Religie
Buna Vestire sau Ziua Cucului – tradiții, superstiții și semnificații
Buna Vestire, sărbătorită pe 25 martie, este una dintre cele mai importante zile din calendarul creștin, dar și un moment încărcat de tradiții și superstiții populare. Cunoscută și ca Ziua Cucului sau Blagoveștenie, această sărbătoare marchează nu doar vestirea nașterii lui Iisus Hristos, ci și începutul simbolic al primăverii, fiind însoțită de numeroase obiceiuri legate de noroc, sănătate și destin.
Buna vestire (25 martie) avea în unele zone şi o altă semnificaţie pe lângă cea religioasă. Acum cântă pentru prima dată cucul, vestitorul unor lucruri importante în viaţa omului.
Când o persoană îl auzea pentru prima oară cântând, trebuia să numere de câte ori cântă pentru a şti câţi ani mai are de trăit.
De Buna Vestire este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
În Apus, sărbătoarea Bunei Vestiri este numită şi sărbătoarea Zămislirii Domnului. În calendarul nostru popular, Buna Vestire este cunoscută sub denumirea de Blagoveştenii sau Ziua Cucului.
Tradiţia mai spune că, în această zi aducătoare de veste minunată, oamenii nu au voie să se certe, fiind mare păcat: cine se ceartă în ziua de Buna Vestire are necazuri tot anul. În Bucovina nu se pun ouă la cloşcă de Buna Vestire, pentru că se consideră că ar putea ieşi pui cu două capete şi patru picioare.
În unele zone, pentru a avea roade bogate în livezi, pomii se ameninţau cu toporul şi se stropeau cu ţuică. Tot acum, gospodarii din Maramureş adună lucrurile de prisos de prin curţi şi le dau foc. Ritualul, cunoscut sub numele Noaptea focurilor, e practicat la fiecare casă maramureşeană, el durând până după miezul nopţii sau până în zori.
Fiind dezlegare la peşte, se spune că acela care gustă peşte de Bună Vestire se va simţi tot anul ca peştele în apă. În popor se mai spune că pescarii nu au voie azi să arunce mămăligă în apă, pentru că mor peştii. De asemenea, este ziua în care este bine să se pună pe pragul casei pâine şi sare pentru hrana îngerilor.
Buna vestire sau ziua cucului
Potrivit creştinilor, pe 25 martie, Arhanghelul Gavril sau Gabriel i-ar fi vestit Fecioarei Maria că a fost aleasă de Dumnezeu să dea naştere Mântuitorului Hristos. În calendarul popular sărbătoarea aceasta se mai numeşte şi Blagovistenie sau Ziua Cucului, cucul ocupând un loc central în cadrul acestei mult aşteptate sărbători.
Cucul perceput ca încarnare a strămoşului mitic, pasăre cu un pronunţat substrat erotic, anunţă sosirea efectivă a primăverii. Primul sau cântec care are loc de obicei la Buna vestire, trebuie să fie aşteptat de toţi oamenii în haine curate, veseli, cu stomacul plin şi cu bani în buzunare. Dacă nu ar fi îndeplinite aceste condiţii rituale, oamenii respectivi nu ar beneficia de toate acele lucruri în anul care va urma.
Dacă primul cântec al cucului era auzit cumva pe stomacul gol, în partea stângă sau în spatele omului, era semn de rău augur, după cum indică şi versurile: „Cucu-n spate mi-a cântat/ şi moartea m-a săgetat!”; mai mult, dacă cineva auzea cucul toată primăvara se credea că va muri în scurt timp. Pe aceleaşi coordonate se situează şi întrebare:”Cucule, puiucule/ Câţi ani îmi vei dărui/ până ce eu voi muri?”, după care se numara cântecul cucului (de câte ori îşi strigă numele).
Pe de altă parte, flăcăii şi fetele îl întrebau pe cuc lucruri care îi interesau mai mult, precum: „Cucule voinicule/ Câţi ani îmi vei da/ pân’ m-oi însura (mărită)?” Tăcerea cucului aducea mare bucurie celor care întrebau, deoarece tăcerea echivala cu o căsătorie grabnică, în vreme ce cântatul cucului îi aducea la disperare pe tineri, fiecare glas fiind socotit un an de aşteptare!
Comportamentul Cucului a făcut din el un simbol al nestatorniciei şi mai ales, al adulterului, al dragostei tăinuite, numită în popor şi boala cucului, aici avându-şi originea şi cunoscuta expresie: „Măi băiete cucuiete/ Ce ţi-e capul tot la fete!”
După cum ştim, la Bunavestire este dezlegare la peşte, peştele fiind celălalt „personaj” central al acestei sărbători. În plan simbolic, peştele se apropie de cuc, având un pronunţat substrat sexual; în acest sens, aduceţi-vă aminte numai de basmul în care tânăra fată rămâne gravidă după ce a mâncat peşte. Consumul ritual de peşte era justificat prin credinţă că cei ce vor face aşa vor fi sănătoşi ca peştele tot anul.
Religie
Elevii de seminar, binecuvântați de Sfântul Nectarie
• luni, 9 noiembrie, în Capela Seminarului „Sf. Apostol” Andrei Galați, a fost oficiată Sfinta Liturghie, de către un sobor de preoți profesori, în prezența ierarhului Dunării de Jos • elevii și profesorii s-au închinat moaștelor Sf. Nectarie Taumaturgul • la final, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii, profesorii și elevii seminariști trecuți la Domnul
Sărbătorit an de an, la data de 9 noiembrie, Sfântul Ierarh Nectarie Taumaturgul i-a binecuvântat pe elevii Seminarului Teologic „Sf. Apostol Andrei”, din Galați, unde învață și elevi brăileni.
