ADMINISTRAȚIE
Investițiile continuă în Stațiunea Lacu Sărat
* asta a declarat, recent, primarul Marian Dragomir, imediat după aprobarea în CLM Brăila a contribuției municipalității în acest an pentru Asociația de Cooperare și Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Stațiunii ”Lacul Sărat” Brăila * este vorba despre suma de 700.000 lei în 2026, care este plusată și de ceilalți doi parteneri, Consiliul Județean Brăila și Primăria Comunei Chiscani * edilul-șef a expus câteva dintre planurile viitoare din stațiune, exprimându-și totodată regretul că nu există posibilitatea să fie amenajată o plajă, deoarece luciul de apă aparține Agenției Naționale de Resurse Mineraliere, nu autorităților locale
Consilierii municipali au spus ”da” achitării contribuției financiare pe care Primăria Brăila o va da în acest an către Asociația de Cooperare și Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Stațiunii ”Lacul Sărat” Brăila. Proiectul a fost aprobat în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Local Municipal Brăila din 30 iulie. Suma despre care discutăm se ridică la 700.000 lei pentru 2026. Așa cum se știe, această asociere dintre Municipiul Brăila, Județul Brăila și Comuna Chiscani în vedere constituirii Asociației de Dezvoltare Intercomunitară de Cooperare și Parteneriat Local a Stațiunii ”Lacul Sărat” Brăila datează din luna martie 2017. Așadar, pe lângă cei 700.000 lei puși ”la bătaie” de Primăria Brăila și celelalte două entități vin fiecare cu aceeași sumă, în mod egal. În total discutăm despre 2.100.000 lei bugetul pe 2026 pentru ADI ”Lacul Sărat”.
Având în vedere acest proiect, primarul Marian Dragomir a luat cuvântul în plen pentru a anunța câteva dintre realizările de până acum din stațiune, dar și câteva dintre planurile viitoare.
”Noi considerăm că această finanțare pentru dezvoltarea Stațiunii Lacu Sărat este foarte importantă, în contextul în care, după 12 ani de zile, instanța a decis proprietarul și, după încă aproximativ patru ani de zile de ambiții ale unora, investițiile au fost blocate acolo. Până în prezent, din banii celor trei comunități – este vorba de Primăria Municipiului Brăila, Comuna Chiscani, prin Primăria aferentă și Consiliul Județean, s-au reușit următoarele investiții: s-au reabilitat toate aleile pietonale și străzile care aparțin domeniului public al stațiunii, respectiv Primăriei Chiscani; s-a modernizat parcarea; s-a reabilitat zona din fața Mănăstirii, inclusiv fântâna. Cu granit, la fel ca în Piața Traian pe un proiect similar, cu gazon și instalație de irigat, computerizată. În momentul de față, dacă o să mergeți în stațiune, o să constatați că se lucrează la îndepărtarea tufelor și vegetației abundente din zonele publice ale stațiunii. Este vorba de partea de la mănăstire către drumul dintre cele două lacuri. Drumul care aparține Comunei Chiscani”, a declarat Dragomir.
Edilul-șef a abordat și subiectul privind locurile pentru petrecere în aer liber destinate brăilenilor și turiștilor din stațiune. Dragomir a explicat că spațiul respectiv va fi extins foarte mult în viitorul apropiat.
”S-au montat de către cei de la o societate privată, chioșcuri, în vederea realizării unei zone de picnic, iar anul acesta, după ce se elimină vegetația abundentă de acolo, asociația va extinde acea zonă de picnic foarte mult. Pentru că este necesară o astfel de zonă de relaxare și pentru brăileni, dar și pentru cei care vin în Stațiunea Lacu Sărat, astfel încât cei care merg în special în a doua zonă a lacului – după cum se zice în limbaj popular, coada lacului -, să poată avea acces și gratuit și condiții decente, să poată servi masa sau să stea, să se relaxeze în foișoarele care se vor amenaja acolo”, a mai adăugat sursa citată.
