Social Media

ECONOMIC

GALERIE FOTO Dunărea, în scădere abruptă și pe sectorul brăilean

* în condițiile în care în acest moment al anului debitul normal ar trebui să fie peste 4.000 metri cubi pe secundă, săptămâna a început, pe sectorul brăilean al fluviului, cu un debit de 2.030 mc/s și se va sfârși, conform prognozelor, cu 1.830 mc/s, valoare așteptată pentru data de 9 august * barjele fluviale încă pot naviga în siguranță pe sectorul brăilean * dovadă că fluviul are un nivel mult sub normalul perioadei stau pasarelele de acces pe pontoanele plutitoare din dreptul falezei Brăilei, care sunt atât de înclinate încât au devenit aproape inaccesibile * în județ, au fost impuse restricții de alimentare cu apă pentru irigații, pe anumite sectoare * alimentarea cu apă a populației va fi ultima care va avea de suferit

Timp de citire: 7 minute

La începutul acestei săptămâni, debitul Dunării pe sectorul brăilean a fost de 2030 metri cubi pe secundă, unul dintre cele mai mici din ultimii 20 de ani. La sfârșitul săptămânii, mai exact duminică, 9 august, debitul va fi cu circa 200 metri cubi mai mic, ajungând la doar 1.830 mc/s, conform prognozelor hidrologilor. Deocamdată, însă, încă se mai poate naviga cu barje fluviale pe sectorul brăilean, deoarece acesta se află, după cum se știe, pe Dunărea maritimă, cu șenalul navigabil suficient de mare și de adânc încât să poată fi străbătut, în condiții normale, inclusiv de nave de foarte mare tonaj, care nu pot urca mai sus de Brăila, pe Dunărea fluvială.

Totuși, la un debit ajuns mult sub normalul perioadei, care ar fi trebuit să fie peste 4.000 mc/s, evident că nivelul fluviului a scăzut foarte tare, iar asta se poate vedea și din panta extrem de abruptă a pasarelelor de acces la pontoanele plutitoare aliniate de-a lungul falezei municipiului. Diferența de nivel între suprafața de călcare a malului și luciul de apă face ca unghiul de înclinare a pasarelelor să îi pună în reală dificultate pe proprietarii căsuțelor amplasate pe respectivele pontoane. Încă puțin și aceștia vor trebui să facă alpinism ca să coboare de pe mal pe ponton sau să urce înapoi pe mal!

Sunt și situații în care unele pontoane deja au eșuat pe jumătate pentru că nu mai au apă sub bazinele flotoare, spre ghinionul celor care au închiriat respectiva porțiune de mal ca să aibă o casă plutitoare. Acum casa stă suspendată pe fundul fluviului, fiind mult prea înclinată ca să mai poată fi folosită…

Treapta a treia de restricții pentru câteva sectoare de pe fluviu

Dincolo de problemele pe care le au proprietarii de pontoane de pe faleza Brăilei, debitul foarte scăzut al fluviului impune deja restricții pentru irigațiile din județ. Primii care au avut de suferit sunt arendașii terenurilor arabile din Insula Mare a Brăilei, care nu mai pot iriga la întreaga capacitate încă de la jumătatea lunii iulie. După cum v-am mai informat, din cauza nivelului foarte scăzut de pe brațul Măcin al Dunării, Sistemul de Gospodărire a Apelor Brăila a impus, pe 13 iulie, treapta a treia de restricție pentru utilizatorii de apă de pe acest sector al fluviului. Pe brațul Măcin, singurul utilizator este filiala Brăila a Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), care de aici captează apă pentru irigarea celor peste 50.000 hectare arabile ale Insulei Mari a Brăilei. Treapta a treia de restricție înseamnă că se mai poate prelua cu 60% mai puțină apă decât în condiții normale. Totuși, pentru că necesarul de irigații din IMB este destul de mare, ANIF a solicitat o derogare de la planul de restricții pentru funcționarea stațiilor de irigat de pe brațul Măcin, iar pe 31 iulie i s-a aprobat o creștere cu aproximativ 24% a debitelor aferente treptei trei.

Tot în treapta a treia de restricție a fost introdus, începând cu 16 iulie, și sectorul IV de Dunăre Brăila – Galați. Pe acest sector, ANIF Brăila are în funcțiune stația 166 care alimentează cu apă de irigații circa 28.000 ha de pe terasa Brăila Nord, mai exact zona comunelor Vădeni, Siliștea, Romanu, Tudor Vladimirescu. Așadar, aici irigațiile pot primi în această perioadă cu 60% mai puțină apă decât de obicei.

