ECONOMIC
Gata Bugetul pe 2017. Cui dă bani PSD
• forma finală a fost adoptată de Parlament • educaţia, sănătatea, munca şi protecţia socială, transporturile, agricultura au primit alocări mai mari decât anul trecut • banii alocaţi acoperă creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie, creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie, precum şi majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie
Bugetul pentru anul 2017 a fost adoptat marţi, după votul dat în şedinţa de plen a celor două Camere. Acesta se bazează pe o creştere a Produsului Intern Brut (PIB) cu 5,2%, şi ia în calcul un deficit de maxim 3%.
Iată cum arată în linii mari alocările de la bugetul de stat pe domeniile principale şi pe fiecare minister, precum şi principalele obiective finanţate:
Educaţia are un buget de 25,02 miliarde de lei, reprezentând 3,1% din PIB, mai mult cu 3,3 miliarde lei decât în 2016. Principalele obiective finanţate: majorarea cu 15% a salariilor din învăţământ, demararea programului “Masă caldă” pentru elevii din 50 de şcoli.
Sănătate: 33,8 miliarde de lei, reprezentând 4,15% din PIB, mai mult cu 3,5 miliarde lei decât în 2016. Principalele obiective finanţate: alocarea a 700 milioane de lei suplimentar pentru medicamente compensate şi gratuite, construcţia de spitale regionale, finanţarea majorării cu 15% a salariilor din sistemul sanitar.
Muncă şi protecţie socială: 79,7 miliarde de lei, adică 9,8% din PIB, mai mult cu 6,36 miliarde decât în 2016. Principalele obiective finanţate: creşterea salariului minim la 1.450 lei, de la 1 februarie, creşterea pensiei minime la 520 de lei, de la 1 martie, majorarea valorii punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie.
Ministerul Transporturilor: 13,76 miliarde de lei, reprezentând 1,69% din PIB, mai mult cu 5,18 miliarde decât în 2016. Printre obiectivele finanţate se numără asigurarea gratuităţii transportului CFR pentru studenţi.
Ministerul Dezvoltării Regionale şi Fondurilor Europene: 6,9 miliarde de lei, adică 0,85% din PIB, mai puţin cu 1,4 miliarde decât în 2016. Principalele obiective finanţate: construirea a 2.500 de creşe şi grădiniţe şi 2.000 de şcoli, asigurarea apei curente, canalizării, drumurilor, serviciilor medicale şi educative în mediul rural, prin Programul Naţional pentru Dezvoltare Locală.
Ministerul Agriculturii: 17,4 miliarde de lei, adică 2,1% din PIB, mai mult cu 8 miliarde decât în 2016. Principalele obiective finanţate: plata subvenţiilor cuvenite în 2017 (2,2 miliarde de lei), programul naţional de irigaţii (inclusiv apa necesară – 45 milioane de lei).
Ministerul Energiei: 467 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai puţin cu 210 milioane decât în 2016.
Ministerul Economiei: 302 milioane de lei – 0,037% din PIB, mai mult cu 119 milioane decât în 2016.
Ministerul Apărării Naţionale: 16,3 miliarde de lei – 2% din PIB, mai mult cu 5,71 miliarde decât în 2016. Principalele obiective: finanţarea programelor necesare respectării angajamentelor strategice asumate ca membru al NATO
Ministerul Afacerilor Interne: 11,29 miliarde de lei – 1,38% din PIB, mai puţin cu 389 milioane decât în 2016. Principalele obiective finanţate: achiziţionarea a 167 de autospeciale şi 47 containere pentru intervenţii, modernizarea a 26 sedii pompieri, poliţie, jandarmi, poliţie de frontieră, reabilitarea a 11 centre de reţinere şi arest preventiv.
Ministerul Afacerilor Externe: 779 milioane de lei – 0,096% din PIB, mai mult cu 2 milioane decât în 2016.
Ministerul Justiţiei: 3,18 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai mult cu 126 milioane decât în 2016. Principalele obiective finanţate: reabilitarea penitenciarelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie, creşterea cu 50% a alocaţiei de hrană a deţinuţilor, de la 1 februarie.
Ministerul pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat: 765 milioane de lei – 0,093% din PIB, mai mult cu 593 milioane decât în 2016. Printre obiectivele finanţate se numără Programul Start-up Nation, organizarea de târguri interne precum şi asigurarea participării României la târguri internaţionale.
Ministerul Mediului: 471 milioane de lei – 0,057% din PIB, mai mult cu 73 milioane decât în 2016. Principalele obiective finanţate: continuarea programelor Rabla, Casa Verde, dotare şi conştientizare privind colectarea selectivă a deşeurilor.
Ministerul Apelor şi Pădurilor: 347 milioane de lei – 0,042% din PIB, mai mult cu 95 milioane decât în 2016. Principalele obiective finanţate: împădurirea a minim 5.000 ha, corectarea torenţilor prin consolidări de maluri.
