Administrația Chiriac. Parteneriat pentru «Via Dobrogeana»

Adaugă ca sursă preferată în Google

Proiectul turistic ”Via Dobrogeana” a mai făcut un pas către concretizare și acesta vizează chiar integrarea județului Brăila în viitorul circuit. Așa cum cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei” a anunțat încă dintr-o ediție apărută la finele anului trecut, Asociația Via Dobrogeana a început demersurile pentru creionarea unui traseu turistic pedestru în zona Dobrogea, care să plece din județul Galați, să treacă prin Brăila, să traverseze Podul peste Dunăre și mai departe să străbată Munții Măcin, zone pitorești din Deltă, să ajungă în Constanța și în final, în Târgu de Floci, orașul dispărut unde s-a născut Mihai Viteazul. După cum explicat Laurențiu Isopescu, președintele Asociației, ideea i-a venit de la Via Transilvanica și asemenea acestui traseu, demersul pleacă de la un concept unionist. Încă de la vremea respectivă președintele Consiliului Județean Brăila, Francisk Iulian Chiriac (șeful PSD Brăila) s-a arătat deschis în privința acestui proiect și a promis că va încerca să îl susțină. Ei bine, joi, 23 iulie, s-a realizat un pas în acest sens, prin aprobarea încheierii unui acord de parteneriat între Unitatea Administrativ-Teritorială – Județul Brăila, prin CJ Brăila și Asociația Via Dobrogeana, în vederea susținerii inițiativei ”Via Dobrogeana”, proiect de turism cultural, ecologic și de drumeție. Acest punct a fost introdus suplimentar pe ordinea de zi a ședinței, dar a fost aprobat cu unanimitate de voturi.

Potrivit referatului de aprobare al proiectului, Asociația Via Dobrogeana a transmis o adresă către CJ Brăila pe 7 iulie, prin care a solicitat încheierea acestui parteneriat, în vederea colaborării pentru promovarea și susținerea demersului.

”Acest proiect urmărește valorificarea patrimoniului natural, geologic, istoric și cultural al Dobrogei și al regiunilor învecinate, precum și includerea și promovarea județului Brăila, ca parte integrată a traseului”, se precizează în referatul de aprobare semnat de Chiriac.

Ce presupune parteneriatul pentru Via Dobrogeana

Același document punctează că, în limita atribuțiilor și competențelor legale, CJ Brăila va colabora cu Asociația Via Dobrogeana pentru o serie de obiective concrete: promovarea proiectului prin canalele oficiale de comunicare ale Consiliului Județean Brăila (site web, rețele sociale, publicații și alte materiale de promovare); facilitarea dialogului dintre asociație și instituțiile aflate în subordinea CJ Brăila, precum și cu alte instituții publice și organizații relevante din domeniile turismului, culturii, patrimoniului, educației și protecției mediului; analizarea, prin structurile de specialitate, a propunerilor privind amplasarea de borne, panouri informative și alte elemente de semnalizare pe terenurile și obiectivele aflate în patrimoniul CJ Brăila, cu respectarea legislației în vigoare; acordarea de consultanță administrativă și informativă privind procedurile de avizare și autorizare necesare implementării proiectului; sprijinirea integrării traseului ”Via Dobrogeana” în materialele și inițiativele de promovare turistică ale județului Brăila; colaborarea pentru identificarea, documentarea și promovarea patrimoniului natural, geologic, cultural și istoric al județului Brăila și pentru valorificarea acestuia în cadrul traseului; identificarea oportunităților de colaborare în cadrul unor proiecte, programe sau inițiative care contribuie la dezvoltarea turismului durabil și la promovarea patrimoniului județului Brăila.

Totodată, prin această hotărâre, pentru a ține legătura cu Asociația Via Dobrogeana, au fost desemnați Orest Sulicu, directorul executiv al Direcției Administrației Publice, Contencios, respectiv Iulian Alexandru Pințoiu, consilier principal din cadrul Direcției Administrație Publică, Contencios – Compartimentul Administrare Cultură, Sănătate, Sport – Turism din cadrul Consiliului Județean Brăila.

