ECONOMIC
Datornicii, fără apă
• furnizorul de apă are de gând să debranşeze clienţii cu datorii mari şi vechi care nu respectă graficele de eşalonare la plată • pe lista de “priorităţi” a CUP Dunărea sunt asociaţiile de proprietari din Făurei, care înregistrează debite restante de peste 0,8 milioane lei • şi blocurile cu datorii din municipiu vor împărtăşi aceeaşi soartă • viceprimarul din Făurei spune că încă se mai caută soluţii de evitare a debranşărilor, dar a avertizat că protecţia autorităţii locale se va îndrepta doar asupra celor care sunt cu plata la zi a întreţinerii, spunând că nu ar fi corect ca această categorie să fie afectată, la grămadă, odată cu rău-platnicii • în total, de la cei mai mari 88 de datornici CUP Dunărea are de recuperat aproape 6,5 milioane lei, cu tot cu penalităţi • debranşările ar urma să fie demarate din septembrie
CUP Dunărea îi ameninţă cu debranşarea pe datornicii la plata facturilor de apă-canal-epurare. Primii pe listă, cu şanse mari de a rămâne fără apă la robinetele din apartamente şi de a fi obligaţi să coboare în curtea blocului, la cişmea, şi să-şi care apa în casă cu bidoane şi căldări, sunt locatarii blocurilor din Făurei reunite în Asociaţiile de Proprietari nr 1, 2 şi 3, care au cumulat o datorie de circa 0,848 milioane lei, cu tot cu penalităţi. Dar şi în municipiu sunt asociaţii care riscă să ajungă în aceeaşi situaţie: numai primele 10 blocuri cu cea mai mare şi mai veche datorie cumulează restanţe de 2,5 milioane lei. Per total, CUP Dunărea are de recuperat de la proprietarii de apartamente circa 6,5 milioane lei, aşa că a încheiat cu toate asociaţiile datornice angajamente de plată, iar acolo unde nu sunt respectate graficele se va trece la debranşare. Conducerea operatorului spune că are deja pregătite şi dotate cu tot ce trebuie echipele de debranşare, şi că din toamnă declanşează “jihadul” cu restanţierii.
Marii datornici
Răbdarea operatorului local de apă-canal-epurare a ajuns la limită. Compania de Utilităţi Publice Dunărea Brăila spune că, de luna viitoare, trece la represalii împotriva datornicilor la plata facturilor de apă. Mai precis, va aplica metoda cea mai drastică, debranşarea restanţierilor care nu au răspuns solicitării de a stinge obligaţiile curente şi restante în relaţia cu furnizorul de apă.
Potrivit unei statistici prezentate de CUP Dunărea Brăila, aferentă finalului semestrului I al acestui an, primele aproape 90 de asociaţii de proprietari şi de chiriaşi din judeţ înregistrează datorii de peste 6,45 milioane de lei, inclusiv penalităţi. Cea mai mare datorie aparţine Asociaţiei de Chiriaşi nr 768, din cartierul ANL Lacu Dulce (formată din 208 apartamente), fiind vorba despre suma de 0,59 milioane lei din care 0,49 milioane datoria de bază, iar diferenţa 0,1 milioane lei – penalităţi. Pe locul II este Asociaţia de Proprietari nr 2 din Făurei (240 de apartamente) – 0,409 milioane lei, inclusiv penalităţi, iar locul III AP 210 din municipiu (330 apartamente) cu 0,314 milioane lei, inclusiv penalităţi. Urmează AP 442 cu o datorie totală de aproape 0,26 milioane lei la numai 44 de aprtamente, AP 759 – 0,245 milioane lei (330 apartamente), AP 211 – 0,241 milioane lei (132 apartamente), AP 307 – 0,19 milioane lei (81 apartamente), AP 205 – 0,17 milioane lei (208 apartamente), AP 258 – 0,17 milioane lei (140 apartamente), iar pe locul zece se situează AP 3 Făurei cu o datorie totală de 0,16 milioane lei (219 apartamente). Ca privire de ansamblu, cea mai veche datorie este datată decembrie 2013, în condiţiile în care majoritatea restanţelor provin din anii 2015 şi 2016. Dacă facem o raportare a totalului datoriilor acestor asociaţii la numărul de apartamente arondate fiecărei AP debitoare, ar rezulta că, în medie, fiecare apartament are o restanţă undeva la circa 900 lei. Lista completă a datornicilor poate fi consultată în pagina web a cotidianului nostru.
Lista completă a datornicilor vizaţi de CUP Dunărea poate fi consultată AICI.
