SĂNĂTATE
Păcănelele, o amenințare pentru sănătatea publică
• specialiștii în sănătate mintală din Brăila avertizează că jocurile de noroc pot duce la datorii uriașe, destrămarea familiilor și probleme grave de sănătate psihică, iar fenomenul începe să afecteze tot mai mulți tineri • iată de ce specialiștii salută inițiativa primarului Marian Dragomir de a scăpa Brăila de ”păcănele” • vă reamintim că vineri, 20 martie, la ora 12, la Teatrul Maria Filotti, în Sala Mare, va avea loc dezbaterea publică pe această temă
Un adevărat cancer al societății, dependența de jocuri de noroc este în prezent în atenția publică în contextul inițiativei lansate de primarul municipiului Marian Dragomir, care susține eliminarea aparatelor de tip ”păcănele” din oraș.
Măsura, posibilă acum după ce Guvernul Bolojan a modificat legislația, a redeschis dezbaterea despre impactul social și medical al acestui fenomen, pe care specialiștii îl consideră o problemă de sănătate publică cu efecte profunde asupra indivizilor, familiilor și comunităților. Medici psihiatri, psihologi, alți specialiști în sănătate mintală atrag atenția că jocul patologic de noroc nu este doar un obicei nociv sau o slăbiciune personală, ci o tulburare psihiatrică recunoscută, care necesită diagnostic, tratament și suport specializat.
O dependență cu efecte devastatoare asupra vieții personale
Potrivit dr. Andreia Gavrilescu, director medical al Spitalul de Psihiatrie „Sfântul Pantelimon” Brăila, dependența de jocuri de noroc – denumită și ”joc de noroc patologic” – este caracterizată printr-un model persistent și recurent de comportament de joc, care scapă de sub control și produce consecințe grave în plan personal, profesional și financiar. ”Jocul de noroc patologic presupune nevoia compulsivă de a participa la jocuri de noroc în ciuda consecințelor negative evidente. Este o dependență progresivă care poate genera repercusiuni psihologice, fizice și sociale majore, afectând nu doar persoana implicată, ci și familia și relațiile apropiate”, explică medicul.
Specialiștii spun că efectele acestei adicții sunt multiple: degradarea relațiilor de familie; acumularea datoriilor și falimentul personal; pierderea locului de muncă; divorțuri sau conflicte familiale severe; comportamente infracționale; depresie, anxietate sau tentative de suicid. De altfel, literatura de specialitate arată că dependența de jocuri de noroc este asociată frecvent cu consumul de alcool sau substanțe psihoactive, precum și cu alte tulburări de comportament.
Cum se stabilește diagnosticul
Diagnosticul de tulburare de joc este stabilit atunci când o persoană îndeplinește cel puțin patru dintre nouă criterii clinice, printre care: preocuparea constantă pentru jocurile de noroc; necesitatea de a juca sume tot mai mari de bani; încercări repetate, dar fără succes, de a renunța; iritabilitate sau neliniște atunci când persoana nu poate juca; folosirea jocului ca metodă de evadare din probleme sau stări emoționale negative; încercarea de a recupera pierderile prin noi pariuri; minciuni față de familie sau prieteni pentru a ascunde amploarea jocului; pierderea locului de muncă sau a oportunităților educaționale; apelarea la alte persoane pentru a acoperi pierderile financiare.
Conform specialiștilor, dependența evoluează gradual și este adesea recunoscută târziu, când consecințele sunt deja severe.
Cifre îngrijorătoare, dar probabil subestimate
În România, datele oficiale privind dependența de jocuri de noroc sunt limitate, însă statisticile indică aproximativ 100.000 de persoane afectate.
Datele din industrie arătau în 2016 că circa 0,6% din populația adultă suferă de această dependență, în timp ce alte estimări indicau: 1,3% dintre adulți afectați direct; 2,4% aflați în risc de a dezvolta dependența.
Prin comparație, în același an: Finlanda raporta o incidență de 4,2%, Germania și Cehia aproximativ 2,3%. Mai recent, estimările arată că 15% dintre adulții din România participă la cel puțin o formă de joc de noroc.
Specialiștii avertizează însă că realitatea ar putea fi mult mai gravă, deoarece mulți dependenți nu își recunosc problema și nu solicită ajutor medical.
Medicul psihiatru Ovidiu Alexinschi, coordonator al programelor NoAddict, consideră că fenomenul a fost mult timp ignorat. ”Jocurile de noroc sunt o problemă uriașă, ținută sub preș de mulți ani. Abia recent au intrat în atenția publică și a decidenților. Statisticile ar putea arăta, în realitate, mult mai rău. Există inclusiv minori dependenți și persoane care nu recunosc problema”, spune medicul.
