Economie
Inspectorii veterinari stau cu ochii pe măcelării, magazine alimentare, restaurante și abatoare
S-au efectuat verificări, de asemenea, în depozite, patiserii, laboratoare cofetărie, magazine de desfacere a peștelui și magazine de desfacere a cărnii. Până pe 7 aprilie au fost date amenzi în valoare totală de 17.000 lei. Mieii se pot comercializa doar în locuri special amenajate, însoţiţi de certificat sanitar veterinar, iar sacrificarea se poate face doar în abatoare autorizate. Mieii destinați consumului familial pot fi sacrificați în gospodăria proprie și nu se marchează. Sunt interzise la comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită, precum şi ouăle de palmipede – raţe, gâşte.
Controale ale inspectorilor sanitari veterinari în zilele premergătoare Sfintelor Paști, pentru a-i feri pe brăileni de îmbolnăviri și pentru a-i pune la punct pe cei care vând carne de miel și ouă în condiții improprii și fără documente legale.
Astfel, în scopul prevenirii apariţiei toxiinfecţiilor alimentare, în perioada premergătoare şi în timpul sărbătorilor pascale, reprezentanții Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila au efectuat și efectuează în continuare controale în municipiu și județ.
Scopul acestora este pentru a verifica dacă sunt respectate condițiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor în piețele agroalimentare, abatoare, unități de tranșare a cărnii, unități de procesare și depozitare a alimentelor de origine animală, unități de vânzare cu amănuntul (carmangerii, măcelării, restaurante, pizzerii, cantine, unități de catering, laboratoare de cofetărie/patiserie, patiserii, hiper/supermarket-uri, magazine alimentare, depozite alimentare).
„Datorită consumul cărnii de miel în această perioadă, s-au dispus măsuri specifice şi s-au intensificat controalele sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor în vederea verificării condiţiilor de igienă în care este depozitată, transportată şi valorificată carnea de miel, precum și modul de comercializare a mieilor vii”, a precizat directorul DSVSA Brăila, dr. Costică Peltea.
Amenzi de peste 17.000 de lei
Potrivit șefului DSVSA Brăila, până la data de 7 aprilie 2026 inclusiv, au fost efectuate 42 de controale în măcelării, magazine alimentare, depozite alimentare, abatoare, patiserii, laboratoare cofetărie/patiserie, magazine de desfacere a peștelui, magazine de desfacere a cărnii). Cu acest prilej, au fost aplicate cinci amenzi în valoare totală de 17.200 lei și au fost retrase de la comercializare 165 de kilograme de produse alimentare.
Condiții stricte pentru comercializarea și sacrificarea mieilor
Conducerea DSVSA Brăila subliniază faptul că mieii vii se pot comercializa doar în locuri special amenajate, individualizaţi (cu crotalie dublă, din care una cu microcip), însoţiţi de certificat sanitar veterinar pentru transportul animalelor vii și formular de mișcare F2. Ambele documente se eliberează de către medicul veterinar de liberă practică din localitatea din care provin animalele.
Mieii vii se vor putea comercializa şi la abatoarele autorizate sanitar veterinar. În acest caz, trebuie să fie însoţiţi de certificat sanitar veterinar pentru transportul animalelor vii, formular de mişcare F2 (pentru mieii proveniţi din gospodăriile populaţiei), document de mişcare a animalelor vii (pentru mieii proveniţi din exploataţii profesionale) şi informaţii despre lanţul alimentar.
„Având în vedere situaţia epidemiologică la nivel naţional privind pesta porcină africană (PPA), este obligatorie respectarea cu stricteţe a condiţiilor de biosecuritate privind mişcarea mieilor. În zonele de restricţie, consecutive unui focar de pestă porcină africană la porcii domestici, mişcarea mieilor destinaţi sacrificării se va face cu respectare prevederilor Directivei CE nr. 60/2002”, a precizat șeful DSVSA Brăila.
Din fericire, la nivelul județului Brăila nu există niciun astfel de focar de PPA.