Mangiurea: “Avem trimise la instanţă dosare pentru recuperarea datoriilor”
Chiar dacă recuperările de creanţe sunt în trend ascendent, CUP Brăila are probleme din cauza restanţierilor, după cum a explicat conducerea companiei. Mai precis, directorul general Silviu Mangiurea a precizat că ritmul lent de recuperare a restanţelor le creează sincope în cash-flow, context în care se fac eforturi pentru a menţine pe linia de plutire plata propriilor furnizori şi acoperirea ratelor lunare de rambursare a împrumuturilor contractate. “Pe lângă problemele de ordin financiar, avem probleme şi cu Curtea de Conturi care ne face observaţie cu privire la faptul că nu facem toate eforturile legale pentru recuperarea creanţelor de la populaţie. Avem trimise deja la instanţă dosare pentru recuperarea datoriilor, am tot emis notificări de plată către datornici şi i-am chemat să încheiem angajamente de plată. Adică ne mişcăm şi noi pe linia aceasta, numai că aşa nu se mai poate. Toată lumea trebuie să înţeleagă că trebuie să achite ceea ce consumă. De câteva zile semnez notificări şi somaţii ce urmează a fi transmise debitorilor, prin care le facem cunoscute sumele de plată şi le punem în vedere că în cazul în care nu achită riscă debranşarea. Noi ne-am pus la punct şi ne-am format echipe dotate cu toate câte trebuie, inclusiv mini buldoexcavator, şi putem interveni rapid pentru debranşarea datornicilor şi montarea unei cişmele stradale”, ne-a declarat Silviu Mangiurea. Întrebat care ar fi debitorul cu cel mai mare risc de debranşare, sursa citată a indicat locatarii blocurilor din oraşul Făurei. “Am avut până acum mai multe campanii şi discuţii cu dumnealor prin care am încercat să sensibilizăm consumatorii de acolo să-şi plătească restanţele, dar în zadar, lucrurile nu evoluează favorabil. Iar lucrurile nu pot continua aşa, şi mă refer nu numai la situaţia din acest oraş ci şi din toate comunele din judeţ unde sunt restanţieri, dar nu în ultimul rând şi la datornicii din municipiu. Suntem hotărâţi ca, din septembrie, să trecem la măsura debranşării acolo unde nu există bunăvoinţă. Repet, în acest ritm nu se mai poate! Mesajul nostru ferm şi, de asemenea, îndemnul nostru, este ca oamenii să plătească ceea ce consumă”, a avertizat sursa citată.
Stăncescu, vicele de la Făurei: “Ca autoritate locală ne îndreptăm atenţia şi protecţia asupra celor buni-platnici”
Contactată de reporterii “Obiectiv”, autoritatea locală din Făurei a explicat că rezolvarea problemei datoriilor trenează de ani buni, restanţele acumulându-se în timp. O parte din vină o au, spune viceprimarul oraşului, Virginia Stăncescu, chiar asociaţiile de proprietari care au permis acumularea datoriilor, în sensul că nu au făcut demersurile legale pentru executarea datornicilor şi recuperarea banilor. “Au fost discuţii pe tema datoriilor locuitorilor oraşului Făurei la plata facturilor de apă chiar şi la cea mai recentă adunare generală a membrilor Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila din care facem parte. Grija noastră este către acei proprietari care sunt cu plata la zi a întreţinerii şi care nu ar trebui să sufere din cauza unei eventuale măsuri radicale, de întrerupere a furnizării apei potabile. Au fost situaţii în care unele scări de bloc şi-au făcut branşament separat în încercarea de a scăpa astfel de presiunea datornicilor. Dar o parte din vină o poartă aici asociaţiile de proprietari care nu au mers până la capăt pe procedura recuperării pe calea instanţei urmată de executarea silită a datornicilor. Lucrurile au trenat, datoriile s-au tot adunat şi am ajuns la situaţia în care furnizorul de apă vrea să aplice măsura debranşării. S-a discutat şi despre varianta în care să se meargă pe contorizare individuală şi contract individual. Deci există variante de lucru. Noi, ca autoritate locală ne îndreptăm însă atenţia şi protecţia asupra celor buni-platnici ca să nu ajungă să sufere din cauza debranşărilor pentru că nu ar fi normal să se întâmple acest lucru”, ne-a declarat Stăncescu.
Au mai fost debranşări, acum 3 – 4 ani
Reamintim că, în urmă cu 4 ani, mai precis în luna august 2013, dar şi în iunie 2014, CUP Dunărea a mai derulat o campanie de debranşare a blocurilor cu datorii şi montarea unui canal în curtea imobilului de la care locatarii să-şi care cu bidoanele şi găleţile apa în case. Ba mai mult, blocul G13 din cartierul Vidin a fost primul exemplu de bloc debranşat, prin 2005, dar au urmat şi alte imobile unde, din cauza datoriilor, furnizorul a procedat la debranşare.
