulevardul Independenței, a devenit mai mult decât o librărie – a devenit un refugiu al memoriei. ”Este locul unde vreau să păstrez vie amintirea librăriilor ‘Panait Istrati’. Măcar una să rămână”, a precizat acesta.
Discursul lui Gabriel Filipoiu este direct și fără iluzii. ”Librăria, în momentul de față, nu mai este o afacere. Și nu doar în România. Este un trend”. El explică faptul că vânzările sunt susținute în principal de: manuale și auxiliare școlare, chestionare pentru școlile de șoferi, câteva cărți pentru copii cumpărate de părinți. ”În rest, foarte puțini mai cumpără carte. Vin oameni de 50 de ani, care au crescut cu librăriile. Tinerii… foarte rar, doar când școala le cere. Din papetărie se câștigă mai bine. Aș putea transforma totul și ar fi mai simplu. Dar nu vreau. Nu pot”, mărturisește Gabriel.
Concurența inegală și lipsa de sprijin
Un alt punct sensibil este concurența marilor platforme online. ”Nu este fair-play. Editurile vin cu reduceri online pe care noi nu le putem susține. Clientul compară și alege prețul mai mic”. În acest context, Gabriel Filipoiu aduce în discuție modelul occidental. În țări precum Germania sau Franța există reglementări clare – ”legea cărții” – care protejează librăriile independente, limitând reducerile și stabilind prețuri fixe. ”Acolo există respect pentru librărie. Se consideră un spațiu cultural, nu doar comercial. La noi nu există nimic”. În România, spune el, nu există niciun mecanism real de sprijin nu există facilități fiscale, nu există protecție în fața marilor retaileri, nu există politici culturale dedicate, ”la noi, librăria este lăsată să se descurce singură”.
Cu toate acestea, Gabriel Filipoiu nu ia în calcul să abandoneze complet cartea. ”Aș putea transforma librăria într-o papetărie și aș câștiga mai bine. Dar nu vreau. Am păstrat editurile mari – Polirom, Paralele 45, Trei. Nu pot renunța”. Pentru el, librăria este și o formă de educație. ”Dacă un copil intră într-o librărie, poate fi atras de o carte. Online nu e la fel. Acolo te distrag altele”, este de părere acesta.
Astăzi, librăria ”Evrika” nu mai este doar un spațiu comercial. Este un simbol. Un loc în care Gabriel Filipoiu încearcă să păstreze ceva din ceea ce a fost. ”Aici vreau să rămână amintirea. Aici au venit generații întregi să cumpere manuale, cărți, reviste”.
Iar, numele ales nu este întâmplător. ”Evrika” sugerează descoperire, cunoaștere, acel moment în care întâlnirea cu o carte schimbă ceva în tine.
Gabriel Filipoiu ne-a mai spus că în alte orașe rețelele de librării au fost salvate prin achiziția spațiilor și dezvoltarea unor lanțuri moderne. La Brăila, din vechea rețea de librării care funcționa în oraș, a mai rămas doar una. Se putea, însă, și mai rău: ”La Galați, de exemplu, librăriile s-au închis de ani buni. La noi măcar a mai rămas una”.
-
-
Librăria ”Evrika”, fosta librărie ”Panait Istrati” numărul 13, a fost salvată de Gabriel Filipoiu și continuă să fie un loc de carte și lectură în Brăila
-
-
Librăria ”Casa Cărții”, fosta librărie ”Panait Istrati” numărul 4 de la Piața Mare, care a funcționat decenii ca punct de carte pentru brăileni, luna trecută și-a închis ușile
CULTURĂ
Omulețul lui Gopo, în viziunea elevilor de la Colegiul Național „Ana Aslan”
• porțile Casei Umorului Desenat s-au deschis, luni, 19 octombrie, pentru elevii de clasa a V-a, de la „Ana Aslan” • îndrumați de Elena Nicoleta Albu, educator muzeal, cei mici l-au modelat în lut pe „Omulețul lui GOPO” și au vizitat expoziția găzduită de instituția de pe Strada Ana Aslan nr. 27
Luni, 19 octombrie, porțile Casei Umorului Desenat din cadrul Muzeului Brăilei „Carol I” s-au deschis pentru o zi plină de inspirație și energie. Instituția de pe Strada Ana Aslan a găzduit atelierul de modelaj „GOPO, o scurtă istorie în lut” – o inițiativă de educație muzeală coordonată de Elena Nicoleta Albu, educator muzeal în cadrul Serviciului Relații cu Publicul al Muzeului Brăilei „Carol I”.
Protagoniștii acestei activități au fost elevii de clasa a V-a, de la Colegiul Național „Ana Aslan”, îndrumați de prof. Viorel Bratosin.
„Pentru acești tineri exploratori, întreaga experiență a stat sub semnul premierelor absolute. Dincolo de faptul că au pășit pentru prima dată pragul Casei Umorului Desenat, elevii au descoperit universul fascinant al cinematografiei românești printr-un tur ghidat interactiv. Momentele de relaxare nu au lipsit, aceștia distrându-se și fotografiindu-se alături de faimosul Omuleț al lui Gopo, conturat pe pereții muzeului nostru”, a consemnat organizatorul evenimentului, Elena Nicoleta Albu.
