SĂNĂTATE
Dezalcoolizarea, lupta fără aliat
• peste 400 de alcoolici au fost trataţi, numai anul trecut, în Spitalul de Psihiatrie “Sfântul Pantelimon” Brăila, iar ambulanţa preia lunar în jur de 120 de pacienţi intoxicaţi cu alcool • doar un singur astfel de caz înghite milioane de lei vechi din bani publici, însemnând spitalizare, investigaţii şi tratament • statisticile arată că, zilnic, la UPU ajung chiar şi 4 beţivi • mai mult, aceştia au întâietate la consultul medicului de gardă, ceea ce înseamnă prelungirea timpului de aşteptare pentru ceilalţi pacienţi ajunşi la Urgenţe • o vindecare completă este aproape imposibilă, deoarece un alcoolic are nevoie de tratament medical, de sprijin familial şi de ajutor de specialitate, asta în condiţiile în care, de cele mai multe ori, acea persoană şi-a pierdut deja familia, poate chiar şi serviciul din cauza viciului său • testul suprem de voinţă: nu mai are voie să consume niciun strop de alcool niciodată
“S-a urcat la volan băut şi a produs un accident mortal”, “Pe fondul consumului de alcool, şi-a agresat familia”, “Un bărbat şi-a omorât fratele, după ce aceştia au consumat alcool împreună”, cam aşa încep majoritatea ştirilor din domeniul infracţional. “Numitorul comun” în toate aceste fraze este alcoolul. Un drog legal, care, consumat frecvent, duce la alcoolism, o boală gravă care-l afectează atât pe consumator şi pe cei din jurul său. La Brăila, persoanele intoxicate cu etanol sau, mai pe româneşte, alcoolicii, sunt trataţi în Spitalul de Psihiatrie doar câteva zile, după care îşi cer externarea, pentru că legea permite. Iar, ajungând acasă, foştii pacienţi îşi reiau obiceiul consumului de vin, bere ori alte băuturi spirtoase şi revin la spital, la o distanţă foarte mică de timp. Şi asta pentru că, după ce sunt externaţi din spitalele de specialitate, aceşti alcoolici nu mai au niciun alt ajutor la îndemână, nicio cale de ieşire din cercul vicios. Spre exemplu, la Brăila nu există niciun grup al Alcoolicilor Anonimi, principalul suport în vindecarea dependenţei de alcool, ci doar varianta adresării la Centrul de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Brăila (CPECA) sau în cabinetele de psihologie, private sau de stat. Dar asta nu e tot, căci, din practică, toţi specialiştii cu care am vorbit ne-au explicat că brăilenii cu asemenea probleme nu se înghesuie la uşile lor. Iar când o fac, o consideră pedeapsă din partea familei ori a apropiaţilor, nu conştientizează gravitatea problemei şi recad uşor în viciu. Motiv pentru care, rata de succes în lupta cu alcoolul, cel puţin la Brăila, este aproape zero. Cu multe zerouri sunt însă facturile pe care, din bani publici, ambulanţa, spitalul ori Ministerul Sănătăţii le achită în urma intervenţiilor de urgenţă în care sunt implicaţi alcoolicii. Şi, mai grav, aproape imposibil de socotit dramele pe care le generează în jurul lor aceşti dependenţi, mii de familii distruse, copii crescuţi în violenţă fizică, verbală şi emoţională.
Numai anul trecut, la Spitalul de Psihiatrie “Sfântul Pantelimon” din municipiu, 10% dintre pacienţi au fost alcoolici, asta însemnând aproximativ 440 de persoane. Şi la Serviciul de Ambulanţă Judeţean Brăila sosesc lunar aproape 120 de solicitări pentru alcoolici, însă majoritatea sunt aceiaşi şi aceiaşi pacienţi, clienţi deja arhicunoscuţi de echipajele medicale, persoane care constant cad în patima alcoolului. Oameni fără scăpare, pentru că, cel mai grav în lupta cu acest viciu este faptul că alcoolicii nu recunosc că au o problemă.
“Adresabilitatea la Centru ca urmare a consumului de alcool este relativ scăzută. De regulă, sunt aduşi de către familii, care suferă cel mai mult. Pot să spun că mai multe cazuri rezolvate am avut pe alte tipuri de droguri decât pe alcool. Rezultatele sunt îndoielnice, pentru că recăderea este aproape sigură: dacă nu este susţinut de către familie, beneficiarul va recădea. Da, alcoolul este un drog, acesta făcând parte din grupa drogurilor legale, pe lângă tutun şi cafea. Toate, în afara acestora trei, sunt ilegale. Adică «amendează» doar sănătatea. Este un drog inhibitor, unul dintre cele mai puternice inhibitorii ale sistemului nervos central. Sevrajul este violent, fizic şi psihic, de regulă foarte greu de suportat de către pacient. Numai că este o dependenţă puţin mai specială, adică nu te poţi îmbolnăvi dacă nu faci nimic. Trebuie să-l consumi şi te vei îmbolnăvi de dependenţa de alcool. Adică boala îţi cere acordul, nu e ca o viroză pe care o iei din aer”, ne-a explicat Olga Condrat, inspector de specialitate şi psiholog în cadrul CPECA Brăila.
În cele ce urmează, vă prezentăm acest “cerc vicios” al alcoolicilor: pe de-o parte drumurile şi internările prin spitalele brăilene, pe de altă parte degradarea fizică şi psihică a acestor persoane.
«Ne îngrijorează consumul de alcool la tineri»
“Este un om căzut în stradă, veniţi să-l luaţi” sau “A băut ca tot omul, dar este şi el un suflet, nu-l lăsaţi să moară”, sunt doar două exemple dintre solicitările înregistrate la Serviciul de Ambulanţă Judeţean (SAJ), în legătură cu consumatorii de alcool peste măsură. “Da, toate aceste «argumentări» din partea celor care ne solicită sunt adevărate şi nimeni nu a fost refuzat şi nu o să fie niciodată! De la pacient până la aparţinători, ei consideră că e un drept al lor să solicite ambulanţa, un drept care oricând trebuie exercitat, chiar dacă o fac abuziv”, ne-a spus dr. Viorica Iuga, managerul SAJ Brăila.
