Sănătate
Suflu tânăr la Secția Pediatrie
• într-un sistem medical în care lipsa medicilor devine o regulă, Secția de Pediatrie din cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila este o excepție • cu doar cinci medici și posturi blocate, coordonatoarea secției, medicul primar pediatru Geanina Pîrlog, găsește soluții pentru a menține activitatea și a aduce tineri specialiști aproape de pacienți • acest articol face primul pas spre o altfel de prezentare a SCJU, un spital în care s-a investit foarte mult, în care muncesc cadre medicale mai vechi sau mai noi, în fond, cea mai mare unitate spitalicească a noastră, a brăilenilor
La Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, Secția de Pediatrie nu înseamnă doar saloane, aparatură și statistici. Înseamnă, înainte de toate, o luptă zilnică dusă de o echipă dedicată pentru sănătatea celor mai mici pacienți – de la nou-născuți până la adolescenți de 18 ani.
Din toamna anului trecut, la conducerea secției se află medicul primar pediatru Geanina Pîrlog, un profesionist format la Galați, care a adus cu sine nu doar experiență, ci și o viziune clară: reconstruirea unei echipe tinere și bine pregătite.
Pediatria brăileană funcționează în prezent cu doar cinci medici. Unul asigură activitatea din ambulatoriu în tura de dimineață, iar ceilalți patru acoperă saloanele, fiecare având repartizat un număr fix de pacienți. Secția dispune de 57 de paturi, dintre care 51 sunt dedicate pediatriei acute, trei pentru compartimentul de neuropediatrie, trei pentru recuperare pediatrică. Patologiile sunt diverse, de la afecțiuni respiratorii frecvente până la cazuri neurologice, iar gradul de ocupare este, în majoritatea timpului, ridicat. Există însă o scădere vizibilă în perioadele de vacanță, urmată de o creștere odată cu începerea școlii.
Povestea medicilor tineri care au ales Brăila
Într-un context dificil, marcat de lipsa personalului și de posturi blocate la nivel național, soluțiile vin uneori din inițiativă personală și din relații profesionale construite în timp. ”Este o poveste”, spune dr. Pîrlog despre modul în care a reușit să atragă medici tineri către Brăila. Deocamdată, aceștia vin doar să facă gărzi, pentru că posturile pe care ar putea să se angajeze pe perioadă nedeterminată sunt blocate. Important este că le place la Brăila și ar vrea să rămână aici. Soluția definitivă depinde așadar de factorii administrativi și politici.
Până atunci, secția se bazează pe soluția provizorie găsită de dr. Pârlog, care ne-a mărturisit că totul a început cu un mesaj. Un fost coleg, proaspăt specialist, i-a scris direct: voia să vină să facă gărzi. A urmat o întâlnire, apoi încă una, iar în câteva zile, încă doi tineri medici s-au alăturat inițiativei. Astăzi, patru medici tineri, formați la Galați și cu experiență inclusiv în Unitatea de Primiri Urgențe, vin constant să facă gărzi la Brăila. ”Sunt foarte bine pregătiți. Își doresc să rămână aici, să se angajeze. Dacă se vor scoate posturi, problema ar fi practic rezolvată”, explică medicul. Deocamdată, cei patru activează pe linia de gardă, completând o echipă care altfel ar funcționa la limită.
Între realitate și percepții: Brăila vs. Galați
În rândul părinților a existat, la un moment dat, tendința de a merge la spitalele din Galați, percepute ca fiind mai moderne după renovări recente. Dr. Pîrlog privește însă lucrurile cu echilibru: ”Suntem o echipă, chiar dacăvorbim de Brăila sau Galați”. De altfel, ea însăși este dovada că profesionalismul nu ține de granițe administrative.
Un episod relatat de medic spune totul: o mamă venită cu rețineri a fost liniștită când a aflat că medicul care o consultă este format la Galați. ”Poftiți atunci, consultați-mă, iar dacă este cazul de internare, rămânem aici”, i-a spus aceasta medicului. Iar încrederea s-a construit pe loc.
Dotări și nevoi reale
Secția beneficiază de aparatură esențială: monitoare, glucometre, tensiometre și instalație de oxigen funcțională la nivelul întregii secții. Recent, a fost adus și un aparat de radiologie toracică de ultimă generație. Există și sprijin pe partea de ecografie, însă un aparat mai performant ar fi mai mult decât binevenit pentru creșterea calității actului medical.