Stațiunea va avea și o scenă în curând
În același context, primarul Marian Dragomir a vorbit și despre alte investiții avute în vedere în Stațiunea Lacu Sărat. Printre acestea se numără și o viitoare scenă, unde să poată fi organizate evenimente.
”La ultima deplasare în stațiune am identificat o zonă în apropierea sensului giratoriu, pentru că ați observat că s-au creat și sensuri unice în colaborare cu Poliția Rutieră, la recomandările lor și propunerea noastră, astfel încât să existe o fluidizare în stațiune, să nu se mai facă ambuteiaje pe unele dintre alei. Iar acolo, în zona centrală, se va amenaja o scenă și o zonă de tip amfiteatru, astfel încât să se poată multiplica acțiunile culturale pentru cei care vin în stațiune și sunt din zona aceasta a turismului. Eu consider că prin dezvoltarea stațiunii toată lumea din județul Brăila are de câștigat, dar în mod direct locuitorii municipiului Brăila, care au o oază de relaxare și cei ai Comunei Chiscani, mai ales prin faptul că cei care vin în stațiune, la un moment dat, vor veni și în Municipiul Brăila pentru a se relaxa, a se plimba pe malul Dunării sau a degusta ceva la unul dintre restaurantele din zonă. Bineînțeles că mai este mult de lucru în stațiune și vom avea în vedere și alte proiecte viitoare”, a mai precizat acesta.
Totuși, după cum a explicat edilul-șef problema cea mai mare din stațiune rămâne imposibilitatea autorităților de a amenaja și o plajă acolo, deoarece acestea nu dețin luciul de lac și nu pot interveni.
”Cea mai mare supărare a noastră este că nu avem posibilitatea să amenajăm nicio plajă pentru că zona și luciul de apă aparține Agenției Naționale de Resurse Mineraliere, nu aparține nici Primăriei Chiscani și nici nouă. Din păcate, suntem restricționați acolo. Dar noi considerăm că vom continua investițiile în stațiune și vreau să le mulțumesc celor care au susținut acest proiect”, a conchis Dragomir.
La rândul său, președintele ședinței CLM Brăila din 30 iulie, prof. dr. Ionel Ștefan Alexandru, șeful SOS România Brăila, a dorit să aibă o scurtă intervenție pentru a puncta faptul că nici până în ziua de astăzi nu s-a împăcat cu ideea că Primăria Municipiului Brăila a putut pierde în instanță Stațiunea Lacu Sărat, în favoarea Primăriei Chiscani.
”Vreau să menționez și eu două aspecte. Primul este că îmi pare rău că fostul primar (n.r. – Aurel Simionescu) nu a ținut cont de o serie de documente pe care i le-am prezentat privind stațiunea în procesul care a avut loc și pe care l-am pierdut acum 12 ani, așa cum spunea domnul primar. Eu consider că erau documente de arhivă care ne-ar fi permis să păstrăm stațiunea. În al doilea rând, îmi pare rău de faptul că atunci când eram senator al Partidului România Mare, am reușit să fac primar pe cel care a deschis acest proces și care, fără să ne informeze, s-a apucat să deschidă acest proces în legătură cu Stațiunea Lacu Sărat. E vorba de fostul primar Ion Crăciun. Am avut multe certuri din acest punct de vedere”, a ținut Alexandru să precizeze.
Proiectul a fost aprobat cu votul majorității, însă consilierii AUR Cătălin Nicolescu, Gabriel-Dumitru Dima și Daniela-Elena Rădulescu s-au abținut.
Și consilierii județeni au aprobat contribuția pentru ADI «Lacul Sărat» pe 2026
La rândul lor, membrii Consiliului Județean Brăila au aprobat, recent, achitarea contribuției ce revine județului Brăila prin Consiliul Județean Brăila în calitate de membru al Asociației de Cooperare și Parteneriat Local pentru Dezvoltarea Stațiunii ”Lacul Sărat” Brăila pentru anul 2026. Bineînțeles, este vorba tot despre suma de 700.000 lei.