Ajunşi la locul solicitării, medicii ambulanţieri încep investigaţiile persoanei intoxicate cu etanol prin verificarea funcţiilor vitale, starea de conştienţă, a tensiunii arteriale, iar dacă pacienţii sunt în sevraj, li se administrează tratamentul necesar. În cazul în care alcoolicii sunt agresivi, se aplică măsura contenţiei, adică sunt imobilizaţi. “De cele mai multe ori, suntem agresaţi verbal, dar şi fizic, în sensul că unii pacienţi ne-au mai împins, au dat cu mâinile, cu picioarele”, a punctat managerul SAJ.
“O cifră foarte exactă referitoare la solicitări nu pot să vă spun, dar, din experienţă, vă spun că sunt cel puţin 4-5 persoane pe zi cu intoxicaţii cu alcool etilic, mai pe româneşte, beţi. Avem câţiva «clienţi» care, cel puţin o dată pe tură sau de 2 ori pe zi, provoacă o solicitare. Pe aceştia îi găsim fie în casă la ei, fie pe stradă, fie prin curte, fie în cursul unor evenimente care implică atât persoana lor, dar şi alte persoane sau situaţii de genul agresiuni, accidente rutiere, accidente casnice, în sensul că au căzut de pe casă sau de pe scară ori de pe scaun etc. Aceştia mai provin chiar şi din tentative de suicid, tot pe fondul acestui consum de alcool. Mai sunt cazuri când, pe fondul consumului de alcool, s-a apucat apoi să bată cuie, să taie cu flexul, deja exemplul ăsta este celebru”, a adăugat dr. Iuga.
Un alt aspect îngrijorător sesizat de personalul medical de la Ambulanţă este creşterea numărului de tineri care-şi găsesc alinarea în alcool, iar în ceea ce priveşte o statistică pe sexe, bărbaţii deţin supremaţia printre alcoolici. “Nu rămân în urmă nici femeile şi sunt foarte aproape tinerii, atât fete, cât şi băieţi. Şi nu vorbim de cazurile când au fost la o petrecere sau a fost vreo sărbătoare, o adunare etc. Sunt destule cazuri de tineri care se ocupă doar cu intoxicarea cu alcool a propriului organism. Tineri în puterea muncii. Iarăşi au fost cazuri destule şi surprinzătoare cu copii. Am găsit copii în stare comatoasă. Nu am ştiut din prima de ce, dar la analize, am aflat. Ne îngrijorează consumul de alcool la tineri, aceştia nu se rezumă doar la alcool, ci adaugă şi substanţe energizante şi etnobotanice. Nu sunt neapărat fatale aceste combinaţii, dar sunt agravante”, ne-a explicat aceeaşi sursă.
Un cost orientativ pentru tot acest proces de acordare a primului ajutor de către medicii ambulanţieri se ridică undeva la 200 lei, bani în care intră consumul de motorină, tratament administrat (dacă este cazul), salariul personalului. Banii provin de la Ministerul Sănătăţii, întrucât SAJ este în contract direct cu ministerul, şi nu cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate.
Revenind la traseul unui alcoolic, prima oprire este la Unitatea de Primiri Urgenţe (UPU) a Spitalului Judeţean de Urgenţă Brăila, unde este adus, bineînţeles, de ambulanţă.
«Sunt pacienţi care vin aproape zilnic pe fondul consumului de alcool»
“Clienţii” despre care dr. Viorica Iuga, managerul SAJ, vorbea mai devreme sunt cunoscuţi şi de către medicii din UPU. Deşi vin destul de des, aceştia sunt investigaţi de fiecare dată, cu maximă atenţie, din cap până-n picioare. Un alt aspect ce trebuie precizat este faptul că, în funcţie de starea în care se află şi se manifestă un pacient intoxicat cu alcool, acesta poate primi “cod urgent” şi intră imediat la consult medical în UPU. În aceste condiţii, timpul de aşteptare creşte pentru ceilalţi pacienţi, după care apare procesul de retriere.
“Sunt foarte mulţi pacienţi intoxicaţi cu etanol. Mai sunt şi pacienţi care vin aproape zilnic cu această problemă. Noi îi cunoaştem şi, chiar dacă îi ştim foarte bine, trebuie să-i investigăm, să nu fi apărut între timp ceva nou. În funcţie de modul în care se prezintă, adică dacă e comatos, agresiv, agitat, dacă prezintă un traumatism cranian, un politraumatism, plăgi etc., el primeşte cod urgent şi va fi, evident, investigat în minimum de timp posibil. Automat, dacă este cod urgent, merge la Resuscitare şi este primit imediat sau aşteaptă maximum 20 de minute la urgenţe medii, tot cu cod urgent. Se decalează momentul în care vor fi văzuţi de către medici ceilalţi pacienţi”, ne-a declarat dr. Adina Georgescu, medic primar medicină de urgenţă, din cadrul UPU Brăila.
Alcoolicii violenţi nu se abţin din jigniri şi bruscări nici măcar în faţa medicilor din spital. Dr. Georgescu ne-a povestit că au existat cazuri când personalul a fost agresat fizic şi verbal. În unele cazuri, au fost solicitaţi cei de la firma de pază, iar în alte cazuri mai grave, jandarmii.
Pentru un minim de investigaţii medicale, costurile sunt 100 lei/pacient, aproximativ. Dacă pacientul intoxicat cu alcool are nevoie şi de radiografii şi tomografii, atunci preţul actului medical creşte la 200 lei/pacient. Bineînţeles că aceşti bani nu sunt plătiţi de către beneficiari, ci sunt tot bani publici.