Situația din Brăila: cazuri în creștere în ultimii ani
Datele statistice ale Spitalul de Psihiatrie ”Sfântul Pantelimon” Brăila arată că, în perioada 2022 – martie 2026, pentru tratarea dependenței de jocuri de noroc au fost internate 41 de persoane, în regim de spitalizare continuă sau de zi.
Distribuția pe ani: 2022 – 3 pacienți, 2023 – 12 pacienți, 2024 – 13 pacienți, 2025 – 12 pacienți, 2026 (ianuarie–martie) – 1 pacient. Toți pacienții au fost bărbați, iar majoritatea provin din mediul urban.
Distribuția pe grupe de vârstă arată că fenomenul afectează în special adulții tineri: 15–24 ani – 4 persoane, 25–34 ani: 22 persoane, 35–44 ani – 10 persoane, 45–54 ani – 5 persoane. ”De multe ori, pacienții nu ajung în spitalele de psihiatrie direct pentru dependența de jocuri de noroc, ci pentru probleme asociate – depresie, tulburări de comportament, alcoolism sau tentative de suicid. Abia ulterior este identificată și această adicție”, explică dr. Andreia Gavrilescu.
”Ca medic salut şi susţin iniţiativa primarului Marian Dragomir, de a interzice sălile de jocuri de noroc ȋn Municipiul Brăila”
Am întrebat și un medic de familie care a condus și UPU, dar care a fost activ și în zona politică. Este vorba despre dr. Antoneta Ioniță, fost deputat PNL de Brăila, lider Forța Dreptei. ”Dependenţa de jocuri de noroc reprezintă incapacitatea de a te opri din jucat, chiar şi atunci cȃnd eşti conştient de consecinţele negative asupra vieţii tale. Această dependenţă reprezintă o afecţiune de sănătate mintală care acaparează gȃndurile şi acţiunile, transformȃnd o simplă distracţie ȋntr-o necesitate distructivă.
Multe persoane nu cunosc riscurile implicate de comportamentul de joc şi dezvoltă probleme fără să realizeze acest lucru, ce pot avea consecinţe negative ȋn familie, la locul de muncă sau probleme financiare severe. Programul de tratament este unul complex, care ȋmbină psihoterapia şi tratamentul medicamentos.
Ca medic salut şi susţin iniţiativa primarului Marian Dragomir, de a interzice sălile de jocuri de noroc ȋn Municipiul Brăila. De altfel, Partidul Forţa Dreptei a avut un proiect de lege care propunea interzicerea publicităţii pentru jocurile de noroc, ȋntrucȃt reclamele agresive au un impact negativ major, ȋn special asupra tinerilor. Organizaţia Naţională de Tineret a Partidului Forţa Dreptei s-a implicat activ şi a avut o campanie de strȃngere de semnături la care s-a alăturat şi echipa Forţa Dreptei Brăila”, ne-a declarat dr. Ioniță.
Adolescenții – o categorie extrem de vulnerabilă
Medicul primar de psihiatrie pediatrică Oana Elisabeta Avram, din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, avertizează că expunerea timpurie la jocuri de noroc poate avea efecte majore asupra dezvoltării psihologice a adolescenților. ”Jocurile de noroc reprezintă o amenințare reală pentru sănătatea mintală a adolescentului. Sunt asociate cu creșterea riscului de depresie, anxietate, impulsivitate și alte comportamente adictive, precum consumul de substanțe”, explică medicul.
Specialiștii atrag atenția că debutul jocului de noroc poate apărea chiar înainte de adolescență, unele studii indicând o vârstă medie de debut de aproximativ 10 ani și jumătate. Expunerea precoce poate duce la: scăderea performanțelor școlare; conflicte familiale; izolare socială; comportamente antisociale; dependență la vârsta adultă.
Din perspectivă medicală, prevenția trebuie să includă: educația familială și școlară; limitarea accesului minorilor la platforme de joc; interzicerea accesului în sălile de joc; intervenția psihiatrică timpurie.
Cum apare dependența: mecanisme psihologice și sociale
Psihologul clinician principal Luminița Purice explică faptul că jocul de noroc devine problematic atunci când comportamentul scapă de sub control și începe să domine viața persoanei. ”Nu există o cauză unică. Vorbim despre o combinație de factori neurobiologici, trăsături de personalitate și context social. Anturajul, dorința de afirmare sau nevoia de apartenență la grup pot juca un rol important, mai ales în cazul adolescenților și tinerilor”, spune psihologul.
În multe situații, comportamentul patologic apare treptat. La început, jucătorul crede că deține controlul asupra situației, însă recompensele imediate și mediul de joc creează o iluzie de control, care favorizează instalarea dependenței.
Persoanele afectate prezintă adesea trăsături precum: impulsivitate; competitivitate accentuată; nevoia de validare socială; anxietate sau depresie.