Din referatul de aprobare al respectivului proiect, aflăm că Asociația este persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, fără scop patrimonial, constituită conform OUG nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații și a celorlalte acte normative din domeniu în vigoare. De altfel, potrivit statutului, scopul Asociației reprezintă ”promovarea strategiei de dezvoltare economică a zonei și realizarea marketing-ului acesteia în relațiile cu investitorii, elaborarea de proiecte de interes comun pentru zonă, obținerea de fonduri de finanțare nerambursabilă și elaborarea de documentații tehnico-economice pentru dezvoltarea zonei, atragerea de investiții directe pentru zonă, atât din categoria celor străine cât și a celor autohtone, dezvoltarea urbanistică durabilă și protecția mediului, dezvoltarea echilibrată a infrastructurii, dezvoltarea turismului, conservarea biodiversității și patrimoniului natural, punerea în valoare a patrimoniului cultural, construit și natural, întocmirea de studii și proiecte, stimularea investițiilor din domeniul privat, amenajarea, modernizarea și întreținerea spațiilor verzi”, după cum se mai punctează în referatul semnat de președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila).
Proiectul a fost aprobat cu votul majorității membrilor CJ Brăila, însă consilierii PNL Brăila au votat cu abținere la acest punct.
ADMINISTRAȚIE
Au început pregătirile pentru Târgul de Iarnă de la Brăila
• Primăria promite o ediție mai spectaculoasă decât cea de anul trecut care, după cum se știe, a fost foarte apreciată de brăileni • locul de desfășurare rămâne Piața Traian și strada Mihai Eminescu
Primăria a început pregătirile pentru ediția din acest an a Târgului de Iarnă, care se va desfășura, la fel ca și anul trecut, în Piața Traian și pe strada Mihai Eminescu.
În Piața Traian a fost montată deja cupola luminoasă și se lucrează la instalațiile care vor împodobi cei doi brazi naturali de mari dimensiuni.
Urmează să fie aduse căsuțele din lemn, precum și figurinele cu tematică de Crăciun ce vor crea atmosfera de poveste specifică unui astfel de eveniment. După succesul de anul trecut, Primăria promite că ediția din acest an va fi chiar mai spectaculoasă, cu mai multe căsuțe tematice și lumini feerice.
După modelul ediției precedente, vor fi montate și scene pentru spectacole, în Piața Traian și în parcarea de la intersecția străzilor Mihai Eminescu și Mihail Sebastian.
Tot acolo va fi montat și patinoarul provizoriu care, după cum se știe, anul trecut a fost foarte apreciat și solicitat de brăileni de toate vârstele.
În prezent, încă se mai lucrează la montarea pavajului, în parcarea care se află în plin proces de modernizare.
Surse din administrația locală dau asigurări că totul va fi gata până la inaugurarea Târgului de Iarnă. Acesta ar urma să fie deschis la sfârșitul lunii noiembrie și să rămână la dispoziția brăilenilor și turiștilor până în luna ianuarie.
ADMINISTRAȚIE
Ce nu s-a văzut în spatele șantierului de pe Calea Galați. Investiția de 66 de milioane de lei, prezentată la Primăria Brăila
• un nou proiect de infrastructură urbană a fost dus la bun sfârșit la Brăila • modernizarea Căii Galați, realizată în două etape cu finanțare europeană și o contribuție de aproximativ 17% din partea municipalității, reprezintă încă un pas în procesul de modernizare a orașului și de îmbunătățire a transportului public • investiția și provocările întâmpinate în implementarea sa au fost prezentate joi, 5 noiembrie, la sediul Primăriei
Modernizarea Căii Galați, pe tronsonul cuprins între Bulevardul Dorobanților și Bulevardul Independenței, a fost prezentată joi, 5 noiembrie, în cadrul unei conferințe de presă organizate la sediul Primăriei Municipiului Brăila.
Investiția, realizată cu fonduri europene, reprezintă încă un obiectiv de infrastructură urbană dus la bun sfârșit de administrația locală și se înscrie în strategia de modernizare a municipiului.
La întâlnire au participat primarul municipiului Brăila, Viorel Marian Dragomir, viceprimarul Alexandru Jantea Crican, Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Brăila și managerul de proiect, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, precum și Răzvan Popescu, director adjunct al Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est.
