ECONOMIC
O nouă taxă pentru coletele de pe Temu și Shein. Ce se schimbă pentru români de la 1 noiembrie
Românii care comandă produse de pe Temu, Shein, AliExpress și alte platforme din afara Uniunii Europene trebuie să se pregătească pentru o nouă schimbare. De la 1 noiembrie 2026 este prevăzută introducerea unei taxe europene de procesare pentru coletele mici, după ce, din luna iulie, a intrat deja în vigoare taxa vamală de 3 euro.
Noua măsură vine în contextul reformării sistemului vamal european și al creșterii masive a numărului de colete de valoare redusă care intră în Uniunea Europeană.
Taxa de procesare va fi separată de taxa vamală de 3 euro introdusă de la 1 iulie pentru transporturile mici cu valoare sub 150 de euro.
Ce taxe se aplică deja pentru comenzile din afara UE
De la 1 ianuarie 2026, România aplică o taxă logistică de 25 de lei pentru coletele cu valoare comercială sub 150 de euro provenite din afara Uniunii Europene.
Începând cu 1 iulie 2026, peste această măsură s-a adăugat taxa vamală europeană de 3 euro pentru coletele mici care intră în UE. Taxa europeană nu este calculată pur și simplu o singură dată pentru fiecare colet, ci ține cont de categoriile tarifare ale produselor din transport.
De exemplu, un colet care conține mai multe produse încadrate în aceeași categorie tarifară poate avea o singură taxă de 3 euro, în timp ce produse din categorii tarifare diferite pot genera mai multe taxe.
O nouă taxă de procesare din noiembrie
Începând cel târziu din 1 noiembrie 2026, Uniunea Europeană urmează să introducă și o taxă de manipulare sau procesare pentru coletele mici provenite din afara blocului comunitar.
Aceasta este diferită de taxa vamală de 3 euro și are rolul de a acoperi costurile asociate procesării volumului foarte mare de colete care intră în UE prin comerțul electronic.
Printre platformele care vor fi afectate se află Temu și Shein, dar măsura nu este destinată exclusiv acestor două companii. Ea vizează, în general, coletele mici expediate din state din afara Uniunii Europene.
Asta înseamnă că pot fi afectate și comenzile de pe AliExpress sau de pe alte magazine online care trimit direct produse din afara UE.
Ce vor plăti efectiv românii
Un aspect important este că existența acestor taxe nu înseamnă automat că fiecare cumpărător va vedea toate sumele ca taxe separate la finalizarea comenzii.
În cazul taxelor vamale, obligația de plată poate reveni vânzătorului, importatorului sau reprezentantului vamal, iar costul poate fi transferat ulterior în prețul suportat de client.
În cazul României, taxa națională de 25 de lei trebuie, de asemenea, privită separat de taxele europene.
Comisia Europeană a transmis că statele membre trebuie să renunțe la taxele naționale de manipulare atunci când taxa unică europeană de procesare va intra în vigoare, cel târziu în noiembrie 2026. Până atunci, taxa românească de 25 de lei poate funcționa în paralel cu măsurile europene.
Prin urmare, pentru cei care comandă frecvent produse ieftine din afara Uniunii Europene, costul final al comenzilor poate deveni mai mare, chiar dacă prețul afișat inițial pe platformă rămâne neschimbat.
Noua regulă este parte a unei schimbări mai ample a sistemului vamal european, prin care autoritățile încearcă să adapteze regulile la explozia comerțului online și la numărul foarte mare de colete de valoare redusă care intră anual în Uniunea Europeană. În 2025, aproape 5,9 miliarde de astfel de produse au intrat în UE fără plata taxelor vamale.
Pentru cumpărătorii români, diferența importantă este că taxa de 3 euro introdusă în iulie și noua taxă de procesare din noiembrie sunt două măsuri distincte. În același timp, România are încă propria taxă de 25 de lei, care trebuie eliminată atunci când sistemul european unic de manipulare va deveni aplicabil.
ECONOMIC
Facturile la energie îi obligă pe români să facă economii la mâncare, medicamente și vacanțe
Creșterea prețurilor la energie afectează puternic bugetele familiilor din România. Opt din zece români spun că scumpirea gazelor, carburanților și electricității le-a redus semnificativ puterea de cumpărare în ultimul an, iar 55% au fost nevoiți să reducă cheltuielile pentru alimente sau sănătate. România înregistrează cele mai mari procente din Uniunea Europeană la ambii indicatori, potrivit unui sondaj realizat de Banca Europeană de Investiții (BEI) împreună cu Ipsos.
Cercetarea arată că 80% dintre români au resimțit semnificativ creșterea prețurilor la energie în ultimele 12 luni, față de media europeană de 60%. Pentru 34% dintre respondenții din România, impactul a fost chiar foarte puternic, comparativ cu 20% la nivelul UE.
În aceste condiții, prețurile mai stabile sau mai mici la energie au devenit principalul beneficiu pe care românii îl așteaptă de la tranziția energetică.
Românii au renunțat la cheltuieli esențiale și la vacanțe
Potrivit sondajului, 55% dintre români au redus cheltuielile zilnice pentru alimente sau sănătate, în condițiile în care media europeană este de 38%.
Alți 27% au redus temperatura din locuințe pentru a face economie la încălzire. Totodată, 27% dintre respondenți spun că s-au îndatorat, au cerut ajutor financiar sau au amânat plata unei facturi la energie. La nivel european, procentul este de 16%.
Scumpirile au schimbat și comportamentul românilor în ceea ce privește deplasările. Aproximativ 71% spun că au modificat modul în care folosesc mașina, iar 29% au redus inclusiv drumurile pentru cumpărături, consultații medicale sau rezolvarea unor probleme administrative.
Un alt efect este renunțarea la timpul liber. Aproape jumătate dintre români, respectiv 47%, afirmă că au renunțat la o excursie de weekend, o vacanță sau o vizită la rude și prieteni din cauza costurilor cu energia. Este, de asemenea, cel mai ridicat procent din Uniunea Europeană, unde media este de 30%.
Ce așteaptă românii de la tranziția energetică
Sondajul mai arată că 76% dintre români consideră tranziția energetică o urgență pentru țară. Întrebați ce beneficii ar trebui să aducă aceasta, 79% au indicat prețuri mai stabile sau mai mici la energie, 75% reducerea dependenței de petrolul și gazele din import, iar 67% încetinirea schimbărilor climatice.
În privința surselor de energie, 46% dintre respondenți preferă energia solară, iar 26% energia eoliană. De asemenea, 79% vor ca energia cu emisii reduse de carbon să fie o prioritate.
55% dintre români consideră că Uniunea Europeană ar trebui să dezvolte o industrie proprie, competitivă, în domeniul tehnologiilor curate, chiar dacă acest lucru presupune un ritm mai lent al tranziției energetice.
Sondajul BEI, ajuns la cea de-a opta ediție, a fost realizat de Ipsos în perioada 3-25 august 2026, pe un eșantion de 23.000 de persoane cu vârsta de cel puțin 16 ani din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene. În România au fost chestionate 1.000 de persoane.
ECONOMIC
Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie
• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei
În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.
Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.
„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.
În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.
În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.
Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.
În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate 89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.
Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.
CELE MAI CITITE