În formele severe, dependența poate duce la minciuni, datorii mari și chiar infracțiuni
”Experții spun că jocurile de noroc pot avea efecte foarte negative asupra oamenilor, dar companiile care organizează aceste jocuri încearcă să nege acest lucru”
”În calitate de psihoterapeut cu experienta de lucru în spectrul dependențelor, pot spune că dependența de jocurile de noroc este o problemă care afectează un număr semnificativ de oameni nu numai la noi ci în întreaga lume”, ne-a declarat Manuela Papadopol. ”Tabloul pe care l-am întâlnit în cabinet la persoanele cu dependențe scoate în primul rând în evidență negarea problemelor, minimalizarea declinului, inconștientizarea impactului negativ asupra celor apropiați, respectiv familia, afectând grav situația financiară. Tot din practica personală am întâlnit într- un procent destul de mare dependența instalată la grupe de vârstă tinere, adolescenți, adulți tineri și cu o rată mai mică la persoanele adulte în vârstă.
Din datele statistice reiese că bărbații sunt dominanți în dependența de jocuri de noroc în comparație cu femeile care reprezintă o treime din total”, ne-a relatat Manuela Papadopol.
”Dependența în jocurile de noroc este cumva similară cu cea a consumului de droguri. Dependentul ajunge astfel să-și neglijeze responsabilitățile indiferent de natura lor, apar dificultățile financiare grave, ajungând să vândă bunuri personale, să facă împrumuturi excesive în tandem cu furtul și minciuna. Apar probleme de sănătate mentală, depresie, insomnii până la gânduri și tentative suicidare. Tot din datele statistice reiese că un procent de 48% dintre indivizi au declarat că au avut gânduri de sinucidere la un moment dat al pierderilor, când consecințele financiare deveniseră dezastruoase”, a mai explicat psihologul.
”Experții spun că jocurile de noroc pot avea efecte foarte negative asupra oamenilor, dar companiile care organizează aceste jocuri încearcă să nege acest lucru. Ele încearcă să ne convingă că este doar o formă de distracție și că fiecare este responsabil pentru deciziile pe care le ia. De asemenea, aceste companii folosesc sume mari de bani și de influență pentru a împiedica guvernele să facă legi mai stricte pentru a proteja oamenii”, a mai adăugat Manuela Papadopol, lucru care de altfel s-a întâmplat și se întâmplă în România. Sursa citată a dat și câteva exemple de experți care avertizează lumea cu privire la pericolul jocurilor de noroc.
Prof. Heather Wardle, copreședintă al comisiei Lancet susține că schimbările rapide din industria jocurilor de noroc reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea publică la nivel global.
Unul dintre experții raportului Lancet, Dr. Kristiana Siste, a avertizat: „Este important să protejăm copiii de pericolele jocurilor de noroc. Știm că expunerea timpurie la jocuri de noroc poate duce la dependență, iar copiii și adolescenții sunt mai vulnerabili la atracția banilor câștigati ușor și la designul captivant al jocurilor online”.
Tratamentul și rolul rețelei de sprijin
Tratamentul dependenței de jocuri de noroc presupune o abordare multidisciplinară, care include: evaluare psihiatrică; psihoterapie individuală; grupuri de suport; consiliere familială. Scopul terapiei este atingerea abstinenței și recâștigarea controlului asupra vieții.
Specialiștii de la Spitalul de Psihiatrie ”Sfântul Pantelimon” Brăila spun că unitatea oferă suport prin medicii psihiatri și psihologii din cadrul Centrului de sănătate mintală pentru prevenirea și tratarea adicțiilor pentru adulți. Totuși, medicii subliniază că intervenția medicală nu este suficientă fără politici publice și o rețea de sprijin social eficientă.
”Fără politici de combatere a fenomenului și fără implicarea comunității, intervențiile medicale și psihologice nu pot asigura menținerea abstinenței pe termen lung”, subliniază dr. Andreia Gavrilescu.
Prevenția – cheia limitării fenomenului
Specialiștii spun că educația, sportul, activitățile sociale și informarea corectă pot reduce riscul apariției acestei dependențe.
În contextul discuțiilor despre restricționarea sălilor de jocuri de noroc, inițiativa primarului Marian Dragomir este văzută de medici și psihologi drept un posibil pas în direcția reducerii impactului social al fenomenului. Pentru experții în sănătate mintală, mesajul este clar: dependența de jocuri de noroc nu este doar o problemă individuală, ci una care privește întreaga societate – iar prevenția rămâne cea mai eficientă soluție pe termen lung.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
SĂNĂTATE
Tehnologie modernă la Spitalul Județean Brăila
Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.
Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.
Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.
Un RMN care ajunge la patul pacientului
Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.
”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.
Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.
Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.
Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.
Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale
Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.
Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.
Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.
Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.
Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.
Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.
Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI
Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.
În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.
”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.
Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.
O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.
Investiții de aproximativ 10 milioane de lei
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.
Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.
Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.
Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură
Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.
L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.
”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.
Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.
Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.
Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.
CELE MAI CITITE