Conferința a fost prilejul unei prezentări detaliate a investiției, de la etapele de implementare și dificultățile întâmpinate până la rezultatele concrete și beneficiile pe care modernizarea acestei artere le aduce brăilenilor.
O arteră importantă a orașului adusă la standarde moderne
Primarul Viorel Marian Dragomir a început prezentarea proiectului printr-o scurtă incursiune în trecut, amintind starea în care se afla Calea Galați înainte de începerea lucrărilor. Edilul a vorbit despre carosabilul deteriorat, asfaltul peticit și problemele repetate ale vechii linii de tramvai, care necesita intervenții frecvente și provoca uneori situații dificile în circulație. ”Era o lucrare absolut necesară pe o arteră foarte importantă din municipiul Brăila”, a subliniat primarul, explicând că vechea infrastructură ajunsese într-o stare care nu mai permitea desfășurarea transportului public în condiții corespunzătoare. Proiectul a fost implementat în două etape. Prima s-a desfășurat în perioada 30 iulie 2020 – 31 decembrie 2023, prin Programul Operațional Regional 2014-2020, iar cea de-a doua între 1 ianuarie 2024 și 31 ianuarie 2025, prin Programul Regional Sud-Est 2021-2027. Pentru Etapa I, valoarea totală a fost de 19.854.577,20 lei, din care 16.876.390,62 lei reprezintă contribuția nerambursabilă a Uniunii Europene, 2.581.095,04 lei contribuția nerambursabilă a Guvernului României și 397.091,54 lei contribuția proprie a Primăriei Municipiului Brăila. Etapa a II-a a avut o valoare totală de 46.108.028,33 lei, finanțarea fiind asigurată astfel: 29.563.657,93 lei contribuție nerambursabilă a Uniunii Europene, 4.521.500,63 lei contribuția Guvernului României și 12.022.869,77 lei contribuția proprie a municipalității. Astfel, valoarea cumulată a celor două etape de finanțare este de aproximativ 65,96 milioane de lei.
Primarul Viorel Marian Dragomir a evidențiat faptul că, dincolo de fondurile europene atrase, realizarea unui asemenea proiect presupune și un efort financiar din bugetul local, adică o contribuție directă a comunității la modernizarea orașului.”Contribuția municipiului Brăila a fost asigurată din taxele și impozitele pe care brăilenii le-au plătit, iar noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect”, a precizat primarul, amintind totodată că implementarea a presupus numeroase provocări tehnice și administrative.
Întârzierile în procesul de evaluare și contractare a finanțării, creșterea prețurilor materialelor de construcții și lipsa ofertelor la primele proceduri de achiziție au făcut necesară reluarea unor etape administrative și actualizarea valorilor proiectului. O altă dificultate majoră a fost reprezentată de rețelele de utilități din subteran. Documentațiile vechi, întocmite în anii ’60-’70, nu corespundeau întotdeauna situației reale din teren, ceea ce a îngreunat intervențiile constructorului.
”Noi acum vă prezentăm partea frumoasă a acestui proiect, dar el a avut foarte multe provocări”, a precizat Viorel Marian Dragomir, mulțumindu-le angajaților Primăriei implicați în implementare, care au fost nevoiți să gestioneze numeroase situații dificile și să fie permanent prezenți pe teren. Edilul a mulțumit și brăilenilor pentru răbdarea și înțelegerea de care au dat dovadă pe perioada lucrărilor, când mai multe artere importante ale orașului au fost afectate de șantiere.
Investiția, parte a unui amplu proces de modernizare a orașului
Viceprimarul Alexandru Jantea Crican a evidențiat faptul că modernizarea Căii Galați nu trebuie privită ca o intervenție izolată, ci ca parte a unui proces mai amplu de dezvoltare și modernizare a infrastructurii urbane.
Acesta a făcut referire la alte investiții realizate sau derulate în municipiu, printre care intervențiile de pe Bulevardul Independenței, Bulevardul Dorobanților, strada Grigore Alexandrescu și zona Parcului Monument.