Pe lângă resurse financiare, un alcoolic ajuns la UPU “blochează” şi o parte a personalului medical: infirmere, brancardieri, medici şi asistente. Spre exemplu, pentru un transport la Radiografie, este nevoie de doi brancardieri, o asistentă şi o infirmieră, în condiţiile în care pe tură sunt în jur de 6-7 asistente, 4 brancardieri şi, cel mult, 2 medici.
Salvare-UPU-Salvare-Psihiatrie
După ce sunt investigaţi în totalitate la UPU şi dacă au fost excluse alte afecţiuni acute, pacienţii alcoolici sunt transferaţi, tot cu ambulanţa, la Spitalul de Psihiatrie din municipiu. Aici ar fi cam ultimul loc unde aceştia primesc un tratament de specialitate, dar nu pe o perioadă îndelungată, pentru că cei mai mulţi dintre ei nu doresc să rămână internaţi, ci pleacă acasă, căzând din nou în patima alcoolului şi reluând traseul Salvare-UPU-Salvare-Psihiatrie, până când organismul cedează, iar pacientul moare.
“La UPU, pacienţii intoxicaţi cu alcool sunt investigaţi, li se face un set de analize în funcţie de situaţia din momentul respectiv, după care, când depăşesc situaţia de urgenţă, sunt trimişi către Spitalul de Psihiatrie. Cred că toate cazurile ajung la noi. Noi îi tratăm în funcţie de patologia pe care o au în momentul respectiv, pentru că nu sunt numai cazuri de beţie acută. Sunt pacienţi cu tulburări de comportament, cu sevraj, care sevraj poate fi simplu sau complicat cu delirium alcoolic, cu halucinaţii, convulsii, aşa numita epilepsie alcoolică. A doua zi, sunt evaluaţi la raportul de gardă de către comisia medicală şi stabilim dacă rămân, iar cei care şi-au revenit şi nu doresc să rămână internaţi pentru continuarea tratamentului, merg acasă cu indicaţii terapeutice. De foarte multe ori, aceştia revin la spital. Se pot externa la cerere, dacă starea le permite. Nu putem să ţinem un pacient dacă nu-şi dă consimţământul că doreşte să rămână internat în spital”, ne-a explicat dr. Alina Chirulescu, medic primar psihiatrie, din cadrul Spitalului de Psihiatrie “Sf. Pantelimon” Brăila.
Cât priveşte resursele consumate de un asemenea pacient, costul unui tratament primit la Psihiatrie se ridică la 2-300 lei, în funcţie de specificul afecţiunii fiecărei persoană. Banii sunt decontaţi de către Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate, însă sunt foarte multe cazuri de pacienţi neasiguraţi, situaţie în care banii vor fi cheltuiţi din bugetul spitalului. “Noi nu putem face investigaţii la camera de gardă, pacienţii alcoolici vin deja investigaţi de la UPU. Noi le luăm glicemie, tensiune, temperatură, saturaţie în oxigen, deci lucruri absolut obişnuite, nu avem posibilităţi, laborator pentru altele. Nu suntem spital judeţean, ci de monospecialitate. Cele care se fac a doua zi (analizele -n.r.), sunt decontate de CJAS, dacă pacientul este asigurat. Avem aici altă problemă. Mulţi dintre alcoolici sunt neasiguraţi, cazuri sociale. Cei care îşi revin şi pleacă, a doua zi se întorc. Mai există un segment care ridică probleme mari. Cei care intră în tulburare de sevraj, delirium alcoolic. În ciuda faptului că ei sunt neasiguraţi, noi trebuie să-i ţinem internaţi până dispare situaţia de urgenţă, timp în care noi îi investigăm: set de analize, tratament adecvat care poate dura o săptămână sau mai mult. Acest set de analize nu este plătit de CJAS, pentru că pacienţii nu au card de sănătate, nu au asigurare medicală, dar trebuie trataţi. Sunt cazuri nevalidate, adică nu sunt decontate de CJAS”, a mai spus dr. Chirulescu.
Dezastrul consumului de băuturi spirtoase este atât fizic, cât şi psihic!
Despre cealaltă parte a riscului pe care-l presupune consumul de alcool ne-a vorbit tot dr. Alina Chirulescu. Alcoolul, în opinia acesteia, ascunde alte afecţiuni psihice. Dacă o persoană nu conştientizează gravitatea consumului excesiv de băuturi spirtoase, aceasta va ajunge să piardă tot: familie, serviciu, casă, imagine socială. Sursa citată susţine că a întâlnit foarte multe cazuri în care pacienţii i-au povestit că s-au apucat de băutură după ce au rămas fără loc de muncă ori au fost părăsiţi de familie. După alte câteva discuţii, dr. Chirulescu a ajuns la concluzia că, de fapt, acei pacienţi au minţit iniţial, iar ordinea cronologică a evenimentelor triste din viaţa lor este alta: consum de alcool – pierdere serviciu – pierdere familie. “E o mare problemă. Cei mai mulţi nu recunosc că sunt alcoolici. Unii dintre ei recunosc şi spun că îşi vor rezolva singuri problema, lucru imposibil! Foarte puţini sunt cei care conştientizează şi vor să se facă bine şi care mai au încă resurse: familiale, sociale, profesionale şi nu au ajuns într-o stare de degradare avansată. Alcoolismul este o boală şi nu un viciu, aşa cum se vehicula, şi care ascunde, de cele mai multe ori, alte boli. Există comorbidităţi, cum spunem noi. Alcoolismul se asociază cu o tulburare bipolară, cu o tulburare depresivă, cel mai adesea cu o tulburare de personalitate şi aşa mai departe. Iniţial, creează sentimentul de încredere. Dacă va continua să consume alcool, se va degrada, în sensul că-şi va pierde probabil locul de muncă, statutul social, statutul profesional, îşi pierde locuinţa, pentru că are nevoie de bani pentru băutură. Mai mult, degradarea este şi psihică, în sensul că apar aşa numitele tulburări organice de personalitate în care e alterată personalitatea, comportamentul, apare epilepsia alcoolică până la demenţă alcoolică. Iar din punct de vedere fizic, apare ciroza alcoolică, pancreatita, mult mai frecvent TBC, pentru că imunitatea este scăzută, şi afecţiuni respiratorii. Dezastrul este atât fizic, cât şi psihic”, ne-a explicat dr. Chirulescu.
