Social Media

Economie

Câți bani cheltuie o familie din România într-o lună. Pe ce se duc cei mai mulți bani

Actualizat:
Timp de citire: 3 minute
Câți bani cheltuie o familie din România într-o lună. Pe ce se duc cei mai mulți bani

O gospodărie din România a avut, în medie, venituri de 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea din 2026, însă aproape 85% din această sumă a fost cheltuită. Datele Institutului Național de Statistică arată câți bani cheltuie o familie din România într-o lună: mâncarea ocupă primul loc, urmată de cheltuielile pentru locuință și utilități.

Potrivit INS, cheltuielile totale medii ale unei gospodării au ajuns la 8.650 de lei pe lună, ceea ce înseamnă 3.579 de lei pentru fiecare persoană. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, cheltuielile au crescut cu 7,6%.

Aproape 5.000 de lei se duc pe consum

Din totalul cheltuielilor unei gospodării, cea mai mare parte este reprezentată de consum.

Românii au cheltuit, în medie, 4.936 de lei pe lună pentru consum, adică 57% din total. La acestea se adaugă 3.159 de lei pentru impozite, contribuții, cotizații și taxe, care reprezintă 36,5% din cheltuielile gospodăriei.

Cu alte cuvinte, din cei 8.650 de lei cheltuiți lunar de o gospodărie medie, peste 8.000 de lei merg către consum și către diverse taxe și contribuții.

Mâncarea este cea mai mare cheltuială

În interiorul cheltuielilor de consum, produsele alimentare și băuturile nealcoolice reprezintă de departe cea mai importantă categorie.

O gospodărie a cheltuit în medie 1.581 de lei pe lună pentru mâncare și băuturi nealcoolice. Suma reprezintă aproximativ 32% din totalul cheltuielilor de consum.

Pe următoarele locuri se află cheltuielile legate de locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili, cu 813 lei pe lună.

Îmbrăcămintea și încălțămintea au însemnat, în medie, 390 de lei, iar transportul a reprezentat 376 de lei pe gospodărie.

Astfel, numai aceste patru categorii însumează peste 3.100 de lei lunar.

Cât câștigă, de fapt, o gospodărie

Veniturile totale medii ale unei gospodării au fost de 10.204 lei pe lună în trimestrul al doilea, cu 8% mai mari decât în trimestrul precedent și cu 7,4% peste nivelul din trimestrul al doilea din 2025.

Cea mai importantă sursă de venit o reprezintă salariile și celelalte drepturi salariale: 7.354 de lei pe gospodărie, adică 72,1% din veniturile totale.

Prestațiile sociale au adus, în medie, încă 2.005 lei pe gospodărie, reprezentând 19,6% din venituri.

Există însă diferențe importante între oraș și sat.

În mediul urban, venitul total mediu lunar a ajuns la 11.118 lei pe gospodărie, în timp ce în mediul rural nivelul a fost de aproximativ 1,2 ori mai mic.

Și la cheltuieli diferența este vizibilă: o gospodărie din mediul urban a cheltuit, în medie, 9.437 de lei pe lună, în timp ce în mediul rural cheltuielile au fost de aproximativ 1,2 ori mai mici.

Câți bani rămân după toate cheltuielile

Raportând veniturile medii de 10.204 lei la cheltuielile de 8.650 de lei, rezultă o diferență de aproximativ 1.554 de lei pe gospodărie.

Aceasta nu trebuie însă interpretată automat ca suma pe care fiecare familie o pune deoparte. Este doar diferența dintre veniturile și cheltuielile medii raportate de INS, iar situația concretă diferă foarte mult de la o gospodărie la alta.

Datele arată însă cât de mult din bugetul unei familii este absorbit lunar de cheltuielile curente. Mâncarea, locuința și utilitățile, transportul și taxele reprezintă o parte foarte importantă din banii care intră într-o gospodărie.

Iar în condițiile în care cheltuielile totale au crescut cu 7,6% într-un an, bugetul familiilor rămâne puternic influențat de prețurile produselor și serviciilor de zi cu zi.

