Inspectorii veterinari stau cu ochii pe măcelării, magazine alimentare, restaurante și abatoare

Controale ale inspectorilor sanitari veterinari în zilele premergătoare Sfintelor Paști, pentru a-i feri pe brăileni de îmbolnăviri și pentru a-i pune la punct pe cei care vând carne de miel și ouă în condiții improprii și fără documente legale.

Astfel, în scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare, în perioada premergătoare şi în timpul sărbătorilor pascale, reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila au efectuat și efectuează în continuare controale în municipiu și județ.

Scopul acestora este pentru a verifica dacă sunt respectate condițiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în piețele agroalimentare, abatoare, unități de tranșare a cărnii, unități de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală, unități de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, restaurante, pizzerii, cantine, unități de catering, laboratoare de cofetărie/patiserie, patiserii, hiper/supermarket-uri, magazine alimentare, depozite alimentare).

„Datorită consumul cărnii de miel în această perioadă, s-au dispus măsuri specifice şi s-au intensificat controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vederea verificării condiţiilor de igienă în care  este depozitată, transportată şi valorificată carnea de miel, precum și modul de comercializare a mieilor vii”, a precizat directorul DSVSA Brăila, dr. Costică Peltea.

Amenzi de peste 17.000 de lei

Potrivit șefului DSVSA Brăila, până la data de 7 aprilie 2026 inclusiv, au fost efectuate 42 de controale în măcelării, magazine alimentare, depozite alimentare, abatoare, patiserii, laboratoare cofetărie/patiserie, magazine de desfacere a peștelui, magazine de desfacere a cărnii). Cu acest prilej, au fost aplicate cinci amenzi în valoare totală de 17.200 lei și au fost retrase de la comercializare 165 de kilograme de produse alimentare.

Condiții stricte pentru comercializarea și sacrificarea mieilor

Conducerea DSVSA Brăila subliniază faptul că mieii vii se pot comercializa doar în locuri special amenajate, individualizaţi (cu crotalie dublă, din care una cu microcip), însoţiţi de certificat sanitar veterinar pentru transportul animalelor vii și formular de mișcare F2. Ambele documente se eliberează de către medicul veterinar de liberă practică din localitatea din care provin animalele.

Mieii vii se vor putea comercializa şi la abatoarele autorizate sanitar veterinar. În acest caz, trebuie să fie însoţiţi de certificat sanitar veterinar pentru transportul animalelor vii, formular de mişcare F2 (pentru mieii proveniţi din gospodăriile populaţiei), document de mişcare a animalelor vii (pentru mieii proveniţi din exploataţii profesionale) şi informaţii despre lanţul alimentar.

„Având în vedere situaţia epidemiologică la nivel naţional privind pesta porcină africană (PPA), este obligatorie respectarea cu stricteţe a condiţiilor de biosecuritate privind mişcarea mieilor. În zonele de restricţie, consecutive unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, mişcarea mieilor destinaţi sacrificării se va face cu respectare prevederilor Directivei CE nr. 60/2002”, a precizat șeful DSVSA Brăila.

Din fericire, la nivelul județului Brăila nu există niciun astfel de focar de PPA.

Potrivit conducerii DSVSA, mieii pentru masa de Paști se sacrifică în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine. Marcarea carcaselor de miei rezultate în urma sacrificărilor în abatoarele autorizate pentru schimburi intracomunitare se realizează cu o marcă de sănătate de formă ovală, în conformitate cu prevederile din Anexa II la Reg. (CE) nr. 627/2019.

„Este interzisă depozitarea și comercializarea cărnii de miel în spații improvizate în care nu sunt asigurate o temperatură adecvată și condiții de igienă corespunzătoare. De asemenea, este interzisă organizarea și amenajarea locurilor speciale pentru sacrificarea mieilor în zonele în care au fost impuse restricții din motive de sănătate a animalelor”, a mai precizat dr. Costică Peltea.

Mieii sacrificați în gospodăria proprie nu se marchează; aceştia şi produsele rezultate se utilizează pentru consumul familial.

În altă ordine de idei, ouăle comercializate pe piață, provenite din centrele de ambalare autorizate, trebuie să fie marcate cu un număr distinct (cod de identificare a exploataţiei). Suplimentar, ouăle româneşti sunt marcate şi cu data durabilităţii minimale, care este de 28 zile de la ouat. Ouăle valorificate de către producătorii particulari sunt examinate ovoscopic de către personalul veterinar în pieţele agroalimentare. Sunt interzise la comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită, precum şi ouăle de palmipede (raţe, gâşte).

Laptele şi produsele lactate se pot comercializa de către crescătorii de animale în spaţii autorizate (pieţe agroalimentare), în condiţiile în care producătorii deţin document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul, fişă de sănătate a animalelor, carnet de sănătate al vânzătorului, cu viza medicului de fasmilie, buletin de analiză din care să rezulte conformitatea laptelui crud cu prevedrile Reg. CE nr. 853/2004 sub raport NTG, NCS. Nu în ultimul rând, comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare, de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.) sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător. Pe ambalajul de transport sau desfacere, pe tăbliţe sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, se aplică etichete care să conţină informaţii referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii și data obţinerii.