Consumul de alcool trebuie să fie zero pentru cei care decid să se lase
De ce vindecarea în cazul alcoolicilor este rară? Pentru că a te lăsa de drog presupune multă voinţă, sprijin familial şi ajutor de specialitate, iar consumul de alcool pe viitor trebuie să fie zero. Însă, aşa cum ne-a declarat dr. Alina Chirulescu, vindecarea este aproape imposibilă, pentru că ispita este mare. “Pentru ca pacientul să fie ajutat, primul pas este recunoaşterea problemei. Dacă el nu recunoaşte, familia nu poate face nimic. El consideră internarea ca pe o pedeapsă. La un moment dat, cedează insistenţelor familiei şi rămâne internat chiar şi o săptămână. Când se externează, ajunge acasă şi face acelaşi lucru. Problema este următoarea: pacientul care este alcoolic şi care are şi alte probleme psihice despre care am discutat nu este o persoană care să apeleze la un consum de alcool obişnuit, ocazional, aniversar. Pentru un pacient alcoolic care a decis să-şi rezolve această problemă, consumul de alcool pentru viitor trebuie să fie zero! El nu mai are voie să consume niciodată alcool, pentru că dacă începe, nu se mai poate opri. Cei care şi-au rezolvat această problemă ştiu acest lucru. Am câteva cazuri de care îmi amintesc de succes terapeutic care vin în continuare pentru celelalte probleme psihice şi care spun că nu s-au mai atins de alcool şi îmi dau seama că este adevărat ce îmi spun. Dar au avut voinţă şi suport din partea familiei. Să presupunem că pacientul lucrează undeva, iar la serviciu se află că a fost internat în spital. Din acel moment deja e stigmatizat. Dacă îl excluzi din start, nu are şanse de ameliorare, ci dimpotrivă, trăieşte o nouă dramă: «nu mai sunt primit la serviciu, deci ce rost mai am?» Lucrurile sunt complexe!”, a adăugat medicul primar.
Cei care şi-au propus să scape de alcool, trebuie să se interneze într-un spital de specialitate, într-o primă fază. După ce sunt trataţi de către medici, sunt externaţi, dar vor continua tratamentul acasă. Vor ţine legătura permanent cu psihiatrul şi psihologul, iar dacă la mijloc este vorba şi despre o altă afecţiune psihică, pacienţii vor veni deseori la control. Consumul de alcool pentru toată viaţa lor va fi zero. “Subliniez, însă, că sunt foarte puţini care-şi rezolvă problemele”, a punctat dr. Alina Chirulescu.
Alcoolismul, boală fără scăpare!
Nici pentru psihologi, misiunea de a salva o persoană din “ghearele” alcoolului nu este deloc uşoară! Am stat de vorbă cu Edi Bucureşteanu, medic psiholog în cadrul Spitalului de Psihiatrie din municipiu, care ne-a spus că adresabilitatea la el la cabinet este una foarte mică, iar cei care vin iniţial la şedinţe renunţă după numai 3-4 participări. De cele mai multe ori, oamenii recad în patima alcoolului. “Am încercat să întemeiem un grup, eu şi colegii mei din spital, în repetetate rânduri, dar nu am reuşit niciodată să ducem planul la bun sfârşit, pentru că nu strângeam membri pentru grup. Pur şi simplu, veneau de câteva ori, după care renunţau. În experienţa mea de peste 15 ani, am întâlnit în peste 95% din cazuri bărbaţi care aveau probleme cu alcoolul şi care veneau la şedinţe de terapie individuală, aduşi de soţiile lor. În celelalte 5% din cazuri, bărbaţii au venit singuri la terapia individuală. Bine, au venit de vreo 3-4 ori, după care au renunţat. Ei vin la terapie cât sunt internaţi în spital, dar atunci e mai mult vorba de o consiliere. Abia după ce sunt externaţi, şedinţele au un rol important, deoarece nu mai sunt supravegheaţi medical. Planul de vindecare în cazul alcoolismului este personalizat, nu pot spune că există un număr minim de şedinţe de terapie. Depinde de la o persoană la alta, de gradul de conştientizare al fiecăruia că alcoolul afectează organismul, sănătatea…Un suport important pentru cei căzuţi în patima alcoolului trebuie să fie şi familia. În concluzie, adresabilitatea este scăzută, iar recăderea în alcool foarte probabilă”, a declarat psihologul Edi Bucureşteanu.
12 paşi în vindecarea dependenţei de alcool
Grupul Alcoolicii Anonimi, fondat în 1935, a stabilit 12 paşi care trebuie urmaţi în procesul de vindecare a alcoolismului. “Milioane de oameni au fost ajutaţi de comunităţile de tip Alcoolici Anonimi, care au devenit cele mai importante grupuri de auto-ajutor pentru dependenţii de pretutindeni”, se menţionează pe un site de specialitate, aparţinând Centrului de Tratament “Castle Craig”, centru înfiinţat în Scoţia, în anul 1988, de către Peter şi Dr. Margaret Ann McCann. Castle Craig este o clinică rezidenţială de reabilitare ce tratează dependenţa de alcool şi droguri şi alte boli conexe.
Revenind la cei 12 paşi identificaţi de Grupul Alcolicii Anonimi şi culeşi de pe site-ul menţionat mai sus, aceştia sunt:
1. Recunoaştem că nu avem niciun control asupra dependenţei – că viaţa noastră a devenit imposibil de gestionat.
2. Avem încredere în faptul că o Putere superioară nouă ne poate ajuta să ne însănătoşim.
3. Luăm decizia de a ne pune voinţa şi viaţa în mâinile lui Dumnezeu, aşa cum îl înţelegem noi, conform propriei credinţe.