Economie

Ofertele de gaze naturale au diferențe importante de preț. Ce trebuie verificat înainte de a alege furnizorul

Publicat

în

Ofertele de gaze naturale au diferențe importante de preț. Ce trebuie verificat înainte de a alege furnizorul

Românii care își încălzesc locuințele cu gaze naturale au la dispoziție zeci de oferte din partea furnizorilor, însă diferențele de preț pot fi considerabile. Datele disponibile în comparatorul de oferte al Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pentru luna noiembrie 2026, arată că tarifele propuse de companii variază semnificativ. Înainte de a semna un contract sau de a schimba furnizorul, consumatorii trebuie să analizeze nu doar prețul gazului, ci și toate componentele care pot influența factura.

Potrivit datelor actualizate la 19 noiembrie 2026, în comparatorul de oferte erau disponibile 109 propuneri pentru consumatorii casnici. Componenta de preț a gazelor, cu TVA inclus, varia între aproximativ 0,20 și 0,66 lei/kWh, înainte de adăugarea tarifelor reglementate de distribuție.

Prețul median al ofertelor era de aproximativ 0,36 lei/kWh cu TVA, ceea ce arată cât de mult pot diferi propunerile furnizorilor. Trebuie precizat că aceste valori nu reprezintă automat prețul final din factură, deoarece la ele se adaugă tarifele de distribuție și celelalte componente prevăzute de legislație.

Diferențe importante între ofertele furnizorilor

Comparația ofertelor arată că simpla alegere a unui preț afișat drept cel mai mic nu garantează întotdeauna și cea mai avantajoasă factură.

Costul final depinde de mai mulți factori: prețul gazelor, tarifele de distribuție aplicabile zonei în care se află locuința, perioada contractuală, eventualele abonamente și serviciile suplimentare incluse în ofertă.

De exemplu, unele companii propun pachete care includ servicii de verificare sau revizie a instalației de gaze. Acestea pot fi utile pentru consumatorii care au nevoie de respectivele servicii, dar pot însemna un cost suplimentar pentru cei care nu le folosesc.

De asemenea, ofertele trebuie comparate pentru același nivel de consum și aceeași perioadă contractuală. Un preț aparent avantajos poate deveni mai puțin atractiv dacă este însoțit de abonamente sau de alte costuri.

Ce preț plătesc consumatorii casnici în prezent

Deși schema veche de plafonare a prețurilor la gaze naturale a expirat la 31 martie 2026, Guvernul a introdus un mecanism tranzitoriu de protecție pentru populație, aplicabil în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027.

Conform OUG 12/2026, prețul final facturat consumatorilor casnici este cea mai mică valoare dintre prețul prevăzut în contract și prețul final calculat potrivit formulei stabilite prin ordonanță.

Noul mecanism nu înseamnă că toate ofertele comerciale au același preț, ci că există o formulă legală de protecție care limitează suma facturată atunci când prețul contractual este mai mare decât cel rezultat din calculul prevăzut de actul normativ.

Prin urmare, diferențele dintre ofertele furnizorilor rămân importante, chiar dacă efectul lor asupra facturii este influențat în prezent de mecanismul de protecție.

Cum poate fi găsită o ofertă mai avantajoasă

Consumatorii pot verifica ofertele disponibile prin platforma online POSF, pusă la dispoziție de ANRE. Comparatorul permite analizarea propunerilor furnizorilor în funcție de zona de distribuție și de consumul estimat.

Înainte de a lua o decizie, specialiștii recomandă verificarea câtorva aspecte esențiale:

  • prețul gazelor și modul în care este calculat;
  • existența unui abonament zilnic sau lunar;
  • durata contractului și condițiile de modificare a prețului;
  • serviciile suplimentare incluse și costul acestora;
  • condițiile de încetare a contractului.

Schimbarea furnizorului este o opțiune la dispoziția consumatorilor, iar compararea periodică a ofertelor poate ajuta la identificarea unor condiții contractuale mai bune.

Într-o perioadă în care încălzirea locuințelor reprezintă o parte importantă din cheltuielile lunare, informarea înainte de alegerea unui furnizor poate face diferența. Important este ca românii să nu se limiteze la primul preț afișat, ci să analizeze costul total și condițiile contractuale.