Punctul culminant l-a reprezentat, fără îndoială, prima interacțiune a elevilor de la „Ana Aslan” cu magia modelajului în lut. Inspirați de geniul vizionar al lui Ion Popescu-Gopo și de profunzimea minimalistă a celebrului său personaj, „Omulețul”, copiii a dat frâu liber imaginației. Cu răbdare și atenție, micii creatori au transformat materialul inert – lutul în mici sculpturi tridimensionale, pline de personalitate, ale căror rezultate finale s-au situat peste așteptări.
Atelierul a fost dezvoltat pe baza expoziției „GOPO. O scurtă istorie a marilor colecții”, un proiect realizat sub coordonarea curatorului Elena Nicoleta Albu. Manifestarea culturală de excepție s-a bucurat de sprijinul partenerilor Casei Umorului Desenat: Fundația GOPO, Arhiva Națională de Filme, Colecționarul Lucian Oancea, Uniunea Cineaștilor din România, Centrul Național al Cinematografiei, Dacin Sara și Asociația „Prietenii Muzeului Brăilei”.
„Adresăm mulțumiri speciale instituțiilor partenere, domnului profesor și, în mod deosebit, tinerilor creatori care ne-au demonstrat că pasiunea pentru frumos și artă învinge cu ușurință orice zi ploioasă! Expoziția rămâne deschisă la Casa Umorului Desenat, din Strada Ana Aslan nr. 27, până la data de 24 ianuarie 2027”, a mai precizat sursa citată.
Programul de vizitare este de miercuri până duminică, de la 9:00 la 17:00.
CULTURĂ
„Ziua Marelui NU”. Spectacol și dansuri tradiționale grecești la Teatrul „Maria Filotti”
• evenimentul va avea loc sâmbătă, 24 octombrie, în Sala de Conferințe a Teatrului „Maria Filotti” • vor evolua: Grupul „Asteraki” și Ansamblul „Parnassos”, din Brăila, precum și Ansamblul Artistic „Olympos” al Comunității Elene Galați • în aceeași zi, brăilenii sunt invitați să viziteze expozițiile deschise la Centrul Diversității Culturale
Comunitatea Elenă din Brăila, în sărbătoare. Sâmbătă, 24 octombrie 2026, la Teatrul „Maria Filotti” și la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale vor avea loc mai multe manifestări cultural-artistice, de Ziua Marelui NU („Ziua OHI”), sărbătoare națională în Grecia, Cipru și în comunitățile elene din diaspora, inclusiv din România.
În Ziua Marelui NU, Comunitățile elene din toată lumea comemorează atitudinea premierului grec Ioannis Metaxas, cel care a respins ultimatumul dat de dictatorul Benito Mussolini la 28 octombrie 1940.
Programul manifestărilor
Ora 10:30, la Teatrul „Maria Filotti” Brăila, Sala de Conferințe: alocuțiuni și prezentări: Adrian Mavrochefalos, preşedintele Comunității Elene Brăila și Veronica Macri, secretar al Comunității Elene Brăila, subprefect al Județului Galați; spectacol de muzică și dansuri tradiționale grecești, susținut de Grupul „Asteraki”, coordonat de prof. Ioana Luminița Vasile și Ansamblul „Parnassos”, coordonat de prof. Ioanna Makarona și Eugen Daniel Ioanides, ale Comunității Elene Brăila, precum și Ansamblul artistic „Olympos” al Comunității Elene Galați, coordonat de Alexandru Spiridon.
În aceeași zi, de la ora 13:00, brăilenii sunt invitați să viziteze expozițiile deschise la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale. Este vorba de expozițiile: „Cafea… afaceri și taifas”, cu obiecte din sec. al XIX-lea, de la Biserica Greacă cu hramul „Buna Vestire”; „Obiecte și fotografii de epocă din sec. al XX-lea”, din colecțiile Comunității Elene Brăila și de la familiile Jana Andreescu, Laura Andreev, Alexandra Demetriade, Beatrice Dobrescu, Boris Ispir, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Vasiliki Kesikis – Bobocescu, Florentina Cristina Mușat, Cecilia Necșuțu, Adriana Raftopol – Mihai, Neculai Samaras, Constantin Stefanidis, Nadia Daniela Chințoiu, Felicia și Dan Petrescu, Carmen Priceputu; Cărți poștale, reclame, documente din arhive digitale; fotoexpoziția „Cafenele istorice incluse în registrul național al patrimoniului cultural imaterial al Greciei și în ruta cafenelelor istorice europene, certificată de Consiliul Europei”; Lucrări de artă semnate de artiştii plastici (din Brăila, Brașov, București, Galați, Tulcea): Jana Andreescu, Gheorghe Andreescu, Marilena Ioanid, Cristina Ionescu Berechet, Irina Ionescu Berechet, Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, Mioara Mitu, Gheorghe Mosorescu, Elena Orbocea, Iulia Pastorcici, Dennis Teodorescu, Marius Teodorescu, Traian; „Automobilul – 140 de ani de istorie. Începututrile automobilismului în România. Familii celebre la Brăila și Galați cu automobile în perioada interbelică”. Cu fotografii de epocă din colecțiile Centrului Diversității Culturale, de la familii membre ale Comunității Elene Brăila și din arhive digitale și informații istorice.
Nu în ultimul rând, brăilenii pot vizita Expoziția „Toamna călătoare – de la Dunăre la Marea Egee”, cu felicitări realizate de elevi în cadrul proiectului educațional „Culori, Acorduri și Credință”, sub îndrumarea prof. Elena Salomeea Kaloxilos Moraru, artist plastic. Prezintă: Camelia Hristian, şef Serviciul Relaţii cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
CELE MAI CITITE
