Social Media

Național

România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare

Timp de citire: 3 minute
România, la un pas de intrarea în OCDE. A obținut 24 din cele 25 de avize necesare

România este foarte aproape de aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), după ce a obținut 24 dintre cele 25 de avize formale necesare în procesul de evaluare. Anunțul a fost făcut luni, 16 noiembrie, de premierul Luca Niculescu, care a precizat că țara noastră se află în etapa finală a negocierilor.

Șeful Guvernului a făcut declarația în cadrul Forumului directorilor generali ai companiilor membre AmCham, organizat de Camera de Comerț Americană în România. Potrivit acestuia, aderarea la organizație ar putea aduce României investiții suplimentare, dar și o schimbare importantă în modul de funcționare a administrației publice.

„Am obținut 24 din cele 25 de avize formale, suntem foarte aproape de aderarea la OCDE”, a declarat Luca Niculescu, exprimându-și speranța că România va deveni membră a organizației în viitorul apropiat.

Ce mai are România de făcut pentru a deveni membră

Procesul de aderare a început în ianuarie 2022, când Consiliul OCDE a decis deschiderea negocierilor cu România. În iunie același an a fost adoptată foaia de parcurs, care stabilește condițiile și etapele pe care țara noastră trebuie să le îndeplinească.

Evaluarea a vizat 25 de comitete tehnice ale organizației, care au analizat legislația, politicile publice și practicile din România în raport cu standardele internaționale. Domeniile verificate sunt numeroase și includ economia, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța publică, educația și piața muncii.

Obținerea celor 24 de avize reprezintă un progres important, însă nu înseamnă că România a devenit deja membră. După finalizarea evaluărilor tehnice, Consiliul OCDE trebuie să decidă în unanimitate dacă invită țara noastră să adere. Urmează semnarea acordului de aderare și parcurgerea procedurilor interne necesare.

OCDE reunește în prezent 38 de state și este considerată un forum al economiilor dezvoltate, care promovează politici publice bazate pe cercetare, transparență și bune practici.

Ce beneficii ar putea aduce aderarea la OCDE

Premierul Luca Niculescu a subliniat că avantajele aderării nu se rezumă la posibilitatea atragerii unor investiții mai mari. În opinia sa, una dintre cele mai importante schimbări ar trebui să fie creșterea competenței administrației publice.

Aderarea ar putea contribui la dezvoltarea unor instituții mai eficiente, la stabilirea unor reguli mai clare și la creșterea transparenței în procesul decizional. Un alt obiectiv este ca politicile publice să fie construite pe baza datelor și a analizelor, nu a deciziilor luate conjunctural.

Pentru mediul economic, apartenența la OCDE ar putea însemna un plus de predictibilitate și încredere din partea investitorilor internaționali. Alinierea la standardele organizației poate contribui la îmbunătățirea climatului de afaceri și la consolidarea credibilității României pe piețele internaționale.

Aderarea este prezentată de autorități drept un obiectiv strategic național, susținut de-a lungul ultimilor ani de mai multe guverne și partide politice. Dacă va fi finalizat cu succes, demersul va marca o nouă etapă în integrarea României în structurile economice internaționale.

Național

România așteaptă o decizie importantă privind miliardele din PNRR. Ce bani ar putea primi până la sfârșitul anului

Publicat

în

România așteaptă o decizie importantă privind miliardele din PNRR. Ce bani ar putea primi până la sfârșitul anului

România se apropie de una dintre cele mai importante etape în închiderea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Comisia Europeană a publicat prima evaluare a celei de-a cincea cereri de plată, iar vestea este una mixtă: 69 dintre cele 75 de jaloane și ținte au fost considerate îndeplinite, însă șase au primit evaluare negativă. În paralel, Bruxelles-ul analizează ultima cerere de plată, în valoare de peste patru miliarde de euro.

În total, România mai are de recuperat 6,43 miliarde de euro prin ultimele două cereri de plată, potrivit datelor prezentate de Ministerul Finanțelor în luna octombrie. Banii sunt importanți nu doar pentru continuarea investițiilor finanțate prin programul european, ci și pentru bugetul de stat, care a suportat deja cheltuielile pentru numeroase proiecte.

Comisia Europeană a evaluat pozitiv 69 dintre cele 75 de jaloane

Prima veste importantă a venit luni, 16 noiembrie, când Comisia Europeană a anunțat evaluarea preliminară a celei de-a cincea cereri de plată depuse de România, în valoare de 2,67 miliarde de euro.