Aşa cum cotidianul nostru v-a anunţat la vremea respectivă, în august 2013, 5 asociaţii de proprietari din municipiu au fost debranşate de la reţeaua publică de apă potabilă iar, în paralel, echipele de la CUP Dunărea le-au montat canale stradale în curtea blocurilor. Era vorba atunci despre AP 702, de pe strada Milcov, care avea o datorie de 53.330 lei, AP 438 de pe strada Chişinău – 20.099 lei, AP 401 de pe strada David Praporgescu pentru suma de 62.750 lei, AP 353 strada Abatorului pentru 9.882 lei şi, cu cea mai mare sumă, AP 62 strada Călăraşi – 74.890 lei. Debitul total se ridica undeva la 221.000 lei, adică echivalentul a 50.000 euro, la cotaţia de atunci. Ulterior, blocurile au fost rebranşate, dar în vara lui 2014 a urmat un al doilea episod de debranşări în contextul în care graficele de eşalonare încheiate în 2013 cu datornicii nu au fost respectate. După doar câteva zile fără apă la robinete, imobilele au fost rebranşate, iar de atunci nu s-a mai repus pe tapet problema debranşării.
Contextul în care s-a ajuns la aplicarea unei asemenea măsuri extreme a fost atunci acela în care asociaţiile cu probleme au adunat datorii importante către opratorul de apă-canal şi, mai mult, nu au răspuns invitaţiilor acestuia de a veni la eşalonarea sumelor restante.
La fel cum a militat şi în 2014 şi în 2013, cotidianul “Obiectiv” nu este de acord ca măsura debranşării de la reţeaua publică de apă potabilă să ajungă să afecteze proprietarii sau locatarii de bună credinţă, care sunt cu plata la zi a întreţinerii, considerând că este datoria furnizorului de apă să-şi îndrepte măsurile recuperatorii doar către proprietarii rău-platnici.
ECONOMIC
Guvernul a aprobat 1,1 milioane de vaccinuri pentru oi și capre. Când începe campania de imunizare
România va beneficia de 1,1 milioane de doze de vaccin oferite de Comisia Europeană pentru combaterea pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine. Guvernul a aprobat acceptarea donației, în valoare de peste 1,3 milioane de lei, iar vaccinarea de urgență va începe după recepția tuturor loturilor.
Guvernul României a aprobat, în ședința extraordinară din 23 octombrie, acceptarea unei donații din partea Comisiei Europene, constând în 1,1 milioane de doze de vaccin destinate combaterii unor boli care afectează ovinele și caprinele. Serurile vor fi administrate în cadrul unei campanii naționale de vaccinare de urgență, coordonată de Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA).
Potrivit informațiilor publicate de Guvern, donația are o valoare de 1.312.135 de lei și cuprinde două tipuri de vaccinuri, destinate combaterii unor boli diferite.
Din totalul dozelor, 300.000 sunt destinate pestei micilor rumegătoare (PMR), iar alte 800.000 sunt destinate variolei ovine și caprine (VOC). Vaccinurile vor fi administrate în cadrul planului oficial de imunizare transmis de autoritățile române Comisiei Europene și statelor membre ale Uniunii Europene.
Când începe vaccinarea oilor și caprelor
Primele doze au ajuns deja în România. Potrivit ANSVSA, o primă tranșă de 300.000 de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare a fost recepționată joi, 22 octombrie.
Restul vaccinurilor, respectiv cele 800.000 de doze împotriva variolei ovine și caprine, urmează să ajungă etapizat în țară până duminică, 25 octombrie inclusiv, conform calendarului anunțat de autoritate.
Campania națională de vaccinare de urgență va începe imediat după recepția oficială a tuturor loturilor. Distribuția și administrarea vaccinurilor vor fi coordonate de specialiștii ANSVSA și de structurile teritoriale ale Direcțiilor Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA).
Nu este necesară depunerea unei cereri scrise din partea crescătorilor de animale. Potrivit ANSVSA, vaccinarea se va desfășura pe baza datelor din Baza Națională de Date, iar medicii veterinari concesionari și cei de liberă practică împuterniciți vor lua legătura direct cu proprietarii pentru stabilirea zilei și a intervalului orar al intervenției.
Crescătorii trebuie să asigure prezența la exploatație și să grupeze sau să contenționeze animalele, astfel încât procedura să poată fi realizată în condiții de siguranță.
Constanța și Tulcea, printre zonele prioritare
Distribuția vaccinurilor va ține cont de situația epidemiologică și de planul de intervenție stabilit de autoritățile veterinare. O atenție deosebită va fi acordată județelor Constanța și Tulcea, unde echipele de specialiști urmăresc să intervină rapid, în special în focarele active și în zonele aflate sub restricții.