Stația de la Spiru Haret mai poate funcționa cu doar 9 agregate, dintr-un total de 18

Pe alte sectoare fluviale din zona brăileană nu mai sunt deocamdată impuse, de specialiștii de la Apele Române, prin filiala locală – Sistemul de Gospodărire a Apelor – restricții de alimentare cu apă pentru irigații. Chiar și fără restricții impuse de la Centru, există însă probleme la alimentarea cu apă, din cauza nivelului foarte mic al fluviului, care a scăzut sub capacitatea proiectată de funcționare a sorburilor instalate ale stațiilor de pompare. Ieri, cota Dunării, la mira Brăila, era 0, cu prognoză de scădere la minus 14 centimetri spre sfârșitul săptămânii. Stația de irigații ”IM Gheorghiu” de la Spiru Haret, cea mai mare stație de acest fel din țară, cu 18 agregate instalate pentru irigarea a 130.000 ha de pe sectorul Ialomița – Călmățui, este proiectată să funcționeze la capacitate normală la o cotă a Dunării de cel puțin plus 50 centimetri. La cota 0, mai pot fi ținute în funcțiune doar 9 dintre cele 18 agregate, după cum ne-a explicat directorul ANIF Brăila, Alfredo Pascale.

Potrivit conducerii ANIF, se face tot posibilul, cu cele 9 agregate aflate în funcțiune, să se acopere cel puțin 100.000 ha din suprafața totală de 130.000 ha alocată stației de la Spiru Haret. Au prioritate loturile de hibridare ale culturilor de porumb, dar și terenurile cultivate cu soia. Chiar dacă presiunea scade spre capătul rețelei, ANIF Brăila încearcă să livreze apă către toți fermierii care trimit solicitări.

Tot la stația de la Spiru Haret, mai sunt ținute în funcțiune încă patru agregate care deservesc 40.000 ha de pe sectorul Ianca – Surdila Greci. Și acestea funcționează cu intermitențe din cauza nivelului scăzut din bazinul de preluare a apei, dar se face tot posibilul pentru acoperirea a cel puțin 30.000 ha din totalul de 40.000 ha, ne-a mai informat conducerea ANIF Brăila.

CUP ”Dunărea” exclude orice restricții pentru populație

După cum ne-au dat asigurări reprezentanții SGA Brăila, chiar dacă debitul Dunării va scădea pe sectorul brăilean sub 1.500 mc/s, prioritatea absolută va rămâne alimentarea cu apă a populației. Se taie apă de la irigații sau industrie, însă pentru populație nu vor fi impuse restricții decât dacă stațiile de captare de la Chiscani și Gropeni vor rămâne efectiv ”pe uscat”. Deocamdată, nu se pune problema de așa ceva!

”În contextul informațiilor apărute în spațiul public despre scăderea nivelului Dunării, Compania de Utilități Publice Dunărea Brăila S.A. informează că apa potabilă este furnizată normal, fără restricții, în municipiul Brăila și în localitățile din județ.Apa este captată din Dunăre prin cele două stații ale societății, de la Chiscani și de la Gropeni. Ambele stații funcționează în parametri normali, iar procesul de captare, tratare și distribuție a apei nu este afectat de scăderea nivelului fluviului.Societatea noastră monitorizează zilnic situația și menține legătura permanentă cu autoritățile competente.Nu există niciun motiv care să impună întreruperea furnizării apei potabile iar CUP Dunărea Brăila nu agreează nicio propunere care să privească introducerea de restricții parțiale sau totale”, ne-a transmis, ieri, conducerea CUP ”Dunărea”.

În ceea ce privește localitățile din județ, până acum nu a fost nevoie, în această vară, de restricții, așa cum s-a mai întâmplat în trecut. ”În anii anteriori au existat, în unele localități din județ, câteva situații izolate legate de consumul ridicat de apă pentru udarea grădinilor și solariilor. Acestea au fost punctuale, limitate la zone restrânse, și nu au dus niciodată la restricționarea apei la nivelul întregului județ”, a mai precizat compania de apă brăileană.

ECONOMIC

Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie

• în urma controalelor întreprinse de inspectorii de muncă brăileni, au fost identificate 12 persoane prestând muncă nedeclarată • valoarea amenzilor aplicate, numai în acest caz, a fost de 400.000 de lei

Publicat

în

Bilanțul ITM Brăila: amenzi de peste 500.000 de lei în luna octombrie

În luna octombrie 2026, Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Brăila a desfășurat zeci de controale și verificări la angajatorii din municipiu și județ, inspectorii urmărind respectarea dispozițiilor legale care reglementează relațiile de muncă și securitatea și sănătatea în muncă.