Potrivit conducerii DSVSA, mieii pentru masa de Paști se sacrifică în unităţi de abatorizare autorizate sanitar veterinar pentru sacrificarea de ovine. Marcarea carcaselor de miei rezultate în urma sacrificărilor în abatoarele autorizate pentru schimburi intracomunitare se realizează cu o marcă de sănătate de formă ovală, în conformitate cu prevederile din Anexa II la Reg. (CE) nr. 627/2019.
„Este interzisă depozitarea și comercializarea cărnii de miel în spații improvizate în care nu sunt asigurate o temperatură adecvată și condiții de igienă corespunzătoare. De asemenea, este interzisă organizarea și amenajarea locurilor speciale pentru sacrificarea mieilor în zonele în care au fost impuse restricții din motive de sănătate a animalelor”, a mai precizat dr. Costică Peltea.
Mieii sacrificați în gospodăria proprie nu se marchează; aceştia şi produsele rezultate se utilizează pentru consumul familial.
În altă ordine de idei, ouăle comercializate pe piață, provenite din centrele de ambalare autorizate, trebuie să fie marcate cu un număr distinct (cod de identificare a exploataţiei). Suplimentar, ouăle româneşti sunt marcate şi cu data durabilităţii minimale, care este de 28 zile de la ouat. Ouăle valorificate de către producătorii particulari sunt examinate ovoscopic de către personalul veterinar în pieţele agroalimentare. Sunt interzise la comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită, precum şi ouăle de palmipede (raţe, gâşte).
Laptele şi produsele lactate se pot comercializa de către crescătorii de animale în spaţii autorizate (pieţe agroalimentare), în condiţiile în care producătorii deţin document de înregistrare sanitară veterinară şi pentru siguranţa alimentelor pentru vânzare directă sau vânzare cu amănuntul, fişă de sănătate a animalelor, carnet de sănătate al vânzătorului, cu viza medicului de fasmilie, buletin de analiză din care să rezulte conformitatea laptelui crud cu prevedrile Reg. CE nr. 853/2004 sub raport NTG, NCS. Nu în ultimul rând, comercializarea brânzeturilor în pieţele agroalimentare şi târguri se va face numai în ambalaje de desfacere corespunzătoare, de unică folosinţă (pungi de plastic alimentare, hârtie cerată alimentară etc.) sau alte tipuri de recipiente curăţate şi igienizate corespunzător. Pe ambalajul de transport sau desfacere, pe tăbliţe sau panouri aplicate deasupra sau în dreptul produsului, în momentul expunerii la vânzare şi pe toată perioada comercializării, se aplică etichete care să conţină informaţii referitoare la denumirea produsului, numele producătorului, locul producerii și data obţinerii.
Economie
Calitatea echipamentelor de protecție, în atenția inspectorilor ITM Brăila
• până la finele acestui an, Inspectoratul Teritorial de Muncă Brăila desfășoară controale la importatorii și distribuitorii de produse industriale, în cadrul unei Campanii Naționale • în trimestrul III 2026, s-au aflat în vizorul inspectorilor ITM Brăila mănușile, măștile, bocancii de protecție și explozivii de uz civil
Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat, în trimestrul III 2026, mai multe acțiuni prevăzute în metodologia Campaniei Naționale de supraveghere a pieței produselor industriale din domeniul de competență al Inspecției Muncii, conform Programului sectorial pentru anul 2026, coordonat de către Comisia Europeană. În această perioadă, inspectorii ITM Brăila au realizat monitorizarea următoarelor produse industriale: mănuși, măști, bocanci de protecție și explozivi de uz civil.
„Activitățile de control privind supravegherea pieței pentru produsele enumerate constau, în principal, în verificarea prin sondaj a produselor introduse pe piață, cât și în dispunerea măsurilor necesare pentru asigurarea conformității, atunci când sunt constatate abateri. În trimestrul III al anului 2026, inspectorii de muncă cu atribuții de control în domeniul supravegherii pieței au efectuat vizite de inspecție la un număr de 18 agenți economici și au evidențiat în baza de date la nivel național 55 de produse”, a precizat inspectorul șef al ITM Brăila, Liviu Arhire.
