ADMINISTRAȚIE
Administrația Chiriac. Parteneriat pentru «Via Dobrogeana»
* este vorba despre un proiect turistic cu mare potențial care își propune să promoveze frumusețile Dobrogei, inițiat de Asociația ”Via Dobrogeana”, ce ia în calcul și județul Brăila * dacă la finele anului trecut se vorbea despre traseu la nivel de intenție, joi, 23 iulie, în cadrul ședinței ordinare a Consiliului Județean Brăila s-a făcut un pas administrativ care contribuie la conturarea demersului * consilierii au aprobat un acord de parteneriat cu această asociație, care vizează promovarea proiectului dar și includerea unor zone din județul Brăila în viitorul traseu turistic pedestru în zona Dobrogea * circuitul își propune să plece din Galați, să treacă prin Brăila, să traverseze Podul peste Dunăre și mai departe să străbată Munții Măcin, zone pitorești din Deltă, să ajungă în Constanța și în final, în Târgu de Floci, orașul dispărut unde s-a născut Mihai Viteazul
Proiectul turistic ”Via Dobrogeana” a mai făcut un pas către concretizare și acesta vizează chiar integrarea județului Brăila în viitorul circuit. Așa cum cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a anunțat încă dintr-o ediție apărută la finele anului trecut, Asociația Via Dobrogeana a început demersurile pentru creionarea unui traseu turistic pedestru în zona Dobrogea, care să plece din județul Galați, să treacă prin Brăila, să traverseze Podul peste Dunăre și mai departe să străbată Munții Măcin, zone pitorești din Deltă, să ajungă în Constanța și în final, în Târgu de Floci, orașul dispărut unde s-a născut Mihai Viteazul. După cum explicat Laurențiu Isopescu, președintele Asociației, ideea i-a venit de la Via Transilvanica și asemenea acestui traseu, demersul pleacă de la un concept unionist. Încă de la vremea respectivă președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) s-a arătat deschis în privința acestui proiect și a promis că va încerca să îl susțină. Ei bine, joi, 23 iulie, s-a realizat un pas în acest sens, prin aprobarea încheierii unui acord de parteneriat între Unitatea Administrativ-Teritorială – Județul Brăila, prin CJ Brăila și Asociația Via Dobrogeana, în vederea susținerii inițiativei ”Via Dobrogeana”, proiect de turism cultural, ecologic și de drumeție. Acest punct a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței, dar a fost aprobat cu unanimitate de voturi.
Potrivit referatului de aprobare al proiectului, Asociația Via Dobrogeana a transmis o adresă către CJ Brăila pe 7 iulie, prin care a solicitat încheierea acestui parteneriat, în vederea colaborării pentru promovarea și susținerea demersului.
”Acest proiect urmărește valorificarea patrimoniului natural, geologic, istoric și cultural al Dobrogei și al regiunilor învecinate, precum și includerea și promovarea județului Brăila, ca parte integrată a traseului”, se precizează în referatul de aprobare semnat de Chiriac.
Ce presupune parteneriatul pentru Via Dobrogeana
Același document punctează că, în limita atribuțiilor și competențelor legale, CJ Brăila va colabora cu Asociația Via Dobrogeana pentru o serie de obiective concrete: promovarea proiectului prin canalele oficiale de comunicare ale Consiliului Județean Brăila (site web, rețele sociale, publicații și alte materiale de promovare); facilitarea dialogului dintre asociație și instituțiile aflate în subordinea CJ Brăila, precum și cu alte instituții publice și organizații relevante din domeniile turismului, culturii, patrimoniului, educației și protecției mediului; analizarea, prin structurile de specialitate, a propunerilor privind amplasarea de borne, panouri informative și alte elemente de semnalizare pe terenurile și obiectivele aflate în patrimoniul CJ Brăila, cu respectarea legislației în vigoare; acordarea de consultanță administrativă și informativă privind procedurile de avizare și autorizare necesare implementării proiectului; sprijinirea integrării traseului ”Via Dobrogeana” în materialele și inițiativele de promovare turistică ale județului Brăila; colaborarea pentru identificarea, documentarea și promovarea patrimoniului natural, geologic, cultural și istoric al județului Brăila și pentru valorificarea acestuia în cadrul traseului; identificarea oportunităților de colaborare în cadrul unor proiecte, programe sau inițiative care contribuie la dezvoltarea turismului durabil și la promovarea patrimoniului județului Brăila.
Totodată, prin această hotărâre, pentru a ține legătura cu Asociația Via Dobrogeana, au fost desemnați Orest Sulicu, directorul executiv al Direcției Administrației Publice, Contencios, respectiv Iulian Alexandru Pințoiu, consilier principal din cadrul Direcției Administrație Publică, Contencios – Compartimentul Administrare Cultură, Sănătate, Sport – Turism din cadrul Consiliului Județean Brăila.