Potrivit acordului de parteneriat, documentul intră în vigoare de la data semnării de către ambele părți, după aprobarea în CJ Brăila și este valabil pe o perioadă nedeterminată. Modificările sau completările se fac prin acte adiționale, după obținerea avizelor/aprobărilor cerute de lege. Totuși, se specifică foarte clar că oricare parte poate denunța unilateral Acordul fără despăgubiri, prin notificare scrisă transmisă cu 30 de zile calendaristice înainte. Mai mult, partenerul instituțional (CJ Brăila) poate suspenda ori înceta imediat colaborarea în cazul lucrărilor fără aprobări, folosirii neautorizate a însemnelor, apariției unui risc grav pentru siguranță sau patrimoniu ori afectării grave a interesului public.

”La încetare, Asociația va opri utilizarea identității Partenerului instituțional și va îndepărta, pe cheltuiala sa, elementele pentru care nu mai există un drept valabil de menținere, refăcând amplasamentul”, se mai precizează în acord, alături de faptul că acesta nu implică obligații financiare și nici transferuri de bunuri materiale din partea CJ Brăila. Tot în acest document se mai menționează că orice activitate care presupune intervenții asupra domeniului aflat în patrimoniul CJ Brăila se va realiza numai după obținerea avizelor, acordurilor și autorizațiilor prevăzute de legislația în vigoare, nefăcând obiectul direct al acestui acord de parteneriat.

Documentul în cauză este un cadru general de colaborare, nu creează raporturi de subordonare, exclusivitate, reprezentare sau solidaritate și nu conferă Asociației dreptul de a angaja CJ Brăila față de terți. Calitatea de partener instituțional nu înseamnă că UAT – Județul Brăila devine proiectant, executant, administrator, operator ori garant al traseului.

Un proiect cu potențial

După cum se menționează în documentele anexate proiectului CJ Brăila, mai precis într-o adresă transmisă autorităților locale de către reprezentanții Asociației, Traseul Via Dobrogeana intră în Județul Brăila prin Podul suspendat peste Dunăre, iar de acolo urmărește faleza și malul Dunării. În continuare, pătrunde în zona centrală a municipiului și parcurge aproximativ 2-3 km prin principalele spații de interes turistic, cultural și arhitectural ale orașului. Organizatorii au informat consilierii că au discuții cu parteneri locali implicați în turism pentru a alege cea mai reprezentativă rută, urmând ca aceasta să fie stabilită într-un viitor apropiat. Punctul final al traseului pe raza municipiului Brăila este propus momentan în Piața Traian, în proximitatea Hotelului ”Traian”, însă este luată în calcul și o extensie pentru a ajunge cumva și în stațiunea Lacu Sărat, și posibil o prelungire care să facă legătura cu drumuri, proiecte asemănătoare ce se vor apropia de județul Brăila, dar asta numai după discuții cu autoritățile locale, pentru a fi găsită cea mai eficientă variantă și care să se încadreze în limitele legii.

Reamintim că în luna octombrie a anului trecut, reprezentanții Asociației Via Dobrogeana ne-au explicat că ideea lor presupune creionarea unui traseu pedestru complex de peste 850 km, care ar trebui să pornească din județul Galați, apoi să viziteze o parte din Municipiul Brăila, să revină la Podul suspendat peste Dunăre și să îl traverseze pentru a merge mai departe în zona Dobrogea, în Munții Măcin, pentru a vizita cetăți, mănăstiri și crame din zonă, să treacă prin Tulcea, Deltă, cu accentul pus în mod special pe vizitarea de comunități izolate, să ajungă în Constanța, Vama Veche, Giurgiu, Vadu Oii, Ialomița, cu destinația finală Complexul Muzeal Târgu de Floci, orașul dispărut, unde s-a născut Mihai Viteazul. La vremea respectivă, promotorii acestui concept publicaseră un comunicat de presă pe rețelele de socializare în care se arătau uimiți de reacția pozitivă din partea autorităților brăilene, în speță din partea președintelui CJ Brăila, Francisk Iulian Chiriac, care i-a primit în audiență la doar câteva minute după ce aceștia au înregistrat la secretariat o cerere în acest sens.