Au fost identificate neconformități la nouă dintre produsele controlate, fiind aplicate agenților economici distribuitori șase sancțiuni contravenționale.
De asemenea, inspectorii de muncă au oferit informații specifice privind legislația din domeniul supravegherii pieței pentru produsele industriale, respectiv verificarea existenței declarației de conformitate, dacă aceasta însoțește produsele, este completă, este redactată/tradusă în limba română, dacă există aplicat marcaj de conformitate CE pe fiecare produs și acesta este lizibil/vizibil/durabil, respectă forma/dimensiunile prevăzute de lege și dacă pe produse sunt aplicate marcaje care pot induce confuzii.
În cadrul acțiunii de informare organizată în trimestrul III, a fost prezentat un material având ca temă campania de supraveghere a pieței pentru anul 2026, cu informații extrase din legislația specifică pentru categoriile de produsele industriale enumerate și s-au purtat discuții interactive pe baza materialului prezentat.
Campania Națională de supraveghere a pieței produselor industriale urmărește ca, printr-o acțiune unitară a Inspecției Muncii, să se conștientizeze și să se verifice producătorii, importatorii și distribuitorii asupra necesității cunoașterii și respectării actelor normative prin care s-au transpus directivele și regulamentele europene referitoare la introducerea pe piață a produselor. Campania se desfășoară până la data de 31 decembrie 2026.
Economie
Lumină gratis la țară
• câteva comune din județul Brăila și-au amenajat parcuri fotovoltaice cu ajutorul cărora speră să își reducă semnificativ, în unele cazuri în totalitate, consumul de electricitate pentru iluminatul stradal și pentru instituțiile publice – Primărie, școli, cămine culturale • investițiile au fost realizate cu fonduri europene, prin intermediul Ministerului Energiei
În actualul context, cu prețul energiei electrice mai mare de la o lună la alta, câteva Primării din județul Brăila au reușit să acceseze fonduri europene pentru parcuri fotovoltaice cu care să-și asigure gratuit măcar o parte din iluminatul stradal și din necesarul pentru funcționarea instituțiilor publice.
Proiectele sunt finanțate prin intermediul Ministerului Energiei și deja au început să prindă viață. Comuna Jirlău este prima care a pus în funcțiune un astfel de parc fotovoltaic, din luna iulie a acestui an.
Măxineniul a finalizat deja proiectul, dar mai are de pus la punct câteva proceduri birocratice înainte de a-l racorda la rețea. De asemenea, primăria Siliștea se află într-un stadiu avansat cu propriul său parc fotovoltaic, pe care speră să-l pună în funcțiune în primăvara anului viitor. Șuțești și Însurăței sunt alte două Unități Administrativ Teritoriale (UAT) care au obținut finanțare pentru parcuri fotovoltaice și au primit autorizație de construire de la Consiliul Județean, aflându-se acum în stadiul de licitație pentru stabilirea constructorului.
Multe alte UAT-uri din județ sunt, însă, interesate să aibă propria sursă de energie gratuită de la soare. Consiliul Județean Brăila a eliberat avize pentru certificate de urbanism ce includ parcuri fotovoltaice pentru primăriile din Făurei, Râmnicelu, Mircea Vodă, Frecăței, Scorțaru Nou, Surdila Găiseanca, Galbenu, Berteștii de Jos, Ianca, Racovița, Ciocile, Salcia Tudor, Cazasu, Viziru, Romanu și Dudești.
Cu ajutorul programelor cu finanțare europeană sau de la bugetul de stat, toate aceste UAT-uri urmează să aibă, mai devreme sau mai târziu, propriile surse de energie care să le facă mai puțin dependente de tarifele practicate de producătorii tradiționali.
Primăriile cele mai avansate
Primăria Jirlău are deja un parc fotovoltaic funcțional, inaugurat efectiv în vara acestui an. Lucrările au început în aprilie 2025 și au fost gata în decembrie însă a mai fost nevoie de rezolvarea anumitor formalități până când cele 120 de panouri cu o putere instalată de 50 kW, au putut fi puse la treabă.