4. Facem o introspecţie interioară minuţioasă şi ne analizăm din punct de vedere moral, fără a ascunde nimic.
5. Recunoaştem în faţa noastră, a lui Dumnezeu şi a apropiaţilor noştri greşelile comise.
6. Suntem pregătiţi ca Dumnezeu să poată înlătura toate defectele noastre de caracter.
7. Îl rugăm pe Dumnezeu, în mod umil, să ne ajute să înlăturăm lipsurile, defectele, neajunsurile noastre.
8. Facem o listă cu toate persoanele cărora le-am făcut rău şi devenim deschişi în mod conştient, pregătindu-ne să le cerem scuze tuturor şi să reparăm greşelile faţă de ei.
9. Reparăm greşelile faţă de toate persoanele pe care le-am afectat, cu excepţia cazului în care acţiunile noastre i-ar putea răni pe ei sau pe ceilalţi.
10. Continuăm să facem un inventar personal moral şi recunoaştem atunci când greşim.
11. Îmbunătăţim contactul conştient cu Dumnezeu, aşa cum îl înţelegem noi, prin meditaţie şi rugăciune şi ne rugăm să ne facă cunoscută voinţa Lui pentru noi şi să ne dea puterea de a o îndeplini.
12 După ce ne-am înnoit şi deşteptat din punct de vedere spiritual prin parcurgerea acestor paşi, încercăm să transmitem mesajul şi altor persoane dependente şi începem să punem în practică principiile de învăţare”.
Din păcate, la Brăila nu există un Grup al Alcoolicilor Anonimi.
SĂNĂTATE
Provocări pentru conducerea Spitalului Județean Brăila. Cardiologia și timpii de așteptare din UPU
• după apariția informațiilor despre cele mai recente achiziții ale Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, cititorii au readus în discuție situația Secției de Cardiologie și timpul petrecut la Urgențe • managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, vorbește despre deficitul de specialiști, demersurile pentru atragerea medicilor și provocările unei unități medicale care deservește zilnic sute de pacienți
După articolul publicat de cotidianul ”Obiectiv – Vocea Brăilei”, în care au fost prezentate cele mai recente achiziții realizate de Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila, reacțiile și întrebările venite din partea cititorilor au readus în atenție câteva dintre problemele care îi preocupă direct pe pacienți.
Printre subiectele semnalate se numără situația Secției de Cardiologie, necesitatea atragerii unor noi medici specialiști și timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe (UPU).
Sunt preocupări firești pentru oamenii care ajung la spital și care își doresc să primească îngrijirea medicală de care au nevoie, într-un timp cât mai scurt și în condiții cât mai bune.
Investițiile în aparatură reprezintă un pas important pentru dezvoltarea unui spital, însă, pentru pacienți, rezultatele se măsoară și prin accesul la medicul specialist, timpul necesar pentru efectuarea investigațiilor și modul în care sunt gestionate cazurile medicale.
Tocmai de aceea, modernizarea infrastructurii trebuie să fie însoțită de măsuri care să răspundă problemelor de personal și presiunii tot mai mari asupra serviciilor medicale.
Managerul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, dr. Dorel Bratu, recunoaște că atragerea medicilor reprezintă una dintre provocările importante ale mandatului său și susține că demersurile pentru identificarea unor soluții continuă.
Cardiologia, o specialitate în care atragerea medicilor rămâne o provocare
Afecțiunile cardiovasculare necesită, de multe ori, evaluare medicală atentă, investigații de specialitate și o monitorizare corespunzătoare.
Pentru pacienții care au nevoie de consultații cardiologice, accesul la un medic poate face diferența între o problemă gestionată la timp și o situație care ajunge să necesite intervenții mai complexe.
De aceea, situația Secției de Cardiologie a revenit în atenția publicului, în contextul discuțiilor despre investițiile realizate în spital și despre dezvoltarea serviciilor medicale oferite brăilenilor. Managerul unității sanitare, dr. Dorel Bratu, afirmă că problema deficitului de medici este una cunoscută și că găsirea specialiștilor care să se alăture echipei medicale reprezintă o preocupare constantă a conducerii.
”Este o problemă care mă preocupă încă de la preluarea funcției. Avem dificultăți în asigurarea personalului medical necesar, iar cardiologia este una dintre specialitățile în care deficitul de medici se resimte la nivel național. Nu este o situație cu care ne confruntăm doar noi, însă trebuie să găsim soluții pentru ca pacienții să beneficieze de serviciile medicale de care au nevoie”, a explicat managerul spitalului.
Până la ocuparea posturilor necesare, una dintre soluțiile adoptate a fost colaborarea cu medici specialiști din afara echipei angajate permanent. În prezent, spitalul are un contract de prestări servicii cu medicul specialist cardiolog dr. Ionel Bratu, care asigură consultații interspitalicești, ecografii cardiace și consultații preoperatorii.
Aceste servicii contribuie la gestionarea unor solicitări medicale, în special în situațiile în care pacienții internați în alte secții au nevoie de evaluare cardiologică. Totuși, colaborările de acest tip nu înlocuiesc necesitatea unei echipe medicale suficiente, care să poată răspunde constant volumului de solicitări.
”Căutăm soluții și vom continua să facem demersuri pentru atragerea specialiștilor. Avem nevoie de medici, iar pacienții trebuie să poată beneficia de servicii medicale în condiții cât mai bune. Investițiile în aparatură sunt importante, dar la fel de important este să avem oamenii care să o folosească și care să asigure îngrijirea pacienților”, a mai precizat managerul spitalului, dr. Dorel Bratu. Problema nu se rezumă, așadar, la existența unor echipamente performante, ci și la capacitatea spitalului de a avea personalul necesar pentru ca acestea să fie folosite în beneficiul pacienților.
