CULTURĂ
Tradiţii şi obiceiuri de Paşte
• în Transilvania încă se mai păstrează obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”, prin care băieţii merg la fete şi le stropesc cu parfum “ca să nu se veştejească” • în Moldova, tradiţia cere să ne spălăm pe faţă cu apă dintr-un vas în care au fost puse flori, bani şi un ou roşu
Învierea Domnului este cea mai mare, veche şi importantă sărbătoare a creştinătăţii, este sărbătoarea bucuriei şi a luminii. Totodată, Paştele este şi o sărbătoare a tradiţiilor, de la încondeierea ouălelor şi până la masa îmbelşugată.
În continuare, vă invităm să aflaţi care sunt cele mai cunoscute obiceiuri, tradiţii şi superstiţii de Paşte, culese din diverse zone ale ţării.
În Transilvania, în Ţara Moţilor mai precis, în noaptea de Paşti se ia toaca de la biserică şi se duce în cimitir, unde este păzită de feciori. Iar dacă nu au păzit-o bine, şi a fost furată, sunt pedepsiţi că a doua zi să dea un ospăţ, adică mâncăruri şi băuturi din care se înfrupta atât “hoţii”, cât şi “păgubaşii”. Dacă aceia care au încercat să fure toaca nu au reuşit, atunci ei vor fi cei care vor plăti ospăţul.
Tot în Transilvania se mai păstrează obiceiul cunoscut sub numele de „stropit”. Potrivit acestuia băieţii merg în familiile în care există o fată sau mai multe, pe care le stropesc cu parfum “ca să nu se veştejească”.
În Moldova, în dimineaţa următoare după noaptea Învierii se pune un ou roşu şi unul alb într-un bol cu apă ce trebuie să conţină monezi, iar copiii trebuie să-şi clătească faţa cu acea apă. O altă tradiţie de pe malurile Prutului cere ca oul de Paşti să fie mâncat, iar cojile să fie aruncate neapărat pe drum.
În Maramureş, în dimineaţa primei zile de Paşti, copiii merg la prieteni şi la vecini să le anunţe Învierea Domnului. Gazda dăruieşte fiecărui urător un ou roşu. La plecare, copiii mulţumesc pentru dar şi urează gospodarilor “Sărbători fericite!”. La această sărbătoare, pragul casei trebuie trecut mai întâi de un băiat, pentru ca în acea gospodărie să nu fie discordie tot restul anului.
În Banat, la micul dejun din prima zi de Paşti se practică tradiţia tămâierii bucatelor. Apoi, fiecare mesean primeşte o linguriţă de paşti (vin şi pâine sfinţite). În meniul acestei mese festive se include ciolanul de porc fiert, ouă albe şi mâncăruri tradiţionale, iar apoi se continuă masa cu friptură de miel.
În Bucovina, fetele se duc în noaptea de Înviere în clopotniţă şi spală limba clopotului cu apă neîncepută. Cu această apă se spală pe faţă în zorii zilei de Paşti ca să fie frumoase tot anul şi aşa cum aleargă oamenii la Înviere când se trag clopotele la biserică, aşa să alerge şi feciorii la ele. Flăcăii trebuie să se ducă cu flori la casele unde locuiesc fetele care le sunt cele mai dragi, iar ele, pentru a-şi arăta consimţământul la sentimentele lor, trebuie să le oferă un ou roşu.
Credinţe şi superstiţii de Paşte
Se spune că în noaptea de Înviere este bine să te îmbraci cu o haină nouă deoarece îmbrăcămintea nouă, la fel ca şi apa, are un rol purificator. Lumânarea de la Înviere trebuie păstrată în casă şi aprinsă în caz de boală, calamităţi naturale sau supărări. Tradiţia spune că vei avea vederea bună în restul anului dacă în dimineaţa Paştelui priveşti prima dată într-o cofă cu apă neîncepută. Se consideră că pasca, crucea de pe ea sau anafura sunt vindecătoare, de aceea se păstrează bucăţi din ele peste an. Cocoşul sfinţit de Paşti se credea a fi o sursă de belşug, sănătate şi dragoste.