Citește articolul complet

Economie

Producția de vin a României ar putea crește cu 40% în 2026. Recolta estimată depășește media ultimilor cinci ani

Publicat

în

Producția de vin a României ar putea crește cu 40% în 2026. Recolta estimată depășește media ultimilor cinci ani

România ar putea înregistra în 2026 una dintre cele mai bune recolte de vin din ultimii ani, după ce condițiile meteorologice au favorizat dezvoltarea viței-de-vie în principalele regiuni viticole. Potrivit estimărilor preliminare ale Organizației Internaționale a Viei și Vinului (OIV), producția națională ar urma să ajungă la 4,6 milioane de hectolitri, cu 40% mai mult decât în 2025. Evoluția este cu atât mai importantă cu cât, la nivel mondial, producția de vin continuă să se mențină aproape de minimele istorice.

Estimările au fost prezentate pe 18 noiembrie 2026 și indică o revenire semnificativă pentru sectorul vitivinicol românesc. Comparativ cu cele 3,3 milioane de hectolitri estimate pentru anul trecut, producția din acest an ar urma să fie mai mare cu aproximativ 1,3 milioane de hectolitri.

Mai mult, volumul estimat pentru 2026 este cu 19% peste media ultimilor cinci ani, calculată la aproximativ 3,8 milioane de hectolitri.

Ploile au contribuit la creșterea producției

Potrivit analizei OIV, unul dintre factorii care au favorizat recolta din România a fost reprezentat de precipitațiile înregistrate la sfârșitul primăverii și începutul verii.

Ploile au contribuit la refacerea rezervelor de apă din sol în importante zone viticole, oferind condiții mai bune pentru dezvoltarea viței-de-vie și formarea strugurilor.

România se numără astfel printre țările europene care au înregistrat cele mai importante reveniri ale producției în 2026, alături de Spania și Portugalia.

Cu cele 4,6 milioane de hectolitri estimate, România ar ocupa locul al șaselea în Uniunea Europeană, după Italia, Franța, Spania, Germania și Portugalia.

Producția estimată pentru acest an ar readuce România la nivelul înregistrat în 2023, după doi ani în care recoltele au fost mai slabe.

România crește, în timp ce producția mondială rămâne la un nivel redus

Situația din România contrastează cu evoluția pieței internaționale. OIV estimează că producția mondială de vin va ajunge în 2026 la aproximativ 225 de milioane de hectolitri, un nivel apropiat de cel din 2025, când au fost estimate 227 de milioane de hectolitri.

Dacă prognoza se confirmă, va fi al patrulea an consecutiv în care producția mondială se menține sub media ultimilor cinci ani.

Schimbările climatice continuă să influențeze puternic sectorul vitivinicol. Temperaturile extreme, seceta, înghețurile târzii și deficitul de apă au afectat numeroase regiuni producătoare.

Italia, cel mai mare producător mondial, ar urma să înregistreze o producție de 41 de milioane de hectolitri, cu 8% mai puțin decât în 2025. Franța este estimată la 36,5 milioane de hectolitri, iar Spania la 32,6 milioane.

La nivelul Uniunii Europene, producția ar urma să crească ușor, cu 1% față de anul trecut, până la 137 de milioane de hectolitri, însă rămâne cu 6% sub media ultimilor cinci ani.

Estimările nu sunt încă definitive

OIV precizează că cifrele pentru 2026 sunt preliminare și se bazează pe informații provenite din 29 de țări, care reprezintă aproximativ 95% din producția mondială de vin. Datele vor putea fi revizuite pe măsură ce vor deveni disponibile informații oficiale suplimentare.

Organizația urmează să actualizeze estimările în mai 2027. Chiar și cu această rezervă, prognoza reprezintă o veste încurajatoare pentru viticultorii români, după mai mulți ani marcați de recolte fluctuante și de condiții meteorologice dificile. Creșterea estimată de 40% readuce România la un nivel de producție important și confirmă potențialul sectorului vitivinicol național.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