Național
Dunărea își mărește debitul, dar rămâne sub media normală. Ce anunță hidrologii pentru următoarele zile
Debitul Dunării este în creștere, însă fluviul continuă să înregistreze valori mult sub media obișnuită pentru această perioadă a anului. Potrivit celei mai recente prognoze publicate de Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA), debitul la intrarea în România ar urma să ajungă la 3.800 de metri cubi pe secundă până pe 23 noiembrie, în condițiile în care media multianuală pentru luna noiembrie este de 4.700 de metri cubi pe secundă.
Evoluția este una pozitivă după lunile în care Dunărea a înregistrat valori extrem de scăzute, însă specialiștii atrag atenția că fluviul este încă departe de nivelurile obișnuite pentru această perioadă.
Debitul Dunării crește, dar rămâne sub media lunii noiembrie
Conform buletinului hidrologic publicat de INHGA pe 16 noiembrie, debitul Dunării la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, a ajuns la 2.000 mc/s, fiind în creștere față de zilele precedente.
Pentru intervalul 16-23 noiembrie, hidrologii estimează o creștere până la 3.800 mc/s. Chiar și în aceste condiții, valoarea va rămâne sub media multianuală a lunii noiembrie, de 4.700 mc/s.
Practic, chiar dacă prognoza se confirmă, debitul Dunării va reprezenta aproximativ 81% din media obișnuită pentru această perioadă.
În aval de Porțile de Fier, debitele sunt, de asemenea, în creștere, potrivit specialiștilor.
Creșterea este importantă după perioada de secetă hidrologică din acest an, dar nu înseamnă că fluviul și-a revenit complet.
Dunărea a ajuns la valori extrem de mici în vara acestui an
În vara anului 2026, Dunărea a traversat una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani, înregistrând debite care au coborât la valori istorice.
Scăderea nivelului apei a avut efecte inclusiv asupra Sistemului Energetic Național. Cele două unități ale Centralei Nucleare de la Cernavodă, care asigură împreună aproximativ 20% din energia electrică dispecerizabilă a României, au fost oprite din cauza condițiilor hidrologice.
După mai bine de trei luni de întrerupere, ambele reactoare au fost reconectate la Sistemul Energetic Național. Unitatea 2 a revenit în funcțiune pe 12 noiembrie, iar Unitatea 1 pe 14 noiembrie, ambele ajungând la puterea nominală.
Reluarea funcționării celor două unități reprezintă un pas important pentru sistemul energetic, însă evoluția debitelor Dunării rămâne un indicator urmărit atent, mai ales în perioadele cu temperaturi ridicate și precipitații reduse.
Ce se întâmplă cu Dunărea în zona Brăilei
Creșterea debitelor este importantă și pentru sectorul inferior al Dunării, inclusiv pentru zona Brăilei.
Fluviul are un rol esențial pentru navigație, transportul de mărfuri, activitățile economice portuare, alimentarea cu apă și menținerea ecosistemelor acvatice.
Totuși, valoarea debitului măsurat la Baziaș nu trebuie confundată cu nivelul apei înregistrat la Brăila. Cele două sunt măsurători diferite, realizate în puncte distincte ale fluviului, iar nivelurile locale depind și de condițiile hidrologice de pe sectorul respectiv.
În buletinul hidrologic din 13 noiembrie, INHGA indica debite în creștere pe mai multe sectoare din aval de Porțile de Fier, inclusiv în zona Galați-Isaccea, în timp ce la Brăila nivelul era raportat ca staționar.
Prin urmare, creșterea debitului la intrarea în țară nu înseamnă automat o creștere imediată și în aceeași proporție a nivelului Dunării la Brăila.
Prognoza pentru următoarele zile: o revenire treptată
Estimările hidrologilor indică menținerea tendinței de creștere a debitului Dunării în perioada următoare.
Până pe 23 noiembrie, valoarea de la Baziaș ar putea ajunge la 3.800 mc/s, apropiindu-se de media multianuală, fără să o atingă însă.