Timpii de așteptare din UPU, o altă preocupare a pacienților
O altă problemă semnalată de cititori este timpul de așteptare din Unitatea de Primire Urgențe. Pentru persoanele care ajung la spital în momente dificile, uneori însoțite de durere, teamă sau îngrijorare pentru un membru al familiei, așteptarea poate deveni o experiență apăsătoare.
ste o realitate care trebuie privită atât din perspectiva pacienților, cât și prin prisma modului în care funcționează serviciile de urgență. Într-o unitate de primiri urgențe, pacienții nu sunt preluați exclusiv în ordinea sosirii.
Prioritatea este stabilită în funcție de gravitatea stării medicale, prin procedura de triaj. Persoanele aflate în stare critică trebuie evaluate și tratate cu prioritate, chiar dacă alți pacienți au ajuns mai devreme la spital.
Acest lucru înseamnă că timpul de așteptare poate varia considerabil, în funcție de gravitatea cazurilor, de numărul persoanelor care se prezintă simultan și de resursele medicale disponibile la momentul respectiv.
Explicația nu anulează însă nemulțumirile pacienților. Dimpotrivă, volumul mare de activitate arată cât de importantă este organizarea eficientă a fluxului de pacienți și asigurarea personalului necesar pentru gestionarea solicitărilor.
Potrivit bilanțului prezentat pentru primele nouă luni ale anului 2026, Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila a înregistrat 35.036 de prezentări, ceea ce înseamnă o medie de aproximativ 128 de pacienți pe zi. Dintre aceștia, 1.496 au fost copii.
În aceeași perioadă, în 66 de cazuri critice a fost solicitat elicopterul SMURD pentru transport aerian, iar echipele medicale au intervenit în 156 de situații de stop cardiorespirator survenite pe secțiile spitalului.
Totodată, medicii au efectuat proceduri de tromboliză pentru 59 de pacienți cu infarct miocardic acut și pentru 51 de pacienți cu accident vascular cerebral. Cifrele ilustrează complexitatea activității desfășurate în cadrul spitalului și presiunea la care sunt supuse echipele medicale.
În spatele fiecărei prezentări se află un pacient care are nevoie de evaluare, iar unele cazuri necesită intervenții imediate și mobilizarea mai multor specialități medicale. În aceste condiții, gestionarea timpilor de așteptare reprezintă o provocare care nu poate fi separată de numărul de prezentări, de gravitatea cazurilor și de disponibilitatea personalului.
Pentru pacienți, este important ca timpul de așteptare să fie însoțit de informații clare despre modul în care se face triajul și despre faptul că ordinea acordării îngrijirilor este stabilită în funcție de urgența medicală.
Comunicarea cu persoanele aflate în sala de așteptare poate contribui la o mai bună înțelegere a situației, mai ales în perioadele aglomerate. În același timp, reducerea timpilor de așteptare acolo unde organizarea și resursele permit acest lucru rămâne un obiectiv important pentru orice serviciu de urgență.
Investițiile ajută, dar nu pot înlocui personalul medical
Discuțiile despre Cardiologie și UPU readuc în prim-plan o realitate a sistemului sanitar: modernizarea unui spital nu înseamnă doar achiziționarea de echipamente, ci și asigurarea resurselor umane necesare pentru funcționarea serviciilor medicale.
Un aparat performant poate permite investigații mai rapide, un diagnostic mai precis sau o intervenție realizată în condiții mai bune. Beneficiile sale depind însă de existența personalului calificat, de organizarea activității și de posibilitatea integrării echipamentului în circuitul medical.
În cazul Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, achizițiile recente urmăresc tocmai dezvoltarea capacității de diagnostic și tratament pentru mai multe categorii de pacienți. RMN-ul cerebral portabil poate reduce necesitatea transportării anumitor pacienți către laboratorul de imagistică, în situațiile în care utilizarea sa este indicată medical.
Artroscopul permite efectuarea unor intervenții ortopedice minim invazive, iar cele zece ventilatoare noi oferă instrumente suplimentare pentru susținerea pacienților aflați în stare critică.
Fiecare investiție răspunde unei nevoi medicale concrete, însă efectul asupra calității serviciilor depinde și de modul în care aparatura este utilizată în activitatea de zi cu zi. Din această perspectivă, atragerea medicilor și consolidarea echipelor medicale sunt la fel de importante ca modernizarea infrastructurii.
Pentru pacienți, diferența nu este dată doar de existența unui echipament nou, ci și de posibilitatea de a beneficia de investigația sau tratamentul necesar, în condiții de siguranță și fără întârzieri evitabile.
”Nu ne oprim aici. Avem în continuare obiective de îndeplinit și ne dorim să aducem în spital echipamente performante, care să răspundă nevoilor reale ale pacienților. Modernizarea trebuie să continue, dar trebuie să fie făcută cu un scop clar: să îmbunătățim actul medical și să oferim servicii cât mai bune aici, la Brăila”, a declarat dr. Dorel Bratu.
Miza finală: servicii medicale mai bune, aproape de casă
Pentru brăileni, dezvoltarea Spitalului Clinic Județean de Urgență înseamnă mai mult decât o listă de achiziții sau proiecte de modernizare.
Înseamnă posibilitatea de a beneficia de investigații și tratamente în apropierea locuinței, de a evita deplasările în alte orașe atunci când serviciile necesare sunt disponibile local și de a avea acces la îngrijire medicală în momentele în care aceasta este esențială.
Dar înseamnă și așteptări firești: să găsească medici specialiști, să primească explicații atunci când trebuie să aștepte și să aibă încredere că fiecare caz este evaluat în funcție de nevoile sale medicale. Noile echipamente reprezintă un pas concret, dar nu singurul.
Modernizarea spațiilor, dezvoltarea resursei umane, digitalizarea și creșterea siguranței pacienților sunt direcții care trebuie să avanseze împreună. Aceasta este și ideea care a traversat dialogul nostru cu managerul spitalului: investiția în tehnologie are valoare atunci când se regăsește în îngrijirea oferită pacientului.