Documentația transmisă de autoritățile române a cuprins 75 de jaloane și ținte, dintre care 57 aferente componentei de granturi și 18 componentei de împrumuturi.

Comisia a considerat îndeplinite 69 dintre acestea: 34 din cele 37 de jaloane și 35 din cele 38 de ținte.

În schimb, șase jaloane și ținte nu au primit o evaluare pozitivă. Problemele identificate vizează domeniul energiei, administrarea terenurilor aflate în proprietatea statului și mecanismele de sprijin pentru mediul de afaceri.

Printre aspectele semnalate se numără cadrul legislativ privind utilizarea terenurilor statului pentru investiții în energie regenerabilă, dezvoltarea hidrogenului din surse regenerabile, intervențiile la rețeaua de transport al energiei electrice, aplicarea testului IMM și îmbunătățirea accesului firmelor la finanțare prin garanții de portofoliu.

Evaluarea este preliminară, iar suma aferentă celor șase obiective problematice nu a fost încă stabilită definitiv.

România mai are de încasat 6,43 miliarde de euro

Potrivit Ministerului Finanțelor, România a primit până în prezent 13,27 miliarde de euro prin PNRR, reprezentând aproximativ două treimi din valoarea planului. Din această sumă, 8,95 miliarde de euro sunt granturi nerambursabile, iar 4,32 miliarde de euro reprezintă împrumuturi.

Alte 6,43 miliarde de euro erau estimate ca fiind încă de încasat, astfel:

  • 2,08 miliarde de euro din cererea de plată numărul 5;
  • 4,35 miliarde de euro din cererea de plată numărul 6, ultima din cadrul programului.

Trebuie precizat că suma de 2,67 miliarde de euro comunicată de Comisia Europeană reprezintă valoarea cererii a cincea înainte de stabilirea eventualelor reduceri. Estimarea Ministerului Finanțelor privind cei 2,08 miliarde de euro reprezintă suma așteptată din această cerere.

Cea de-a șasea cerere de plată a fost depusă la 30 septembrie 2026 și se află în evaluarea Comisiei Europene.

Când ar putea ajunge banii

Evaluarea pozitivă preliminară a cererii numărul 5 nu înseamnă că banii vor fi virați imediat.

Comisia Europeană a transmis documentația către Comitetul Economic și Financiar, care are la dispoziție patru săptămâni pentru a emite un aviz. Ulterior, Comisia va putea adopta decizia de plată pentru jaloanele și țintele validate.

Pentru cele șase obiective considerate neîndeplinite, România va primi explicațiile Comisiei și va avea la dispoziție două luni pentru a transmite observații și documente justificative. Dacă evaluarea negativă va fi menținută, suma corespunzătoare acestor obiective va fi redusă proporțional. Dacă argumentele României vor fi acceptate, banii aferenți ar putea fi recuperați.

În ceea ce privește ultima cerere de plată, autoritățile române au indicat data de 20 noiembrie ca termen important pentru decizia Comisiei Europene privind jaloanele și sumele aferente. Calendarul european prevede însă mai multe etape de evaluare și autorizare a plăților, cu obiectivul efectuării acestora până la sfârșitul anului 2026.

De ce sunt atât de importante miliardele din PNRR pentru buget

Miza depășește finanțarea unor proiecte de infrastructură, spitale, școli sau investiții în energie. Banii europeni sunt necesari și pentru recuperarea cheltuielilor deja efectuate de stat pentru proiectele incluse în program.

Ministerul Finanțelor a atras atenția că bugetul pe 2026 a fost construit pornind de la ipoteza atragerii integrale a finanțărilor PNRR programate pentru acest an.

Situația financiară prezentată de instituție arată că, până la 30 septembrie 2026, veniturile bugetului de stat din granturile PNRR au fost de 22,27 miliarde de lei, în timp ce plățile pentru proiectele finanțate din granturi au ajuns la 27,19 miliarde de lei.

Diferența arată de ce validarea cererilor de plată este atât de importantă. Dacă anumite jaloane nu sunt acceptate de Comisia Europeană, cheltuielile aferente nu vor mai putea fi recuperate din granturile PNRR și vor rămâne în sarcina bugetului național.