Principalele obiective urmărite: identificarea și combaterea muncii nedeclarate („la negru”) și luarea măsurilor care se impun pentru determinarea respectării de către angajatori; creșterea gradului de conștientizare a angajatorilor și a angajaților în ceea ce privește necesitatea respectării prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă și securității și sănătății în muncă.

„ITM Brăila urmărește în permanență creșterea gradului de conștientizare: educarea și responsabilizarea atât a angajatorilor, cât și a salariaților cu privire la importanța respectării legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă pentru prevenirea accidentelor de muncă și la riscurile majore la care se expun prin acceptarea muncii nedeclarate și subdeclarate”, ne-a transmis conducerea instituției.

În luna octombrie, inspectorii de muncă au efectuat 181 de controale și au aplicat 211 sancțiuni, valoarea totală a amenzilor aplicate fiind de 548.500 lei. Totodată, pentru deficiențele constatate, au fost dispuse 443 măsuri obligatorii de remediere, cu termene de raportare la inspectoratul teritorial de muncă.

În domeniul relaţiilor de muncă au fost efectuate, în total, 92 de controale și s-au aplicat 71 de sancţiuni, dintre care 40 amenzi în valoare de 497.000 de lei. În urma controalelor întreprinse, au fost identificate 12 persoane prestând  muncă  nedeclarată („la negru”) în diferite domenii de activitate, valoarea amenzilor aplicate fiind, numai în cazul lor, de 400.000 de lei.

Alte deficiențe constatate: nerespectarea prevederilor art. 119 din Legea nr. 53/2003 republicată, privind obligația de a ține la locul de muncă evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, cu evidențierea orei de începere și sfârșit a programului de lucru; nerespectarea dispoziţiilor privind păstrarea unei copii a contractului individual de muncă la locul de muncă; nerespectarea obligației legale privind munca de noapte; încălcarea prevederilor legale privind munca în zilele de sărbătoare legală.

În domeniul securității și sănătății în muncă au fost efectuate  89 de controale și au fost aplicate 140 de sancțiuni, dintre care 12 amenzi, valoarea totală a acestora fiind de 51.500 lei. Principalele deficiențe constatate în domeniul securității și sănătății în muncă: neasigurarea condițiilor pentru ca fiecare lucrător să primească o instruire suficientă și adecvată în domeniul securității și sănătății în muncă, în special sub formă de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de muncă și postului; fișele de instruire individuală însoțite de o copie a ultimei fișe de aptitudini completate de către medicul de medicina muncii, nu erau păstrate de către conducătorul locului de muncă la locul de muncă organizat; semnalizare necorespunzătoare; trusa de prim ajutor incompletă.

Domenii de activitate în care au fost constatate deficienţe, în urma controalelor ITM: lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și nerezidențiale; comerț cu ridicata al materialului lemnos și al materialelor de construcții și echipamentelor sanitare; fabricarea articolelor de îmbrăcaminte din piele; depozitare și activități auxiliare pentru transporturi; comerț; agricultură.

Citește articolul complet

ECONOMIC

Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit

• mai exact, este vorba despre 8.008 lei (câştigul salarial mediu nominal brut), cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei)

Publicat

în

Salarii mai mari la Brăila în agricultură, silvicultură şi pescuit

Potrivit Direcției Regionale de Statistică (DRS) Brăila, în luna august 2026, „În agricultură, silvicultură şi pescuit, la Brăila, câştigul salarial mediu nominal brut a fost de 8.008 lei, cu 3 % mai mare decât cel realizat la nivel naţional (7.776 lei). În industrie şi construcţii, câştigul mediu brut a fost de 6.390 lei, cu 28,7 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (8.957 lei). De asemenea, în servicii, câştigul mediu brut a fost de 8.163 lei, cu 16,9 % mai mic decât cel realizat la nivel naţional (9.829 lei)”.

Potrivit sursei citate „Comparativ cu luna august a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net în judeţul Brăila a crescut cu 8,3% (4.620 lei  în august 2026, 4.266 lei în august 2025)”.

Potrivit DRS Brăila, în cursul anului se înregistrează fluctuaţii ale câştigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale şi a primelor de sărbători.

Acestea influenţează creşterile sau scăderile de salarii, în funcţie de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuaţiilor câştigului salarial lunar la nivelul întregului an.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