Evoluția depinde în continuare de precipitațiile înregistrate în bazinul hidrografic al Dunării și de aportul afluenților.
După seceta hidrologică severă din timpul verii, creșterea debitului reprezintă o evoluție favorabilă, dar fluviul are nevoie de un aport susținut de apă pentru a reveni la valorile normale pentru această perioadă a anului.
Național
România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare
România este foarte aproape de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după ce a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare în procesul de evaluare. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a precizat că țara noastră se află în etapa finală a negocierilor.
Șeful Guvernului a făcut declarația în cadrul Forumului directorilor generali ai companiilor membre AmCham, organizat de Camera de Comerț Americană în România. Potrivit acestuia, aderarea la organizație ar putea aduce României investiții suplimentare, dar și o schimbare importantă în modul de funcționare a administrației publice.
„Am obținut 24 din cele 25 de avize formale, suntem foarte aproape de aderarea la OCDE”, a declarat Luca Niculescu, exprimându-și speranța că România va deveni membră a organizației în viitorul apropiat.
Ce mai are România de făcut pentru a deveni membră
Procesul de aderare a început în ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România. În iunie același an a fost adoptată foaia de parcurs, care stabilește condițiile și etapele pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească.
Evaluarea a vizat 25 de comitete tehnice ale organizației, care au analizat legislația, politicile publice și practicile din România în raport cu standardele internaționale. Domeniile verificate sunt numeroase și includ economia, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța publică, educația și piața muncii.
Obținerea celor 24 de avize reprezintă un progres important, însă nu înseamnă că România a devenit deja membră. După finalizarea evaluărilor tehnice, Consiliul OCDE trebuie să decidă în unanimitate dacă invită țara noastră să adere. Urmează semnarea acordului de aderare și parcurgerea procedurilor interne necesare.
OCDE reunește în prezent 38 de state și este considerată un forum al economiilor dezvoltate, care promovează politici publice bazate pe cercetare, transparență și bune practici.
Ce beneficii ar putea aduce aderarea la OCDE
Premierul Luca Niculescu a subliniat că avantajele aderării nu se rezumă la posibilitatea atragerii unor investiții mai mari. În opinia sa, una dintre cele mai importante schimbări ar trebui să fie creșterea competenței administrației publice.
Aderarea ar putea contribui la dezvoltarea unor instituții mai eficiente, la stabilirea unor reguli mai clare și la creșterea transparenței în procesul decizional. Un alt obiectiv este ca politicile publice să fie construite pe baza datelor și a analizelor, nu a deciziilor luate conjunctural.
Pentru mediul economic, apartenența la OCDE ar putea însemna un plus de predictibilitate și încredere din partea investitorilor internaționali. Alinierea la standardele organizației poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la consolidarea credibilității României pe piețele internaționale.
Aderarea este prezentată de autorități drept un obiectiv strategic național, susținut de-a lungul ultimilor ani de mai multe guverne și partide politice. Dacă va fi finalizat cu succes, demersul va marca o nouă etapă în integrarea României în structurile economice internaționale.
Național
România așteaptă o decizie importantă privind miliardele din PNRR. Ce bani ar putea primi până la sfârșitul anului
România se apropie de una dintre cele mai importante etape în închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a publicat prima evaluare a celei de-a cincea cereri de plată, iar vestea este una mixtă: 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte au fost considerate îndeplinite, însă șase au primit evaluare negativă. În paralel, Bruxelles-ul analizează ultima cerere de plată, în valoare de peste patru miliarde de euro.
În total, România mai are de recuperat 6,43 miliarde de euro prin ultimele două cereri de plată, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în luna octombrie. Banii sunt importanți nu doar pentru continuarea investițiilor finanțate prin programul european, ci și pentru bugetul de stat, care a suportat deja cheltuielile pentru numeroase proiecte.
Comisia Europeană a evaluat pozitiv 69 dintre cele 75 de jaloane
Prima veste importantă a venit luni, 16 noiembrie, când Comisia Europeană a anunțat evaluarea preliminară a celei de-a cincea cereri de plată depuse de România, în valoare de 2,67 miliarde de euro.