Un punct forte al secției este camera de gardă, unde timpul de așteptare este practic inexistent. Consultațiile se desfășoară rapid, iar acest lucru atrage mulți părinți care aleg spitalul chiar și pentru simptome minore. Medicii atrag însă atenția că, pentru cazuri ușoare – tuse, strănut, simptome banale – primul pas ar trebui să fie medicul de familie, pentru a evita supraaglomerarea.
Din cei cinci medici titulari, unul se află în prelungiri și ar putea ieși la pensie în cursul acestui an. În același timp, patru posturi rămân vacante, dar sunt blocate prin ordonanță la nivel național. Cu toate acestea, speranța există. Medicii tineri sunt deja aici, motivați și pregătiți. Tot ce lipsește este cadrul administrativ care să le permită să rămână definitiv.
Mai mult decât medicină
Dincolo de cifre și organigrame, Secția de Pediatrie din Brăila funcționează datorită oamenilor. Datorită unui medic care ”caută și găsește soluții”, care construiește punți și aduce alături tineri dornici să învețe și să muncească.
În semn de recunoștință, micii pacienți lasă în urmă nu doar pași spre vindecare, ci și desene pline de culoare și mesaje de încurajare pentru ceilalți copii, pe care medicii au ales să le așeze la loc de cinste pe holurile secției – o dovadă simplă, dar profundă, că speranța se învață și se dă mai departe. Într-un sistem adesea criticat, aici se conturează un exemplu de echipă care nu renunță. Pentru că, indiferent de dificultăți, un lucru rămâne cert: copiii vor avea mereu nevoie de medici. Iar la Brăila, acești medici încep să vină.
-
Dr. Geanina Pîrlog, medic primar și șef al Secției de Pediatrie, ne invită să descoperim activitatea zilnică a secției de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila
-
Un tur al secției ghidat dr. Geanina Pîrlog, medicul care coordonează Pediatria brăileană
-
Noul aparat de radiologie toracică ultraperformant, folosit la Secția de Pediatrie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, permite diagnostic rapid și precis pentru cei mai mici pacienți
-
Aparatul de ecografie al Secției de Pediatrie de la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, folosit pentru evaluarea rapidă a copiilor internați sau consultați în ambulatoriu
-
Pe holurile secției, desenele copiilor devin mesaje de speranță pentru cei aflați în suferință
-
Fiecare desen spune o povestea unui copil care a plecat mai bine și a lăsat în urmă un gând bun
Sănătate
Planul Național de Diabet, departe de realitatea sistemului medical românesc
Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a criticat Planul Național de Diabet, despre care spune că nu a putut fi aplicat deoarece prevederile sale nu corespundeau realităților din sistemul medical românesc. Oficialul a anunțat că își dorește elaborarea unui nou document, cu obiective clare și măsuri care să poată fi puse în practică.
Declarațiile au fost făcute marți, 3 noiembrie, la lansarea campaniei de construire a primei Clinici Universitare Integrate de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice pentru Copii din România.
Ministrul Sănătății: Multe planuri sunt adevărate teze de doctorat
Alexandru Rogobete susține că numeroase strategii și planuri naționale au rămas neimplementate deoarece au fost construite în jurul unor obiective prea numeroase și greu de realizat.
„Multe planuri sunt întârziate şi multe din ele, din punctul meu de vedere, sunt adevărate teze de doctorat care nu pot fi puse în aplicare. Pentru că au fost scrise de tot felul de specialişti în domeniu, cadre universitare care au vrut să arate că ştiu să scrie mult, dar lucrurile foarte multe obiective, acţiuni care nu pot fi puse în aplicare şi avem aceste exemple din trecut”, a declarat ministrul.
Oficialul a explicat că documentele pe care le-a coordonat au fost concepute astfel încât să conțină obiective punctuale, indicatori măsurabili și acțiuni care pot fi realizate efectiv.
În ceea ce privește Planul Național de Diabet, ministrul a afirmat că acesta nu a fost aplicat din cauza diferenței dintre prevederile documentului și posibilitățile reale ale sistemului sanitar.