Iar pentru dr. Dorel Bratu, mesajul este că modernizarea trebuie să continue, dincolo de noille achiziții și de rezultatele care pot fi prezentate. Obiectivul rămâne același: un spital mai bine dotat, mai bine organizat și capabil să ofere brăilenilor servicii medicale moderne, sigure și de calitate, cât mai aproape de casă.
SĂNĂTATE
Tehnologie modernă la Spitalul Județean Brăila
Într-un spital de urgență, tehnologia modernă nu este doar o chestiune de dotare. Uneori, înseamnă minute câștigate, un diagnostic stabilit mai repede, o intervenție chirurgicală mai puțin invazivă sau posibilitatea de a monitoriza mai bine un pacient aflat între viață și moarte. Din această perspectivă, cele mai recente achiziții la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brăila reprezintă mai mult decât o actualizare a inventarului medical.
Ele fac parte dintr-o direcție de dezvoltare pe care managerul unității, dr. Dorel Bratu, și-a asumat-o încă de la preluarea funcției, în noiembrie 2025. Am stat de vorbă cu medicul specialist în ortopedie și traumatologie despre echipamentele care au intrat recent în dotarea spitalului, despre schimbările pe care acestea le pot aduce în activitatea medicilor și, mai ales, despre planurile care urmează.
Discuția a pornit de la aparatele deja achiziționate și a ajuns firesc la întrebarea care îi interesează, în cele din urmă, pe toți pacienții: ce se schimbă concret pentru omul care ajunge în spital? Răspunsurile managerului au în comun aceeași idee: investițiile trebuie să aibă o finalitate clară, aceea de a îmbunătăți îngrijirea medicală.
Un RMN care ajunge la patul pacientului
Este prezentat de reprezentanții spitalului drept al doilea echipament de acest tip din România. Spre deosebire de un aparat RMN convențional, care presupune deplasarea pacientului către laboratorul de imagistică, noul echipament poate fi transportat direct în salon, la Terapie Intensivă sau în alte spații în care este necesară efectuarea investigației, în condițiile permise de utilizarea sa clinică. Diferența este deosebit de importantă pentru pacienții aflați în stare critică, pentru care orice transfer poate presupune dificultăți și riscuri suplimentare.
”Este un echipament de ultimă generație, mai compact, autonom și mult mai ușor de manevrat. Are roți motorizate, astfel că nu trebuie împins, ci doar ghidat. În plus, vine cu îmbunătățiri de software și posibilități de interpretare asistată de inteligența artificială”, ne-a explicat dr. Dorel Bratu.
Managerul a subliniat și diferențele față de generațiile anterioare ale acestui tip de aparat, inclusiv în ceea ce privește întreținerea. ”Un avantaj important este că nu mai depindem de heliu și de problemele de mentenanță specifice unor sisteme convenționale. Este un echipament modern, gândit astfel încât utilizarea și întreținerea să fie mai simple”, a precizat acesta.
Aparatul este destinat investigațiilor cerebrale și poate fi utilizat pentru pacienții care au nevoie de evaluare neurologică sau neurochirurgicală, în funcție de indicația medicală. La momentul discuției noastre, echipamentul urma să intre în etapa de instruire a personalului pentru utilizarea sa clinică. Pentru manager, avantajul nu ține doar de performanțele tehnice ale aparatului, ci și de schimbarea pe care o poate aduce în organizarea îngrijirii medicale.
Atunci când un pacient nu mai trebuie transportat către laboratorul de imagistică pentru o anumită investigație, echipa medicală poate evita o parte dintre dificultățile asociate transferului și își poate concentra mai bine eforturile asupra îngrijirii acestuia. Este un exemplu concret al modului în care tehnologia poate fi pusă în slujba pacientului.
Artroscopul de ultimă generație, pregătit pentru intervenții chirurgicale
Pentru dr. Dorel Bratu, medic de specialitate ortopedie și traumatologie, această investiție are și o semnificație profesională aparte.
Artroscopia permite explorarea și tratarea anumitor afecțiuni articulare prin incizii mici, cu ajutorul unei camere video și al instrumentelor chirurgicale dedicate. Noul sistem este echipat cu tehnologie video 4K, care oferă o imagine de înaltă rezoluție și permite vizualizarea detaliată a structurilor articulare. ”Artroscopul are un sistem de vizualizare 4K, cu o imagine mult îmbunătățită. Pentru chirurg, calitatea imaginii contează foarte mult, pentru că trebuie să vadă cât mai clar structurile asupra cărora intervine”, a explicat managerul.
Echipamentul este destinat intervențiilor la nivelul genunchiului, umărului, gleznei sau cotului, în funcție de indicația medicală și de complexitatea cazului. Printre procedurile care pot fi realizate prin artroscopie se numără anumite intervenții asupra meniscului, reconstrucțiile ligamentare, tratamentul unor leziuni ale tendoanelor și abordarea anumitor afecțiuni articulare.
Pentru pacienți, chirurgia minim invazivă poate însemna incizii mai mici, durere postoperatorie redusă, spitalizare mai scurtă și recuperare mai rapidă, în funcție de intervenția efectuată și de particularitățile fiecărui caz. Achiziția a fost însoțită și de dotări complementare: o masă de operație modernă și două seturi de motoare chirurgicale pentru ortopedie.
Potrivit managerului, echipamentele au fost pregătite pentru utilizare, iar programările pentru primele intervenții erau deja în curs. ”Sunt deja programări la operații. Este important să nu ne oprim la momentul achiziției. Aparatul trebuie pus în funcțiune, personalul trebuie să știe să-l folosească, iar pacientul trebuie să poată beneficia efectiv de această investiție”, a punctat dr. Dorel Bratu.