Potrivit acordului de parteneriat, documentul intră în vigoare de la data semnării de către ambele părți, după aprobarea în CJ Brăila și este valabil pe o perioadă nedeterminată. Modificările sau completările se fac prin acte adiționale, după obținerea avizelor/aprobărilor cerute de lege. Totuși, se specifică foarte clar că oricare parte poate denunța unilateral Acordul fără despăgubiri, prin notificare scrisă transmisă cu 30 de zile calendaristice înainte. Mai mult, partenerul instituțional (CJ Brăila) poate suspenda ori înceta imediat colaborarea în cazul lucrărilor fără aprobări, folosirii neautorizate a însemnelor, apariției unui risc grav pentru siguranță sau patrimoniu ori afectării grave a interesului public.
”La încetare, Asociația va opri utilizarea identității Partenerului instituțional și va îndepărta, pe cheltuiala sa, elementele pentru care nu mai există un drept valabil de menținere, refăcând amplasamentul”, se mai precizează în acord, alături de faptul că acesta nu implică obligații financiare și nici transferuri de bunuri materiale din partea CJ Brăila. Tot în acest document se mai menționează că orice activitate care presupune intervenții asupra domeniului aflat în patrimoniul CJ Brăila se va realiza numai după obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor prevăzute de legislația în vigoare, nefăcând obiectul direct al acestui acord de parteneriat.
Documentul în cauză este un cadru general de colaborare, nu creează raporturi de subordonare, exclusivitate, reprezentare sau solidaritate și nu conferă Asociației dreptul de a angaja CJ Brăila față de terți. Calitatea de partener instituțional nu înseamnă că UAT – Județul Brăila devine proiectant, executant, administrator, operator ori garant al traseului.
Un proiect cu potențial
După cum se menționează în documentele anexate proiectului CJ Brăila, mai precis într-o adresă transmisă autorităților locale de către reprezentanții Asociației, Traseul Via Dobrogeana intră în Județul Brăila prin Podul suspendat peste Dunăre, iar de acolo urmărește faleza și malul Dunării. În continuare, pătrunde în zona centrală a municipiului și parcurge aproximativ 2-3 km prin principalele spații de interes turistic, cultural și arhitectural ale orașului. Organizatorii au informat consilierii că au discuții cu parteneri locali implicați în turism pentru a alege cea mai reprezentativă rută, urmând ca aceasta să fie stabilită într-un viitor apropiat. Punctul final al traseului pe raza municipiului Brăila este propus momentan în Piața Traian, în proximitatea Hotelului ”Traian”, însă este luată în calcul și o extensie pentru a ajunge cumva și în stațiunea Lacu Sărat, și posibil o prelungire care să facă legătura cu drumuri, proiecte asemănătoare ce se vor apropia de județul Brăila, dar asta numai după discuții cu autoritățile locale, pentru a fi găsită cea mai eficientă variantă și care să se încadreze în limitele legii.
Reamintim că în luna octombrie a anului trecut, reprezentanții Asociației Via Dobrogeana ne-au explicat că ideea lor presupune creionarea unui traseu pedestru complex de peste 850 km, care ar trebui să pornească din județul Galați, apoi să viziteze o parte din Municipiul Brăila, să revină la Podul suspendat peste Dunăre și să îl traverseze pentru a merge mai departe în zona Dobrogea, în Munții Măcin, pentru a vizita cetăți, mănăstiri și crame din zonă, să treacă prin Tulcea, Deltă, cu accentul pus în mod special pe vizitarea de comunități izolate, să ajungă în Constanța, Vama Veche, Giurgiu, Vadu Oii, Ialomița, cu destinația finală Complexul Muzeal Târgu de Floci, orașul dispărut, unde s-a născut Mihai Viteazul. La vremea respectivă, promotorii acestui concept publicaseră un comunicat de presă pe rețelele de socializare în care se arătau uimiți de reacția pozitivă din partea autorităților brăilene, în speță din partea președintelui CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, care i-a primit în audiență la doar câteva minute după ce aceștia au înregistrat la secretariat o cerere în acest sens.
ADMINISTRAȚIE
Fără impozite pentru balcoanele închise!
• în timp ce PSD, PNL, USR și UDMR au susținut în Parlament noul Cod al Urbanismului, ale cărui prevederi au stârnit controverse privind impozitarea balcoanelor închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că a găsit o soluție legală pentru ca proprietarii să nu plătească în plus • edilul spune că nu este de acord cu măsurile care împovărează populația și transmite că administrația locală trebuie să fie de partea oamenilor
Subiectul a ajuns în atenția publică după ce prevederile noului Cod al Urbanismului, adoptat în luna august, au readus în discuție situația balcoanelor închise la bloc. Mai exact, reglementările referitoare la modificările aduse construcțiilor și la intrarea acestora în legalitate au ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care ar putea fi tratate apartamentele ale căror balcoane au fost închise cu tâmplărie și geamuri.