Ministerul Tineretului şi Sportului: 432 milioane de lei – 0,03% din PIB, mai puţin cu 20 milioane decât în 2016.
Ministerul Turismului: 80 milioane de lei – 0,01% din PIB, mai mult cu 31 milioane decât în 2016.
Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale: 766 milioane de lei – 0,094% din PIB, mai mult cu 259 milioane decât în 2016. Principalele obiective: finanţarea majorării salariilor din instituţiile de spectacole, reabilitarea “Muzeului ţăranului român”.
Ministerul Cercetării şi Inovării: 1,76 miliarde de lei – 0,22% din PIB, mai mult cu 22 milioane decât în 2016.
Ministerul Comunicaţiilor: 510 milioane de lei – 0,06% din PIB, mai mult cu 483 milioane decât în 2016. Printre proiectele finanţate se numără şi capitalizarea Poştei Române.
Ministerul Românilor de Pretutindeni: 19,2 milioane de lei – 0,002% din PIB, mai mult cu 5,24 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu.
Ministerul pentru Dialog Social: 11,7 milioane de lei – 0,001% din PIB, mai mult cu 7,19 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu.
Ministerul pentru Relaţia cu Parlamentul: 7,32 milioane de lei – 0,0009% din PIB, mai mult cu 1,13 milioane decât suma alocată în 2016 pentru acest domeniu.
Ministerul Finanţelor Publice: 3,26 miliarde de lei – 0,39% din PIB, mai puţin cu 105 milioane decât în 2016.
Bugetul pe acest an a fost fundamentat pe un cadru macroeconomic cu o valoare a PIB de 815,20 miliarde lei, o creştere economică de 5,2%, în condiţiile ratei inflaţiei de 1,4%, a unui câştig mediu salarial net de 2.274 lei şi un curs mediu al euro de 4,46 lei.
ECONOMIC
Parteneriat strategic important. România, poarta de intrare în UE pentru Kawasaki
* este vorba despre un memorandum semnat la Tokyo între Transgaz, prin semnătura directorului general, Ion Sterian și Kawasaki Heavy Industries, prin
Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki * companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est
Săptămâna trecută, mai exact pe data de 20 octombrie, la Tokyo, în Japonia, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, SNTGN Transgaz SA și Kawasaki Heavy Industries au semnat un Memorandum de Înțelegere privind cooperarea în domeniul hidrogenului.
Din partea Transgaz, Memorandumul a fost semnat de brăileanul Ion Sterian, Director General al SNTGN Transgaz SA, iar din partea Kawasaki Heavy Industries de Motohiko Nishimura, Președintele Companiei Solutii Energetice si Inginerie Maritima Kawasaki. Memorandumul de Înțelegere a fost semnat în prezența oficialilor guvernamentali din Japonia și România.
Prin semnarea acestui memorandum, companiile stabilesc cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune România–Japonia.
Mai exact, companiile vor colabora pentru a realiza transportul pe scară largă al hidrogenului gazos prin conductele onshore pe care Transgaz le are pentru Europa Centrală și de Est. Ca primă fază a acestei colaborări, Kawasaki intenționează să înceapă testele demonstrative în România pentru transportul onshore al hidrogenului pur folosind compresorul său de hidrogen centrifugal (KM Comp-H 22).
Această demonstrație va fi prima inițiativă din lume care vizează realizarea transportului pe scară largă de gaze cu hidrogen prin conducte. Demostrația se va desfășura în cadrul proiectului intitulat “România / Proiect demonstrativ de studiu de fezabilitate privind lanțul de aprovizionare cu hidrogen: Compresor centrifugal pentru transportul terestru al hidrogenului gazos”. Proiectul a fost selectat pentru a face parte din programul “Co-creare orientată spre viitor cu Sudul Global” (inclus în bugetul suplimentar pentru anul fiscal 2024 al Ministerului Economiei, Comerțului și Industriei din Japonia – METI), care vizează sprijinirea reconstrucției Ucrainei și consolidarea colaborării cu țările din Europa Centrală și de Est.
Prin intermediul acestui proiect demonstrativ, Kawasaki își va valorifica expertiza acumulată de-a lungul anilor în domeniul compresoarelor centrifuge pentru hidrogen, contribuind astfel la realizarea unui transport terestru eficient al hidrogenului gazos, precizează compania.
„Reducerea costurilor de furnizare a hidrogenului este esențială pentru adoptarea pe scară largă a energiei pe bază de hidrogen la nivel mondial. Ca un mijloc de a realiza acest lucru, așteptările cresc pentru conductele onshore capabile să transporte eficient volume mari de hidrogen. Una dintre provocările cheie pentru realizarea unor astfel de conducte este nevoia de tehnologie care poate comprima în mod eficient volume mari de gaz hidrogen pur la presiuni ridicate într-un spațiu limitat.