Autoritățile locale spun că energia produsă aici acoperă circa 20 – 30% din factura plătită lunar pentru consumul de curent al iluminatului stradal și al instituțiilor publice – primărie, școli etc. Investiția s-a ridicat la 630.000 lei, jumătate din sumă fiind plătită din fonduri nerambursabile, iar jumătate de la bugetul local.
Și Primăria Măxineni are la ora actuală un parc fotovoltaic funcțional, dar încă neinaugurat, deoarece mai sunt de parcurs câțiva pași birocratici. Aici, investiția a fost mai mare – 1.607.437, 5 lei – dar și puterea instalată este pe măsură: circa 300 KW.
Primarul Ionuț Postolache ne-a declarat că încearcă să implementeze și un proiect în valoare de 250.000 euro pentru capacități de stocare a energiei produse de parcul fotovoltaic.
Totodată, se intenționează achiziționarea de pompe de căldură pentru instituțiile publice din comună. Puse împreună, toate aceste proiecte, ar urma să asigure independența totală, din punct de vedere energetic, a Primăriei Măxineni.
Cu alte cuvinte, nu s-ar mai cheltui bani de la bugetul local pentru iluminatul stradal din comună și din satele aferente, dar și pentru curentul electric consumat de instituțiile publice – primărie, unități de învățământ, cămine culturale.
Deocamdată, însă, este gata doar parcul fotovoltaic, care prin simpla punere în funcțiune va diminua considerabil facturile plătite de Primărie.
Un alt parc fotovoltaic care urmează să producă în beneficiul administrației locale se află pe teritoriul comunei Siliștea, mai exact pe un teren intravilan situat la intrarea în satul Cotu Lung. Ocupă 2.800 metri pătrați și are o putere instalată de 158 kW, iar investiția s-a ridicat la 1,36 milioane de lei, bani asigurați integral din fonduri europene.
Primăria a cheltuit de la bugetul local doar câteva mii de lei, pentru împrejmuirea locului și montarea unor camere de supraveghere, după cum ne-a explicat primarul Ilie Efteme. Edilul spune că, după ce va fi pus în funcțiune, parcul va ajuta la reducerea cu circa 30-40% a facturii la electricitate pentru iluminatul stradal și clădirile administrației locale. Procentul va crește după ce se va investi și în montarea unor baterii de stocare, care vor face parcul mult mai eficient.
Ca și la Măxineni, capacitățile de stocare sunt deocamdată în stadiul de proiect. Chiar și fără acestea, doar cu energia livrată în rețea în zilele însorite, primarul Efteme spune că se vor face economii substanțiale, care vor ajuta administrația locală să aibe mai multe fonduri disponibile la bugetul local pentru diverse alte investiții în beneficiul comunității.
Parcul fotovoltaic de la Cotu Lung ar urma să fie inaugurat în luna aprilie a anului viitor. Termenul de finalizare prevăzut în contract este luna decembrie a acestui an, însă au apărut întârzieri ce nu mai pot fi recuperate.
Potrivit primarului, constructorul a avut probleme la achiziția panourilor fotovoltaice, deoarece anul acesta cererea a fost foarte mare, iar furnizorii din China n-au putut ține pasul, livrările înregistrând întârzieri de ordinul săptămânilor sau chiar a lunilor.
Alte primării care au început demersurile pentru amenajarea de parcuri fotovoltaice sunt cele din Însurăței și Șuțești. La Însurăței, investiția se va ridica la 2,09 milioane de lei, iar puterea instalată va fi de 0,361 MW, potrivit primarului Florentina Carșote.
Proiectul are termen de finalizare luna decembrie 2027, iar după ce va fi pus în funcțiune parcul fotovoltaic, facturile plătite de Primăria Însurăței pentru curentul electric s-ar putea reduce cu până la 65% speră primarul Carșote.
La Șuțești, proiectul este încă în fază de licitație, ne-a declarat primarul Costică Dobre. Acolo ar urma să fie realizat un parc fotovoltaic destul de performant, cu o putere instalată de 400 kW, care, la fel ca și în alte UAT-uri, va ajuta primăria să facă economii considerabile.
CELE MAI CITITE