La masa de Paşti e bine să mănânci mai întâi un ou pentru că aduce sănătate trupului pe parcursul anului, apoi peşte şi pasăre, pentru a fi sprinten precum peştele şi uşor ca pasărea. Se spune că nu este bine să dormi în ziua de Paşti pentru că în restul anului vei fi somnoros, vei avea ghinion, viermii vor mânca semănăturile, recolta va fi distrusă şi te va prinde ploaia ori de câte ori vei vrea să lucrezi câmpul. Cu cine ciocneşti ouăle vopsite în ziua de Paşti, te vei întâlni în lumea cealaltă. O altă superstiţie spune că dacă păstrezi un ou roşu 40 de zile după Paşti şi nu se strică, vei avea noroc tot anul. De Paşti se aşeză o bucăţică de fier sub prag, ca o protecţie pentru casă. Dacă prima persoană care îţi intră în casă este bărbat, vei avea noroc tot anul.
De Paşti, există credinţa că cerurile se deschid, permiţând sufletelor celor morţi să se întoarcă acasă, pentru a-şi proteja rudele dragi. Cei care mor în duminica de Paşti sunt scutiţi de Judecata divină, sufletele lor ajungând direct în Rai. Copiii născuţi de Paşti sunt binecuvântaţi, având o viaţa luminată şi presărată cu noroc toată viaţa.
CULTURĂ
Atelier de radiofonie la Centrul Diversității Culturale
• cu prilejul Zilei Radioului Național, colecționarul Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri”, a expus 20 de radiouri la Muzeul Brăilei Carol I” și le-a explicat celor prezenți cum funcționează aparatele vechi de un secol
Cu prilejul Zilei Radioului Național (1 noiembrie), ing. Nicușor Popoacă, „salvatorul de radiouri” – brăileanul care deține în colecția sa peste 350 de aparate din perioada 1923-1980, perfect funcționale – a susținut primul Atelier de radiofonie, organizat în parteneriat cu Centrul Diversității Culturale – Muzeul Brăilei „Carol I”.
Cu acest prilej, colecționarul brăilean a expus 20 dintre radiourile sale și le-a prezentat publicului, efectuând, totodată, demonstrații practice, spre încântarea celor mai mici spectatori.
Atelierele radiofonice se desfășoară periodic, iar pentru a participa la aceste întâlniri, pasionații de radiofonie se pot programa la numerele de telefon: 0751.180.511 și 0339.40.10.02.
De Ziua Radioului Național, cei interesați au putut urmări, de asemenea, o prezentare „colorată” cu multe trimiteri la România și Brăila multietnică de altădată, difuzată la TVR 1, în Emisiunea Europolis, despre prima expoziție organizată cu radiouri din colecția ing. Nicușor Popoacă (în 2023, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Diversității Culturale), alături de o expunere despre istoria radioului în țara noastră și contribuția unor personalități (multe dintre ele brăilene) la evoluția Radio România.
A prezentat: Camelia Hristian, șef Serviciul Relații cu Publicul, coordonatoarea Centrului Diversității Culturale.
Participanții la Atelierul de radiofonie au putut vizita și expozițiile temporare deschise la Centrul Diversității Culturale, din Piața Traian nr. 3.
Inginerul Nicușor Popoacă este fondatorul Muzeului Privat al Radioului de la Brăila. În prezent, deține peste 350 de radiouri vechi, de colecție, perfect funcționale, care pot fi admirate în imobilul de pe Strada Podului nr. 6, din cartierul Islaz.
Sunt deja șase ani de când inginerul electronist Popoacă, pasionat colecționar, a pus bazele unei astfel de instituții.
Potrivit informațiilor furnizate de cunoscutul colecționar, la ora actuală, în România mai sunt doar trei muzee ale radioului, pe care domnia sa le-a și vizitat.