Documentația transmisă de autoritățile române a cuprins 75 de jaloane și ținte, dintre care 57 aferente componentei de granturi și 18 componentei de împrumuturi.
Comisia a considerat îndeplinite 69 dintre acestea: 34 din cele 37 de jaloane și 35 din cele 38 de ținte.
În schimb, șase jaloane și ținte nu au primit o evaluare pozitivă. Problemele identificate vizează domeniul energiei, administrarea terenurilor aflate în proprietatea statului și mecanismele de sprijin pentru mediul de afaceri.
Printre aspectele semnalate se numără cadrul legislativ privind utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă, dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice, aplicarea testului IMM și îmbunătățirea accesului firmelor la finanțare prin garanții de portofoliu.
Evaluarea este preliminară, iar suma aferentă celor șase obiective problematice nu a fost încă stabilită definitiv.
România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro
Potrivit Ministerului Finanțelor, România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea planului. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.
Alte 6,43 miliarde de euro erau estimate ca fiind încă de încasat, astfel:
- 2,08 miliarde de euro din cererea de plată numărul 5;
- 4,35 miliarde de euro din cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul programului.
Trebuie precizat că suma de 2,67 miliarde de euro comunicată de Comisia Europeană reprezintă valoarea cererii a cincea înainte de stabilirea eventualelor reduceri. Estimarea Ministerului Finanțelor privind cei 2,08 miliarde de euro reprezintă suma așteptată din această cerere.
Cea de-a șasea cerere de plată a fost depusă la 30 septembrie 2026 și se află în evaluarea Comisiei Europene.
Când ar putea ajunge banii
Evaluarea pozitivă preliminară a cererii numărul 5 nu înseamnă că banii vor fi virați imediat.
Comisia Europeană a transmis documentația către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia va putea adopta decizia de plată pentru jaloanele și țintele validate.
Pentru cele șase obiective considerate neîndeplinite, România va primi explicațiile Comisiei și va avea la dispoziție două luni pentru a transmite observații și documente justificative. Dacă evaluarea negativă va fi menținută, suma corespunzătoare acestor obiective va fi redusă proporțional. Dacă argumentele României vor fi acceptate, banii aferenți ar putea fi recuperați.
În ceea ce privește ultima cerere de plată, autoritățile române au indicat data de 20 noiembrie ca termen important pentru decizia Comisiei Europene privind jaloanele și sumele aferente. Calendarul european prevede însă mai multe etape de evaluare și autorizare a plăților, cu obiectivul efectuării acestora până la sfârșitul anului 2026.
De ce sunt atât de importante miliardele din PNRR pentru buget
Miza depășește finanțarea unor proiecte de infrastructură, spitale, școli sau investiții în energie. Banii europeni sunt necesari și pentru recuperarea cheltuielilor deja efectuate de stat pentru proiectele incluse în program.
Ministerul Finanțelor a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an.
Situația financiară prezentată de instituție arată că, până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.
Diferența arată de ce validarea cererilor de plată este atât de importantă. Dacă anumite jaloane nu sunt acceptate de Comisia Europeană, cheltuielile aferente nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR și vor rămâne în sarcina bugetului național.
Ministerul Finanțelor a avertizat explicit că orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului bugetar.
În plus, România trebuie să finalizeze investițiile finanțate prin PNRR până la sfârșitul anului 2026, termenul-limită al programului european. Proiectele care nu vor putea fi încheiate în acest interval vor avea nevoie de alte surse de finanțare, în funcție de situația fiecăruia și de posibilitățile bugetare.
Prin urmare, următoarele săptămâni sunt decisive pentru închiderea PNRR. România trebuie să obțină validarea cât mai multor jaloane, să recupereze sumele aferente proiectelor realizate și să identifice soluții pentru investițiile care nu vor putea fi finalizate până la sfârșitul anului.