Cinstirea Sf. Ierarh Nectarie se înscrie în seria programelor pastoral-misionare și social-filantropice dedicate Sfântului Apostol Andrei, ocrotitorul spiritual al orașului Galați și al întregii Românii.
Evenimentele au debutat în Capela Seminarului Teologic Ortodox „Sfântul Apostol Andrei” Galați, care îl are ca ocrotitor și pe Sf. Ierarh Nectarie Taumaturgul, prin săvârșirea, în ajunul sărbătorii, a Vecerniei unită cu Litia, în prezența Înaltpreasfințitului Părinte Arhiepiscop Casian.
Pentru a spori evlavia tinerilor seminariști, ierarhul a adus din patrimoniul sacru al Reședinței Arhiepiscopale icoana cu o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nectarie.
Sărbătoarea a continuat luni, 9 noiembrie, în ziua hramului, cu oficierea Sfintei Liturghii de către un sobor de preoți profesori, în prezența ierarhului Dunării de Jos, a întregului corp didactic și a elevilor.
„În cadrul slujbei, au fost rostite rugăciuni speciale pentru bolnavi și pentru cei aflați în suferință, iar la momentul liturgic rânduit, mulți dintre copiii prezenți la slujbă au fost împărtășiți cu Sfintele Taine. În cuvântul de învățătură, Înaltpreasfințitul Părinte Casian a arătat că Sfântul Nectarie, cunoscut pentru viața sa lipsită de bunuri materiale, este un model de smerenie și rugăciune, bucurându-se de o evlavie deosebită în rândul românilor, care îl cheamă în ajutor pentru vindecarea bolilor grele, precum cancerul”, a transmis părintele Rareș Bucur, purtătorul de cuvânt al Arhiepiscopiei.
De asemenea, Părintele Arhiepiscop i-a îndemnat pe copii să urmeze generozitatea, blândețea și bucuria acestui sfânt.
„Din preaplinul iubirii Mântuitorului, din revărsarea harului și a iubirii Sale de oameni, s-a înălțat chipul unui copil sărac și al unui adolescent și mai sărac, în care Dumnezeu a arătat bogăția smereniei, dogoarea rugăciunii și dragostea revărsată către toți oamenii. Astfel, cu toții Îl regăsim pe Sfântul Nectarie, prăznuit astăzi la Eghina și în toată lumea.
El este prăznuit cu deosebire și chemat în rugăciuni în timpurile noastre, mai ales de către români, alături de cei din Grecia, la Eghina. Este surprinzătoare iubirea Sfântului Nectarie pentru români, arătată prin participarea credincioșilor la sfintele liturghii din toată țara, în sfintele biserici și mănăstiri care devin clinici de speranță, în căutarea ajutorului și a milei lui Dumnezeu pentru cea mai grea boală și încercare: cancerul”, a rostit Părintele Arhiepiscop.
„Copiii de astăzi, deși bogați în hăinuțe, pot fi foarte sensibili dacă îl cunosc pe Sfântul Nectarie și pot urma și ei generozitatea, blândețea și bucuria de a fi copil în familie, în școală și în biserică, învățând de la cei mici curățenia, blândețea și bunătatea. Și ei sunt în icoană cu Sfântul Nectarie”, a mai spus ierarhul Dunării de Jos.
Pe tot parcursul slujbei, elevii seminariști de la clasele primare, gimnaziale și liceale au venit în capela școlii pentru a se închina la icoana cu sfintele moaște ale Sfântului Nectarie. Iar la final, a fost săvârșită o slujbă de pomenire pentru ctitorii, profesorii și elevii seminariști trecuți la Domnul.
Religie
Moșii de toamnă, sărbătoriți sâmbătă, 7 noiembrie. Ce se dă de pomană și ce trebuie să conțină pachetele
Moșii de toamnă sunt sărbătoriți sâmbătă, 7 noiembrie, când creștinii ortodocși îi pomenesc pe cei trecuți la cele veșnice. Ziua mai este cunoscută și sub denumirea de Sâmbăta Morților.
Este una dintre zilele importante din calendarul ortodox dedicate pomenirii celor adormiți. Credincioșii merg la biserică, participă la slujbele de pomenire, duc pomelnice cu numele celor dragi și pregătesc colivă și alimente care sunt împărțite de pomană.
Ce se duce la biserică de Moșii de toamnă
Printre cele mai cunoscute lucruri pregătite pentru această zi se află coliva, colacii sau pâinea, vinul, lumânările și pomelnicul cu numele persoanelor care urmează să fie pomenite.
Coliva ocupă un loc important în rânduiala pomenirii celor adormiți, fiind asociată, în tradiția creștină, cu Învierea și speranța vieții veșnice.
După slujba de pomenire, familiile împart pachete cu alimente în memoria celor dragi care au murit.
Ce poate conține un pachet de pomană
Nu există o listă obligatorie și nici un număr fix de pachete care trebuie împărțite. Fiecare familie poate pregăti darurile în funcție de posibilități și de tradițiile locale.
În pachete se pot afla:
- colivă;
- colac sau pâine;
- fructe de sezon, precum mere, pere, struguri sau nuci;
- dulciuri;
- mâncare gătită sau alte preparate pregătite în casă.
În unele zone ale țării există și obiceiul ca alimentele să fie oferite în vase noi, precum farfurii sau căni, care rămân persoanei care primește pomana.
Important este însă gestul de rugăciune și milostenie făcut în memoria celor adormiți, nu valoarea sau cantitatea produselor oferite.
Anul acesta, Moșii de toamnă sunt sărbătoriți cu o săptămână înainte de începutul Postului Nașterii Domnului, care începe pe 15 noiembrie.
CELE MAI CITITE