Prin acest proiect demonstrativ, Kawasaki își va folosi expertiza în compresoarele de hidrogen centrifuge dezvoltate de-a lungul anilor pentru a ajuta la realizarea unui transport eficient pe gaz pe bază de hidrogen onshore”, transmite grupul japonez. Kawasaki își propune să stabilească transportul pe gaz pe bază de hidrogen la scară largă prin conducte și, prin legarea acestei tehnologii cu gama sa diversă de produse pe bază de hidrogen (turbine, motoare, nave de transport, rezervoare etc.), să construiască un lanț de aprovizionare cu hidrogen, contribuind astfel la realizarea unei lumi neutre din punct de vedere al emisiilor de carbon.
Potrivit directorului general al Transgaz, colaborarea dintre cele două companii, susținută de guvernele României și Japoniei, este estimată la 21 de milioane de euro, valoare care include echipamentele, tehnologiile și activitățile de cercetare și testare.
„Prin semnarea acestui MoU, atât Transgaz, cât și Kawasaki Heavy Industries își propun să materializeze conceptul Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre utilizând compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, într-un sistem sigur, în buclă închisă”, a explicat Ion Sterian.
ECONOMIC
Începe vaccinarea gratuită la ovine și caprine în județul Brăila
• după ce a decimat peste 8.000 de oi și capre din șapte localități ale județului Brăila și a ruinat mai mulți proprietari de animale, virusul variolei ovine mai este activ doar în Urleasca, unde sunt în curs de sacrificare circa 450 de oi • de miercuri, 28 octombrie, se începe vaccinarea gratuită a animalelor din localitățile Măxineni, Salcia Tudor și Siliștea, informează DSVSA Brăila
Vești bune pentru zootehniștii din județul Brăila! Au sosit dozele de vaccin împotriva variolei ovine și caprine.
Apărut, pentru prima dată, la Măxineni, virusul variolei ovine și caprine a făcut ravagii în mai multe localități ale județului Brăila, spulberând afaceri de familie și ducând la uciderea a peste 8.000 de oi și capre din mai multe exploatații de animale.
După Măxineni, au fost confirmate focare de variolă ovină și caprină în localitățile Gemenele, Râmnicelu, Tufești, Romanu, Tudor Valdimirescu, Unirea și, recent, la Urleasca, unde sunt în curs de ucidere circa 450 de capete ovine de la o stână cu mai mulți proprietari, precizează surse din cadrul Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Brăila.
Practic, ploaia de marți, 27 octombrie, i-a împiedicat pe medicii veterinari să ducă la bun sfârșit acțiunea demarată.
Duminică, 25 octombrie 2026, au sosit la Brăila 25.000 de doze de vaccin împotriva variolei ovine și caprrine (VOC), după ce, săptămâna trecută, primele doze de vaccin au fost trimise în județele Tulcea și Constanța – cele mai afectate de temutul virus.
La Brăila, vor avea prioritate la vaccinare zonele în care au existat focare de variolă, astfel că, într-o primă etapă, vor fi vaccinate animalele din localitățile Măxineni, Salcia Tudor și Scorțaru Nou.
Este vorba de vaccinarea profilactică de urgență, în baza căreia sunt trimise în România, de către Comisia Europeană, circa 1,3 milioane de doze de vaccin – prea puține, ținând cont de faptul că, în toată țara, sunt peste 11 milioane de capete ovine și caprine. Numai în județul Brăila sunt peste 300.000 de oi.
Potrivit DSVSA Brăila, singurul focar activ de variolă este cel de la Urleasca, dar, cu toate acestea, măsurile adoptate de autorități pentru eradicarea virusului rămân în vigoare la nivelul întregului județ. Sunt vaccinate, cu precădere, cu titlu gratuit, animalele din exploatațiile/stânele situate în jurul focarelor, autoritățile urmând să definitiveze, totodată, dosarele pentru despăgubirea proprietarilor afectați.
Din păcate, aceștia vor primi despăgubiri doar pentru animalele identificate cu crotalii. Pe de altă parte, la ora actuală sunt permise doar transporturile de animale vii către abatoare, însoțite de avize și documente sanitar-veterinare emise de medicii de circumscripție și avizate de DSVSA Brăila.Exporturile de ovine și caprine sunt în continuare blocate.
Eradicată încă din anul 1957, variola ovină și caprină (VOC) a reapărut, anul acesta, în mai multe state europene, inclusiv în România. Impactul a fost unul devastator, pentru că a afectat exporturile de animale, dar și micile afaceri. Odată confirmat focarul de variolă, toate oile și caprele din exploatația/stâna afectată sunt ucise, potrivit procedurilor.
CELE MAI CITITE