Controversa are și o componentă politică. Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, proiectul noului Cod al Urbanismului a fost asumat la nivelul Ministerului Dezvoltării, inițial în mandatul lui Cseke Attila (UDMR). În Parlament, proiectul a beneficiat de susținerea majorității formate din PSD, PNL, USR și UDMR, formațiuni care au contribuit la adoptarea acestuia.
Astfel, deși prevederile legislative au fost prezentate în contextul reformei urbanismului și al îndeplinirii unor obiective asumate prin PNRR, efectele unor dispoziții au ajuns să provoace îngrijorare în rândul proprietarilor de apartamente.
Una dintre cele mai discutate probleme este cea a balcoanelor închise și a posibilelor obligații fiscale sau administrative care ar putea apărea. Pentru foarte mulți proprietari, închiderea balconului nu a reprezentat un moft sau o investiție de lux, ci o necesitate.
Oamenii au făcut aceste modificări pentru a-și proteja locuințele de frig, zgomot, praf și intemperii, dar și pentru a câștiga un spațiu suplimentar util familiei. În multe blocuri din Brăila, balcoanele închise au devenit o realitate întâlnită de-a lungul anilor în numeroase apartamente.
În acest context, posibilitatea ca proprietarii să ajungă să plătească impozite duble sau să fie obligați să parcurgă proceduri administrative costisitoare pentru intrarea în legalitate a stârnit nemulțumire și numeroase întrebări.
Primarul Brăilei intervine și transmite că locuitorii orașului nu vor fi puși să plătească în plus
În timp ce noul Cod al Urbanismului, susținut în Parlament de PSD, PNL, USR și UDMR, a adus în discuție posibile costuri suplimentare pentru proprietarii de apartamente cu balcoane închise, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, anunță că nu este de acord cu aceste prevederi și că a identificat o soluție legală pentru ca brăilenii să nu plătească impozite duble sau taxe suplimentare.
Reacția primarului Viorel Marian Dragomir a venit printr-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, în care edilul și-a exprimat dezacordul față de această posibilitate și a anunțat că Primăria Brăila a identificat o soluție legală pentru rezolvarea situației.
”La Brăila, nu vor plăti impozit dublu cei care și-au închis balconul! Nu sunt de acord cu ce s-a decis la București! Am și găsit soluția!”, a transmis acesta. Edilul a criticat ideea unor obligații fiscale suplimentare pentru proprietarii care și-au închis balcoanele, subliniind că o asemenea măsură ar fi nedreaptă pentru familiile care au făcut aceste modificări din motive practice.
”Un balcon închis nu este un lux, ca să fie clar! Este o necesitate pentru confortul și liniștea unei familii”, a punctat Viorel Marian Dragomir. Primarul a explicat și care ar fi fost consecințele financiare pentru proprietari în cazul în care nu s-ar fi găsit o soluție. Pe lângă posibilitatea majorării impozitului pe apartament, oamenii ar fi putut fi nevoiți să suporte cheltuieli importante pentru obținerea certificatului de urbanism și a autorizației de construire, taxe către Inspectoratul de Stat în Construcții, expertize tehnice, proiecte și avize.
Mai mult, toate aceste demersuri ar fi presupus timp pierdut și parcurgerea unor proceduri birocratice deloc simple pentru cetățeni. Potrivit primarului, taxele aferente unor astfel de documentații ar fi putut ajunge la valori de zece ori mai mari, ceea ce ar fi însemnat o povară suplimentară pentru proprietari.
”Administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”
Într-o perioadă în care fiecare cheltuială contează, primarul Brăilei, Viorel Marian Dragomir, vine în sprijinul locuitorilor care și-au închis balcoanele și anunță că a găsit o soluție legală pentru ca aceștia să nu fie împovărați cu impozite duble și taxe suplimentare. Edilul spune răspicat că nu este de acord cu măsurile care afectează bugetul familiilor și că administrația locală trebuie să lucreze în interesul oamenilor.
Viorel Marian Dragomir a transmis că administrația locală trebuie să fie de partea cetățenilor și să caute soluții atunci când apar probleme care le pot afecta bugetul familiei.
Acesta a afirmat că nu este normal ca oamenii să fie puși în situația de a suporta costuri suplimentare pentru o modificare pe care mulți au făcut-o cu ani în urmă, în scopul îmbunătățirii condițiilor de locuit. ”Cât timp sunt eu primar, la Brăila facem administrație pentru oameni, nu împotriva lor!”, a afirmat edilul. Acesta a ținut să sublinieze că poziția sa nu este una singulară, amintind că și în timpul pandemiei, dar și în alte situații în care deciziile luate la nivel central au afectat comunitatea locală, a ales să se opună măsurilor pe care le-a considerat nedrepte pentru brăileni.