Autoritățile au pregătit deja planurile logistice locale pentru desfășurarea campaniei. Intervențiile vor fi organizate de structurile teritoriale ale ANSVSA, împreună cu medicii veterinari care vor efectua efectiv vaccinarea.
Cele două vaccinuri au destinații diferite. Pesta micilor rumegătoare este o boală virală contagioasă care afectează în principal ovinele și caprinele, în timp ce variola ovină și caprină este o altă afecțiune virală, care poate provoca pierderi importante în efective.
Obținerea dozelor din rezervele europene reprezintă o măsură de urgență pentru limitarea răspândirii bolilor și reducerea riscurilor pentru sectorul zootehnic.
Vaccinurile sunt gratuite pentru crescători
Dozele sunt oferite prin intermediul rezervelor strategice de vaccinuri ale Uniunii Europene, activate de Comisia Europeană la 8 octombrie 2026, în urma solicitării formulate de autoritățile române.
Demersurile oficiale au început pe 21 septembrie, când România a solicitat sprijinul Comisiei Europene. Planurile naționale de vaccinare au fost transmise două zile mai târziu, iar pe 2 octombrie Comisia a cerut clarificări suplimentare. România a furnizat răspunsurile solicitate pe 5 octombrie, iar rezervele de vaccinuri au fost activate la 8 octombrie.
Potrivit informațiilor transmise de ANSVSA, vaccinarea va fi gratuită pentru crescătorii de animale. Costurile aferente organizării campaniei, inclusiv manopera și logistica, vor fi suportate de stat.
Autoritatea precizează că vaccinarea nu afectează exporturile de carcase sau de produse lactate provenite de la ovine și caprine.
Ce se întâmplă cu exporturile de ovine și caprine
Campania de vaccinare are și o miză economică importantă, în condițiile în care restricțiile sanitare veterinare au afectat circulația și comercializarea animalelor vii.
Potrivit informațiilor publicate de Guvern, circulația ovinelor și caprinelor vii către alte state membre ale Uniunii Europene și către țări terțe este restricționată până la 31 decembrie 2026. Măsurile au fost impuse în contextul riscului epidemiologic asociat pestei micilor rumegătoare și variolei ovine și caprine.
Limitarea exporturilor generează pierderi pentru crescători și afectează accesul acestora la piețele externe. Vaccinarea este considerată una dintre măsurile necesare pentru controlul și eradicarea bolilor, stabilizarea situației epidemiologice și crearea condițiilor pentru ridicarea treptată a restricțiilor.
Totuși, sosirea vaccinurilor și începerea campaniei nu înseamnă ridicarea automată a interdicțiilor. Reluarea circulației și a exporturilor de animale vii va depinde de evoluția epidemiologică și de îndeplinirea condițiilor sanitar-veterinare stabilite de autoritățile competente. Pentru crescători, următoarea etapă importantă este începerea efectivă a vaccinării și organizarea intervențiilor în teritoriu, în conformitate cu planul național aprobat.
ECONOMIC
Lucrare la rețeaua de alimentare a municipiului. Unde va fi oprită apa potabilă
Compania de Utilități Publice (CUP) „Dunărea” Brăila SA anunță, prin intermediul unui comunicat, că va întrerupe furnizarea apei potabile în ziua de joi, 22 octombrie 2026, între orele 08:00 și 17:00, pentru executarea unor lucrări de reabilitare în cadrul Contractului CL1 Lot1- Proiectul Regional de Dezvoltare a Infrastructurii de Apă și Apă Uzată din județul Brăila (POIM).
Vor fi afectați de oprirea furnizării apei potabile toți utilizatorii casnici, agenții economici și instituțiile publice de pe Strada Oltului, din municipiul Brăila (cartierul Nedelcu P. Chercea).
„Regretăm faptul că vor fi afectați de aceste lucrări mai mulți utilizatori și îi asigurăm că societatea noastră va face tot ce este necesar pentru finalizarea lucrărilor și reluarea furnizării apei potabile într-un timp cât mai scurt (…) Totodată, rugăm abonații afectați de lucrări să își asigure rezerva minimă de apă pentru consum și uz casnic pe perioada întreruperii furnizării apei”, precizează reprezentanții companiei. Potrivit CUP „Dunărea” SA, la reluarea alimentării cu apă este posibil ca, la robinete, să curgă apă tulbure din cauza antrenării depunerilor din conducte. „Recomandăm să se folosească apa doar în scopuri menajere, pentru scurt timp, până la limpezirea ei”, a precizat sursa citată.
