Potrivit viceprimarului, aceste proiecte contribuie la crearea unor legături funcționale între diferite zone ale orașului, prin modernizarea carosabilului, a liniilor de tramvai, a zonelor pietonale și a infrastructurii conexe. Alexandru Jantea Crican a subliniat că obiectivul administrației locale este continuarea investițiilor în infrastructură, astfel încât deplasarea prin municipiu să fie mai sigură și mai accesibilă, atât pentru utilizatorii transportului public, cât și pentru cei care folosesc autoturismele personale. Totodată, acesta a apreciat colaborarea cu Agenția pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, evidențiind sprijinul oferit în procesul de accesare și implementare a finanțărilor europene.
Soluții tehnice moderne și o infrastructură mai durabilă
Detaliile tehnice ale proiectului au fost prezentate de Dragoș Marin, inspector în cadrul Primăriei Municipiului Brăila și managerul proiectului. Acesta a explicat că etapizarea investiției a fost necesară pentru continuarea lucrărilor și valorificarea finanțărilor europene disponibile prin cele două programe regionale. Intervențiile au vizat nu doar modernizarea liniei de tramvai și refacerea carosabilului, ci și înlocuirea rețelelor de apă și canalizare aflate în zona de lucru, precum și implementarea unui sistem modern de management al traficului în intersecțiile Calea Galați – Bulevardul Independenței și Calea Galați – strada Griviței.
Una dintre cele mai importante modificări a vizat infrastructura liniei de tramvai. Dacă vechea cale de rulare era realizată pe dale de beton care au generat, în timp, probleme și chiar surpări, noua soluție tehnică presupune utilizarea unei dale continue de beton, concepută pentru a asigura o rezistență mai bună și costuri de întreținere reduse pe termen lung.
De asemenea, cele două intersecții semaforizate beneficiază de un sistem coordonat de management al traficului, cu posibilitatea monitorizării circulației și adaptării timpilor de semaforizare în funcție de fluxurile de autovehicule.
Proiectul a inclus și amenajarea unor locuri de parcare acolo unde configurația străzii a permis, modernizarea trotuarelor, plantarea de arbori și amenajarea spațiilor verzi.
Reprezentanții ADR Sud-Est: „În Primăria Brăila există performanță”
Unul dintre momentele importante ale conferinței a fost intervenția reprezentanților Agenției pentru Dezvoltare Regională Sud-Est, care au apreciat efortul administrației locale și al echipei implicate în implementarea investiției. Răzvan Popescu, director adjunct ADR Sud-Est, a felicitat Primăria Municipiului Brăila și întreaga echipă care a contribuit la realizarea proiectului. Acesta a subliniat că implementarea unei investiții de asemenea anvergură presupune coordonare, responsabilitate, capacitate administrativă și, mai ales, o colaborare permanentă între toate instituțiile și persoanele implicate.
Reprezentantul ADR Sud-Est a remarcat faptul că finalizarea proiectului demonstrează că administrația locală dispune de resursele organizatorice necesare pentru gestionarea unor investiții complexe, finanțate din fonduri europene. La rândul său, Jeni Crăciun, director AM PRSE 2021-2027, a apreciat modul în care Primăria Brăila a gestionat etapizarea și implementarea proiectului.
Aceasta a explicat că transferul unei părți a activităților către noul program de finanțare a permis continuarea investiției în condiții corespunzătoare și atingerea obiectivelor asumate prin programele europene. Totodată, Jeni Crăciun a atras atenția asupra unui aspect important: investițiile de acest tip trebuie privite în contextul unei strategii integrate de dezvoltare urbană, nu doar ca proiecte individuale. Modernizarea Căii Galați face parte dintr-un ansamblu mai amplu de intervenții care urmăresc îmbunătățirea mobilității urbane și a calității vieții în municipiul Brăila.
Aprecierile celor doi reprezentanți ai ADR Sud-Est au evidențiat importanța colaborării dintre administrația locală și instituțiile care gestionează fondurile europene, dar și efortul administrativ necesar pentru transformarea finanțărilor în investiții concrete.
CELE MAI CITITE
