Simularea Evaluării Naționale la Brăila: o treime dintre elevi au luat note sub 5

Rezultatele la simularea Evaluării Naționale 2026 au fost publicate și aduc în prim-plan o realitate care nu poate fi ignorată: un număr semnificativ de elevi de clasa a VIII-a întâmpină dificultăți, mai ales la matematică, în timp ce diferențele de performanță rămân vizibile între discipline.

În județul Brăila, simularea s-a desfășurat în perioada 16–18 martie, cu un total de 2.197 de elevi înscriși. Prezența la probe a fost însă mai redusă, semn că examenul ”de probă” nu este tratat de toți elevii cu aceeași seriozitate.

La limba și literatura română, 1.862 de elevi au fost prezenți, iar 335 au absentat. Deși nu s-a înregistrat nicio notă de 10, 127 de elevi au obținut rezultate foarte bune, între 9 și 9,99. În același timp, 558 de elevi au luat sub nota 5. Per ansamblu, 70,03% dintre elevi au reușit să obțină note peste acest prag.

Situația este mai delicată la matematică, unde rezultatele confirmă dificultățile deja cunoscute. Dintre cei 1.851 de elevi prezenți (346 absenți), doar unul a obținut nota 10, iar 33 au avut note între 9 și 9,99. În schimb, 621 de elevi au fost notați sub 5. Procentul celor care au depășit această notă este de 66,4%.

Privite împreună, rezultatele arată un nivel mediu de pregătire: 432 de elevi au obținut note între 8 și 9,99, 612 s-au încadrat între 6 și 7,99, iar 818 au rămas sub nota 6. În total, 1.269 de elevi au medii peste 5, ceea ce înseamnă un procent de 69,2%.

Tendință îngrijorătoare

Aproape o treime dintre elevi nu ating nivelul minim orientativ. Potrivit Inspectoratului Școlar Județean Brăila, 29,97% dintre elevi au obținut sub 5 la limba română, iar la matematică procentul urcă la 33,55%.

Inspectorul școlar general, profesor Dan Mihai Gheorghiță, consideră însă că aceste rezultate trebuie privite ca un instrument util, nu ca un verdict: „Simularea are rolul de a oferi o imagine clară asupra nivelului de pregătire. Rezultatele vor fi analizate la nivelul fiecărei unități de învățământ, prin discuții directe cu elevii și ședințe cu părinții, dar și în cadrul consiliilor profesorale. Scopul este clar: identificarea punctelor slabe și adoptarea unor măsuri adaptate fiecărei clase sau fiecărui elev, astfel încât performanțele școlare să fie îmbunătățite până la examenul din vară”.

Acesta a explicat că lucrările elevilor se află deja în școli, unde pot fi analizate împreună cu profesorii, pe baza borderourilor de evaluare. În plus, utilizarea platformei digitalizate de corectare permite o analiză detaliată a fiecărui item, la nivel național.

”Ministerul Educației va publica în perioada următoare o analiză cantitativă detaliată, care va arăta gradul de reușită pentru fiecare item la limba română și matematică, oferind astfel o imagine clară asupra dificultăților întâmpinate. Aceste date sunt extrem de utile pentru profesori, deoarece indică exact unde apar dificultățile majore, iar profesorii le pot discuta punctual cu elevii”, a mai precizat acesta.

Rezultatele simulării reprezintă un punct de plecare pentru intervenții concrete. Analizele ce vor urma, atât la nivelul școlilor, cât și al inspectoratelor, vor sta la baza unor planuri de remediere menite să îi ajute pe elevi să recupereze materia și să își îmbunătățească performanțele. ”Pentru elevi, simularea rămâne nu doar un test, ci o oportunitate reală de a-și calibra pregătirea înaintea examenului care le va influența parcursul educațional”, a conchis inspectorul școlar general, profesor Dan Mihai Gheorghiță.