Ministerul Finanțelor a avertizat explicit că orice sumă nevalidată din componenta de granturi va avea un impact direct asupra deficitului bugetar.

În plus, România trebuie să finalizeze investițiile finanțate prin PNRR până la sfârșitul anului 2026, termenul-limită al programului european. Proiectele care nu vor putea fi încheiate în acest interval vor avea nevoie de alte surse de finanțare, în funcție de situația fiecăruia și de posibilitățile bugetare.

Prin urmare, următoarele săptămâni sunt decisive pentru închiderea PNRR. România trebuie să obțină validarea cât mai multor jaloane, să recupereze sumele aferente proiectelor realizate și să identifice soluții pentru investițiile care nu vor putea fi finalizate până la sfârșitul anului.

Citește articolul complet

Național

Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro

Publicat

în

Călin Georgescu, trimis în judecată de DIICOT în dosarul de înșelăciune de 1,1 milioane de euro

Călin Georgescu a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în dosarul în care este acuzat că ar fi coordonat o grupare care a înșelat un om de afaceri cu peste 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost trimis în judecată și omul de afaceri Ionel Rusen.

Anchetatorii susțin că cei doi ar fi pus la punct un mecanism prin care promiteau finanțări de milioane de euro din străinătate, solicitând în schimb garanții financiare care ar fi ajuns în posesia grupării.

Potrivit DIICOT, gruparea ar fi fost constituită în septembrie 2021 și ar fi acționat până în octombrie 2023, în special pe teritoriul României, dar și în Marea Britanie. Procurorii susțin că Călin Georgescu, în vârstă de 64 de ani, ar fi avut rolul de lider, coordonând activitatea celorlalți membri și stabilind atribuțiile acestora.

Cum ar fi fost înșelat omul de afaceri cu peste un milion de euro

Conform anchetatorilor, membrii grupării ar fi abordat oameni de afaceri români, cărora le-ar fi prezentat posibilitatea obținerii unor finanțări importante de la instituții bancare din străinătate. În schimbul creditelor promise, persoanele interesate trebuiau să depună garanții bănești, care ar fi urmat să fie însușite de membrii grupării.

În cazul prezentat de procurori, reprezentantului unei societăți comerciale i s-ar fi promis o finanțare de 6 milioane de euro, printr-un contract de creditare cu o instituție financiară despre care suspecții ar fi afirmat că funcționează în Marea Britanie.

Anchetatorii susțin că Ionel Rusen și un cetățean italian s-ar fi prezentat drept persoane cu funcții de conducere în cadrul instituției financiare respective și ar fi solicitat depunerea unei garanții pentru acordarea împrumutului.

În decembrie 2021, reprezentantul firmei ar fi transferat două sume de bani, de 2.500 de euro și, respectiv, un milion de euro. Banii au ajuns într-un cont aparținând unei entități financiare cu sediul în Commonwealth of Dominica, deschis la o bancă din Elveția, potrivit informațiilor din rechizitoriu.

Ulterior, în ianuarie 2022, victimei i s-ar fi comunicat că finanțarea poate fi majorată până la 15 milioane de euro, însă era necesară o garanție suplimentară. În aceste condiții, reprezentantul societății ar fi transferat încă 100.000 de euro.

Prejudiciul total indicat de procurori depășește astfel 1,1 milioane de euro.

Ce acuzații li se aduc lui Călin Georgescu și Ionel Rusen

Procurorii DIICOT susțin că Georgescu ar fi coordonat întreaga activitate a grupării, atribuindu-le celorlalți participanți roluri precise în mecanismul prin care oamenii de afaceri erau convinși să transfere garanțiile financiare.

Cei doi inculpați au fost trimiși în judecată pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, în formă continuată.

În ceea ce îl privește pe cetățeanul italian menționat în anchetă, procurorii au dispus disjungerea cauzei și continuarea cercetărilor într-un dosar separat, inclusiv față de alte persoane care ar putea avea legătură cu faptele investigate.

Prin rechizitoriu, DIICOT a solicitat menținerea măsurilor asigurătorii și a măsurilor preventive dispuse în cauză. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Ilfov, instanța care urmează să analizeze acuzațiile. Trimiterea în judecată nu echivalează cu stabilirea vinovăției. Cei doi inculpați beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri judecătorești definitive.

Citește articolul complet

CELE MAI CITITE

Astăzi
7 zile
30 de zile
⇧