„Planul Naţional de Diabet nu a fost pus în aplicare pentru că a fost un basm, un roman, un plan care depăşeşte cu mult capacitatea sistemului de sănătate şi a României de a fi pus în aplicare şi nu pentru că am fi incompetenţi, ci pentru că ce scrie în acel plan nu are legătură cu realitatea din sistemul de sănătate”, a declarat Alexandru Rogobete.
Pacienții cu diabet ar putea primi mai ușor senzorii și pompele de insulină
O altă schimbare pe care ministrul Sănătății vrea să o introducă vizează accesul pacienților dependenți de insulină la dispozitivele medicale necesare monitorizării și tratamentului.
În prezent, aceștia trebuie să parcurgă mai multe etape și să ajungă la diferite cabinete medicale pentru a obține senzorii de monitorizare a glicemiei și pompele de insulină.
Alexandru Rogobete spune că își dorește simplificarea procedurilor și introducerea posibilității de eliberare a acestor dispozitive prin farmaciile cu circuit deschis.
„Îmi doresc să scoatem această plimbare inutilă a pacienţilor între cabinetele medicale pentru a-şi achiziţiona senzorii şi pompele de insulină. Îmi doresc să deschidem în circuitul de farmacii cu lanţ deschis, oricum statul le plăteşte, oricum sunt compensate şi gratuite. Eu nu văd rostul pentru ce un pacient care ştim că are diabet să stea cu orele şi să-l plimbăm între cabinetele din ambulatoriu doar pentru a-şi primi acele dispozitive medicale, repet, care oricum sunt gratuite”, a afirmat ministrul.
Un nou Plan Național de Diabet, anunțat de ministru
În ceea ce privește viitorul Plan Național de Diabet, Alexandru Rogobete a anunțat că documentul va fi regândit și va avea o structură mai simplă, cu măsuri care să poată fi aplicate în sistemul medical. „Vom discuta şi vă asigur că va fi unul suplu, la obiect şi care va putea fi pus în aplicare. În cel mai scurt timp posibil”, a mai declarat ministrul Sănătății.
Sănătate
Lista medicamentelor compensate urmează să fie actualizată. Aproape 40 de medicamente noi vor fi adăugate
Lista medicamentelor compensate și gratuite urmează să fie extinsă din nou, cu aproximativ 36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații pentru tratamente deja existente, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Potrivit acestuia, noua actualizare ar urma să ducă la un total de 92 de medicamente și indicații noi introduse pe listă în anul 2026.
36 de medicamente noi și patru extinderi de indicații
Ministrul Sănătății a precizat că datele preliminare indică introducerea a aproximativ 40 de modificări pe lista medicamentelor compensate.
„Acum avem pregătită o nouă actualizare. În septembrie trebuia făcută o altă actualizare, dar nu s-a făcut. Datele preliminare arată că avem în jur de 36 de medicamente noi, cu 4 extinderi de indicații, adică 40 în total”, a declarat Alexandru Rogobete.
Extinderea indicațiilor înseamnă că anumite medicamente care se află deja pe lista tratamentelor compensate vor putea fi decontate și pentru alte afecțiuni sau pentru alte categorii de pacienți.
Numeroase tratamente noi, inclusiv pentru pacienții oncologici
Potrivit ministrului, legea prevede actualizarea listei medicamentelor compensate de două ori pe an.
Alexandru Rogobete a arătat că, în ultimul an, au fost introduse numeroase tratamente noi, multe dintre acestea fiind inovative și destinate, în special, pacienților care suferă de cancer.
În 2025, au fost introduse 41 de medicamente noi și au fost aprobate 10 extinderi de indicații. Ulterior, în februarie 2026, lista a fost actualizată din nou, cu alte 33 de medicamente și 19 extinderi de indicații.
Odată cu noua actualizare anunțată, numărul medicamentelor și indicațiilor noi introduse în acest an ar urma să ajungă la 92.
Ministrul Sănătății a precizat că procedura de actualizare a listei va fi reluată și în februarie 2027.
Lista medicamentelor compensate și gratuite este importantă în special pentru pacienții cu boli cronice sau grave, pentru care costul unor tratamente poate fi foarte ridicat.
CELE MAI CITITE