Viorel Marian Dragomir susține că mandatul său este dedicat modernizării orașului, schimbării în bine a Brăilei și găsirii unor soluții în beneficiul comunității, nu introducerii unor noi piedici birocratice sau poveri financiare pentru locuitori.
Viorel Marian Dragomir a insistat asupra faptului că soluția identificată de Primăria Brăila este una legală și sigură, astfel încât proprietarii care și-au închis balcoanele să nu fie obligați să suporte cheltuieli suplimentare.
Reacția brăilenilor: peste 2.400 de aprecieri și mai mult de 600 de distribuiri în doar câteva ore
Interesul pentru acest subiect este confirmat și de reacțiile din mediul online. Postarea primarului a strâns, în numai câteva ore, peste 2.400 de aprecieri și a fost distribuită de peste 600 de ori. Numărul mare de reacții arată cât de importantă era această clarificare pentru locuitorii municipiului.
Brăilenii au urmărit subiectul cu interes, iar distribuirea masivă a mesajului demonstrează că informația era una așteptată și că situația îi preocupa pe numeroși proprietari de apartamente. Într-o perioadă în care cheltuielile gospodăriilor sunt tot mai atent calculate, perspectiva unor noi taxe sau a unor obligații financiare suplimentare nu putea trece neobservată.
Tocmai de aceea, anunțul edilului a reprezentat un răspuns la o preocupare reală a comunității. Dincolo de disputa privind prevederile legislative adoptate la nivel central, mesajul transmis de primarul Brăilei pune în prim-plan o problemă concretă a oamenilor: nevoia de a nu fi împovărați cu noi taxe și proceduri pentru propriile locuințe.
Viorel Marian Dragomir a încheiat mesajul reafirmând că administrația locală își va continua proiectele de modernizare a orașului, dar fără a ignora problemele de zi cu zi ale brăilenilor.
”Continuăm împreună să construim pentru Brăila, nu să demolăm balcoane și să plătim dublu sau de zece ori!”, a transmis primarul.
ADMINISTRAȚIE
Doi noi consilieri județeni PSD Brăila au depus jurământul
• este vorba despre Roxana-Valentina Ichim, profesoară, și medicul Ștefan-Alexandru Luchian • aceștia și-au depus jurământul de credință la începutul ședinței ordinare a CJ Brăila din 29 octombrie • cei doi au preluat locurile devenite vacante după demisiile altor doi PSD-iști, Valentina Turcoeanu și Andrei Ionuț Ichim (soțul Roxanei Ichim)
Consiliul Județean Brăila are doi noi membri, începând de joi, 29 octombrie. Este vorba despre următorii membrii supleanți pe lista cu care PSD Brăila s-a înscris în Alegerile Locale din 2024: Roxana – Valentina Ichim (fostă Sorică, poziția 21 pe listă) și Ștefan – Alexandru Luchian (locul 22). Roxana Ichim este profesoară în învățământul preșcolar, la Grădinița cu Program Prelungit nr. 39, ”Căsuța Fermecată” din Brăila, iar Luchian este medic primar de chirurgie generală la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila.
”Jur să respect Constituția și legile țării și să fac cu bună-credință tot ceea ce stă în puterile și priceperea mea pentru binele locuitorilor județului Brăila. Așa să-mi ajute Dumnezeu!”, au jurat cei doi în fața plenului, în cadrul ședinței ordinare a CJ Brăila din luna octombrie.
Președintele CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila), le-a urat bun venit celor doi noi consilieri după depunerea jurământului.
”Felicitări celor doi consilieri! Și mult spor în ceea ce vreți să faceți! Din momentul de față puteți vota proiectele de hotărâri”, le-a transmis Chiriac noilor colegi.
Reamintim că, în data de 20 octombrie a avut loc o ședință extraordinară a CJ Brăila, în cadrul căreia au fost aprobate două proiecte privind constatarea încetării de drept, înainte de expirarea duratei normale, a mandatelor de consilieri județeni ale PSD-iștilor Valentina Turcoeanu și Andrei Ionuț Ichim (soțul Roxanei Ichim), și declararea vacantă a fotoliilor deținute de cei doi până nu demult.
”Demisia este determinată de modificările legislative intervenite în materia incompatibilităților aplicabile funcțiilor și calităților deținute, care generează o situație de incompatibilitate ce nu exista la momentul candidaturii și al dobândirii mandatului în urma alegerilor locale din anul 2024”, au motivat ambii social-democrați în demisiile transmise conducerii CJ Brăila.
CELE MAI CITITE