Primul și cel mai mare muzeu al radioului este cel din orașul Siret, județul Suceava, la care toate radiourile expuse sunt funcționale.
Al doilea este, de fapt, o sală în cadrul Muzeului Recordurilor din București, însă radiourile expuse nu sunt funcționale, iar al treilea este găzduit de Muzeul Tehnicii de la Palatul Culturii din Iași, unde, de asemenea, radiourile nu sunt funcționale.
Inginerul Nicușor Popoacă a început să colecționeze radiouri în urmă cu opt ani, după ce a suferit un infarct miocardic cu stop cardiorespirator și a stat două zile în comă.
La vârsta de 13 ani, construise, deja, primul său aparat de radio cu lămpi, perfect funcțional, iar în liceu a obținut locul III pe țară la Olimpiada de electrotehnică.
A reușit să strângă, în opt ani, peste 350 de radiouri, cele mai multe din perioada 1923-1965, de producție germană și nu numai, pe care le-a reparat, aparatele fiind acum în perfectă stare de funcționare.
CULTURĂ
Vernisajul Salonului Internațional de Grafică Digitală 2026, ediția a II-a, la Centrul Cultural Nicăpetre
• evenimentul a avut loc sâmbătă, 31 octombrie 2026, în clădirea-monument istoric de pe Strada Belvedere nr. 1 – fosta Casă Embiricos • expoziția reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume
Sâmbătă, 31 octombrie 2026, începând cu ora 13:00, la Muzeul Brăilei „Carol I” – Centrul Cultural Nicăpetre (fosta Casă Embiricos, monument istoric) de pe Strada Belvedere nr. 1, a avut loc deschiderea celei de-a doua ediții a Salonului Internațional de Grafică Digitală (SIGD 2026).
Potrivit organizatorilor, evenimentul reunește pe simeze o selecție impresionantă de peste 60 de lucrări semnate de artiști din România și din întreaga lume (Germania, Olanda, Anglia, Franța, Mexic, SUA, Israel, Belgia, Canada), structurat sub îndrumarea atentă a unei echipe dedicate, formată din curatorii Ana Amelia Mădălina Dincă (critic de artă) și Nicoleta Elena Albu (educator muzeal), alături de coordonatorul de proiect Adrian Branea. Expoziția poate fi vizitată până pe 26 noiembrie 2025, de miercuri până duminică, între orele 09:00 – 17:00.
„Într-o epocă a transformărilor tehnologice rapide, acest salon își propune să redefinească percepția publicului asupra noului val de expresie vizuală. Departe de a fi o simplă „artă pe calculator” generată automat sau un produs lipsit de efort creativ, arta digitală prezentă în cadrul salonului demonstrează că ecranul și tableta grafică sunt doar instrumente contemporane, extensii ale minții și sensibilității umane, la fel cum au fost cândva penelul sau dalta. Actul creației rămâne profund autentic și riguros: în spatele fiecărui pixel se ascund legi fundamentale ale compoziției, geometrii complexe, construcții elaborate de perspectivă și armonii cromatice studiate. În ciuda prejudecăților actuale legate de inteligența artificială generativă, lucrările expuse reconfirmă valoarea de neînlocuit a artistului ca vector conceptual”, precizează organizatorii evenimentului de la Centrul Cultural Nicăpetre.
În opinia echipei care a pus la punct evenimentul, tehnologia nu înlocuiește meșteșugul, ci îi extinde limitele, transformând viziunea interioară a creatorului într-o realitate estetică palpabilă, unică și profund umană.
Publicul brăilean este invitat să exploreze un spațiu expozițional unde tehnicile tradiționale de compoziție fuzionează cu inovația digitală, oferind o perspectivă proaspătă asupra modului în care arta contemporană depășește granițele geografice și materiale. Expoziția a fost organizată în colaborare cu Uniunea Artiștilor Plastici din România (UAPR).
CELE MAI CITITE