Pentru un pacient cu o afecțiune articulară, posibilitatea de a fi tratat în Brăila, fără a fi nevoit să caute soluții în alt oraș, poate însemna mai puține drumuri, costuri mai mici și acces mai facil la îngrijire. Desigur, fiecare caz trebuie evaluat individual, iar disponibilitatea unei tehnologii moderne nu înlocuiește experiența echipei medicale. Împreună, însă, aparatura performantă și pregătirea specialiștilor pot extinde posibilitățile de tratament oferite de spital.
Zece ventilatoare noi pentru secțiile ATI
Dacă RMN-ul portabil aduce imagistica mai aproape de pacient, iar artroscopul deschide noi posibilități în chirurgia ortopedică, o altă investiție recentă vizează unul dintre cele mai sensibile sectoare ale spitalului: Anestezia și Terapia Intensivă. Zece ventilatoare de ultimă generație, marca Hamilton, au intrat în dotarea secțiilor ATI.
În Terapie Intensivă, aparatura este utilizată intens, uneori ore întregi, pentru susținerea funcțiilor respiratorii ale pacienților aflați în stare critică. Fiabilitatea echipamentelor și posibilitatea de a urmări cu precizie parametrii pacientului sunt esențiale pentru activitatea personalului medical. Managerul spitalului, Dr. Dorel Bratu ne-a vorbit deschis despre necesitatea acestei achiziții.
”La noi, aparatura din ATI este folosită la maximum. Vorbim despre echipamente care au acumulat zeci de mii de ore de funcționare. În timp, apar costuri de mentenanță, iar acestea trebuie analizate cu atenție. Uneori, dacă aduni cheltuielile repetate pentru întreținerea aparatelor vechi, constați că ai putea investi în echipamente noi”, a explicat managerul.
Dincolo de aspectul financiar, noile ventilatoare aduc avantaje în ceea ce privește monitorizarea și organizarea activității medicale. ”Parametrii sunt urmăriți mai ușor, iar monitorizarea este mult mai accesibilă. Un avantaj important este posibilitatea de a supraveghea mai multe aparate de la un punct central. Pot vedea dacă apare o anomalie la unul dintre pacienți fără să fiu nevoit să mă aflu chiar lângă ventilatorul respectiv”, a detaliat acesta.
O astfel de organizare îi poate ajuta pe membrii echipei ATI să identifice mai rapid situațiile care necesită atenție și să gestioneze mai eficient supravegherea pacienților. Într-o secție în care starea bolnavului se poate modifica rapid, accesul la informații clare și la sisteme moderne de alarmare poate face diferența în activitatea de zi cu zi. Cele zece ventilatoare reprezintă, astfel, o investiție în capacitatea de monitorizare și susținere a pacienților critici, dar și în condițiile de lucru ale personalului medical.
Investiții de aproximativ 10 milioane de lei
Potrivit informațiilor prezentate în cadrul discuției, valoarea totală a celor trei achiziții majore — RMN-ul cerebral portabil, artroscopul și cele zece ventilatoare — este de aproximativ 10 milioane de lei. Finanțarea a fost asigurată prin Ministerul Sănătății, cu o contribuție de cofinanțare în procent de 10% din partea Consiliului Județean Brăila.
Investițiile se înscriu într-un efort mai amplu de modernizare a Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila, în care dotarea cu echipamente medicale trebuie corelată cu modernizarea infrastructurii, pregătirea personalului și reorganizarea serviciilor.
Pentru managerul spitalului, achizițiile recente nu reprezintă un punct final, ci o etapă dintr-un plan care trebuie continuat.
Un proiect mai amplu decât achiziția de aparatură
Dr. Dorel Bratu a preluat conducerea Spitalului Clinic Județean de Urgență Brăila în noiembrie 2025, cu obiectivul declarat de a contribui la transformarea unității într-un centru medical de referință regională. Proiectul său de management are patru direcții principale: modernizarea infrastructurii, optimizarea managementului resurselor umane, creșterea siguranței și satisfacției pacienților și prevenirea și controlul infecțiilor asociate asistenței medicale.
În spatele acestor obiective se află provocări pe care un spital județean le resimte zilnic: presiunea asupra Unității de Primire Urgențe și a secțiilor ATI, deficitul de personal în anumite specialități, nevoia de modernizare a clădirilor și necesitatea integrării sistemelor informatice.
L-am întrebat pe manager dacă achizițiile recente reprezintă începutul unei noi etape sau dacă fac parte dintr-o strategie pe care intenționează să o continue. Răspunsul său a fost ferm: planurile sunt mai ample, iar investițiile trebuie să continue.
”Planul nostru este amplu. Trebuie să modernizăm spitalul, să îmbunătățim condițiile în care lucrează personalul și, în același timp, să le oferim pacienților acces la servicii medicale cât mai bune. Nu este suficient să avem un aparat performant. Trebuie să avem oameni pregătiți să-l folosească și să organizăm activitatea astfel încât pacientul să beneficieze de el”, a subliniat dr. Dorel Bratu.
Este o abordare care mută accentul de la simpla achiziție a tehnologiei către ceea ce se întâmplă după instalarea acesteia: instruirea personalului, integrarea echipamentelor în activitatea medicală și utilizarea lor în beneficiul pacienților. În același timp, modernizarea infrastructurii rămâne o componentă importantă a planului managerial.
Lucrările aflate în desfășurare la nivelul unor etaje ale spitalului sunt aproape de finalizare, potrivit informațiilor oferite în cadrul interviului. După încheierea lucrărilor, vor fi necesare pregătirea spațiilor, curățenia și operațiunile specifice înainte ca acestea să poată fi utilizate în condiții corespunzătoare.
Repartizarea finală a spațiilor și destinația acestora trebuie corelate cu nevoile medicale și cu organizarea activității spitalului. Toate aceste etape sunt mai puțin vizibile decât sosirea unui echipament nou, dar sunt esențiale pentru funcționarea unei unități medicale moderne.
CELE MAI CITITE
